În România nu există o abordare clară pentru regenerarea cartierelor de blocuri – raport Banca Mondială/ Top 10 orașe în care oamenii și-ar dori să locuiască

de F.B.     HotNews.ro
Miercuri, 24 februarie 2021, 15:34 Economie | Finanţe & Bănci


Bucuresti
Foto: NASA
​Peste 73% din locuitorii municipiilor din România stau la bloc și, cu toate acestea, nu există o abordare clară, atât la nivel național, cât și la nivel local, pentru regenerarea cartierelor de blocuri, reiese dintr-un raport al Băncii Mondiale. Potrivit acestuia, în 30 ani de tranziție, au existat foarte puține inițiative pentru a adresa, într-un mod integrat, problemele cu care se confruntă cartierele de blocuri din România.

Pentru anii următori, spune documentul, devine imperativă pornirea unei politici de regenerare urbană a cartierelor de blocuri, iar intervențiile punctuale care au fost implementate în anii trecuți, ar trebui înlocuite cu abordări comprehensive și integrate la nivel de cartier – de exemplu, Plan Urban Zonal de Regenerare Urbană pentru cartiere individuale.

În condițiile declinului demografic și al emigrării masive în afara României, creșterea calității vieții în orașele din România, poate să fie un factor de atracție și retenție important.

“Problema majoră cu cartiere construite în timpul comunismului este faptul că au fost construite pentru oameni, nu de către oameni, iar gusturile personale ale oamenilor de rând nu au jucat nici un rol în acest proces. Problema este că o pondere considerabilă a populației urbane din România trăiește în astfel de clădiri, făcute pentru ei, nu de către ei”, menționează sursa citată.

Un studiu al Băncii Mondiale, finalizat în 2017, a arătat că aproximativ 1,8 milioane români ar dori să se mute într-un oraș din România, iar imboldul principal pentru a face această mutare este o calitate a vieții mai bună.

Top 10 orașe în care oamenii și-ar dori să locuiască





România nu are tradiție urbană – un scurt istoric


Conform Băncii Mondiale, în 1948, după al doilea Război Mondial, numai aproximativ 23% dintre români trăiau la oraș.

“Soluții au fost căutate de către conducerea comunistă pentru a urbaniza în ritm rapid România, plecând de la înțelegerea că țara nu se poate dezvolta fără orașe puternice. Politica de locuire urbană a fost una din cele mai ambițioase ale conducerii comuniste, cu soluții diferite implementate de-a lungul timpului, în funcție de evoluția tehnologiilor în construcții”, se arată în document.

Până la sfârșitul anilor ‘50, spune Banca Mondială, locuirea s-a organizat în cvartale, de sorginte sovietică, în micro-ansambluri sau în colonii muncitorești. La pragul dintre deceniile șapte și opt s-a produs trecerea la marile ansambluri, când apare următoarea structură: grupă de locuințe sau de locuit, microraion și raion, cel din urmă fiind echivalentul unui cartier tradițional.

• După anul 1970, noțiunea de microraion, venită tot pe filieră sovietică, a fost înlocuită cu cea de unitate urbanistică complexă, preluată din practica internațională. În esență, prin marile ansambluri se face trecerea de la conceptul de parcelă, caracteristic proprietății private, la cel de ansamblu, care a înlocuit locuința unifamilială cu cea colectivă.

“Producția industrializată a permis creșterea numărului de unități locative (apartamente), de peste cinci ori, în doar 44 de ani”, spune Banca Mondială.

• Execuția industrială în domeniul investițiilor locative a ajuns astfel de la aproximativ 5%, în anii ’60, la 60-80% după 1980. Marile ansambluri au fost amplasate periferic, pentru a permite arhitectura de „macara” și pentru a nu afecta fondul locativ existent.

• Ritmul tot mai ridicat de realizare a locuințelor colective a permis trecerea de la aproximativ 5 metri pătrați locuibili pe locuitor, la aproximativ 12 metri pătrați în anii ’80.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.





3192 vizualizari

  • +1 (5 voturi)    
    Clasament top 3 (Miercuri, 24 februarie 2021, 15:54)

    animatron [utilizator]

    De ce preferati acest oras?

    Locuri de munca: Oradea, Timisoara, Bucuresti

    Calitatea vietii: Oradea, Iasi, Timisoara

    Servicii educatie: Timisoara, Bucuresti, Iasi

    Asistenta medicala: Oradea, Bucuresti, Cluj

    Alt motiv: Constanta, Brasov, Sibiu

    Aparent, cele mai citate pe podium sunt Oradea, Timisoara, Iasi, Bucuresti.

    Oradea e de departe preferata, de trei ori prima pe podium. Timisoara sta si ea f bine.

    Bucurestiul in "sud" si Iasiul in "est" domina clar acolo. Absolut necesar sa fie conectate prin autostrada.

    E probabil ca in anii urmatori tot aceste centre urbane mari, universitare, vor continua sa atraga talente, forta de munca si investitii.

    Speram sa fie legate intre ele cat mai repede (in 10-15 ani) de autostrazi si cai ferate de mare viteza.
    • +1 (1 vot)    
      zici? (Miercuri, 24 februarie 2021, 17:58)

      bogdan1477 [utilizator] i-a raspuns lui animatron

      Ca locuitor in Iasi as fi de 10 ori mai interesat de o autostrada spre Ungaria (A8) decat de una spre Bucuresti (A7).

      Oricum Iasi-Bucuresti ai 7-8 zboruri pe zi, unele la pret de tren, iar legatura terestra e si ea cat de cat decenta, cu drumul largit la 1.5 benzi folosit ca 2 benzi/sens.

      In schimb o autostrada spre Ungaria, cu ajutorul careia sa fac cei 800 de km pana la Oradea in 6 ore in loc de 12, m-ar ajuta mult mai mult pentru excursii cu masina in Europa.
  • +1 (1 vot)    
    In timpul comunism....au fost construite pt oameni (Miercuri, 24 februarie 2021, 16:22)

    xolv [utilizator]

    pentru detinuti ideologici cu 30mp/pers, nu pentru "oameni"
  • 0 (0 voturi)    
    Nu are Romania traditie urbana? (Miercuri, 24 februarie 2021, 17:20)

    Zapateado [utilizator]

    Haida de! Citadinismul locuitorilor Bucurestiului din perioada interbelica nu va mai fi egalat cat ii haul pe aceste meleaguri sufocate acum de proasta crestere si vulgaritate. Oamenii erau eleganti, manierati, politicosi, consumatori de Opera si Teatru la greu. Priviti la fotografiilor grevistilor de la Uzinele Grivita din 1933 , toti poarta palarie, multi si cravata si erau doar muncitori. Nu iesea nimeni in centru fara a fi imbracat in costum si cravata si cu palarie pe cap. Si asta nu era numai in Bucuresti. Turda avea Agentie Teatrala , pentru ca locuitorii ei sa-si procure mai usor biletele la teatru. In Bucuresti iti trebuiau relatii serioase ca sa obtii un bilet la Opera sau la Teatru, intr-atat de mare era cererea. Iasi-ul era o CITADELA CULTURALA de proportii colosale. Ma opresc aici cu argumentele caci sunt sufocat de indignare auzind aceasta aberatie: ca Romania nu are traditie urbana.


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri
Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by