”Există un studiu-Human Capital Index- făcut de Banca Mondială care îți măsoară practic șansa în viață și care îți arată că 60% din copiii români își ating la maturitate potențialul. Studiul mai arată și uriașa discrepanță dintre urban și rural. București e la nivelul Islandei, adică foarte sus. Urbanul fără București e la nivelul Ucrainei iar ruralul e la nivelul Senegalului. Asta are efect asupra deciziilor financiare. Trecem printr-o criză ale cărei consecințe vor adânci această inegalitate socială”, a spus joi într-o conferință online economistul șef al BCR, Ciprian Dascălu. El a mai vorbit despre supra-evaluarea leului, despre salariile din sectorul public și despre inflație, ca mutualizare a pierderilor din economie.
E foarte greu în acest moment să facem previziuni . Noi am calculat un indice cu frecvență ridicată care ne arată că economia și-a revenit destul de bine în România iar în prima jumătate a lunii februarie suntem la 91% dintr-o lună normală de dinainte de criză. Acest index e calculat pe date zilnice, mai spune Dascălu.
Ce a mai spus economistul-șef al BCR la conferința de joi:
- Revenirea o vedem în anii următori bazată pe servicii care vin de la o bază statistică foarte scăzută. Anul acesta singurul domeniu care a mers foarte bine au fost construcțiile stimulate de investițiile guvernamentală. Vedem o creștere de 4,2% pentru acest an dar povestea din spate nu este foarte roză. Salarul mediu real (ajustat cu inflația) va crește marginal, sub 1%. Probabil se vor mai pierde joburi, in schimb avem această oportunitate a fondurilor europene care ar putea determina rate de creștere de până la 5%.
- Ce a determinat consumul foarte puternic: salariile din sectorul public. România a intrat în această criză cu o piață a forței de muncă foarte restrictivă. Cu creșteri de salarii în sectorul public de peste 20% timp de 4 ani consecutiv, sigur că s-a stimulat creșterea economică, dar nu a fost o creștere echilibrată. Dacă ați urmărit dezbaterile electorale în SUA ați fi văzut că acolo creșterea economică e legată de crearea de noi locuri de muncă. Dacă ne uităm pe numărul de locuri de muncă în economie vedem că vârful ciclului a fost în 2016. Deși economia a crescut și după aceea, motoarele acestei creșteri nu au fost la fel de sănătoase și care acum se văd. Guvernul nu are resursele necesare pentru a relansa economia din cauza cheltuieilor rigide.
- Toate aceste creșteri salariale s-au văzut și în prețuri – inflația a rămas destul de ridicată față de țările din regiune. BNR mai are loc pentru reducerea dobânzii. Inflația reprezintă un impozit pentru toată lumea și în special pentru cei cu venituri joase. Și dacă ne uităm la cele mai recente cifre vedem că liberalizarea prețurilor la energie a dus în ianuarie la scumpirea cu 18,38% a prețului la energie. Pentru cei cu venituri reduse factura la energia electrică reprezintă o componentă importantă din coșul lor de consum lunar. De aceea e important ca BNR să țină inflația sub control. Inflația e un fel de mutualizare a pierderilor din economie. Practic dacă cheltui mai mulți bani publici decât ai, îi transformi în inflației și practic este o realocare de la unele cheltuieli guvernamentale direcționate spre un anumit sector, acestea vor fi finanțate prin inflație din buzunarul tuturor.
- Există o preferință a BNR de a ține cursul de schimb foarte stabil. Cursul are o influență destul de mare și asupra încrederii consumatorilor prin faptul că economia e destul de euroizată. Leul este destul de scump față de zlotul polonez sau de forintul maghiar. Un producător român care produce același bun ca unul din Ungaria sau Polonia va fi obligat din cauza acestei stabilități a cursului să acopere din marja de profit acest diferențial. Este un consens în piață că leul este ușor supraevaluat, dar o corecție va avea loc gradual.
0
0
