Urgia la Academia de Poliție (XII): Un rector. Două doctorate. Două plagiate ● Economat Sector 5, ultimul bal. Societatea intră în insolvență ● Vaccinurile din Rusia și China nu vor fi incluse in pașaportul european de vaccinare ● Bella Italia, pubela România. De ce permite statul importurile ilegale de gunoi coordonate de mafie ● Au apărut cereri de renegociere a creditelor din partea celor care au beneficiat de suspendarea ratelor anul trecut ● Britanicii simt primele efecte negative ale Brexitului ● Salariul mediu a coborât înapoi sub 700 de euro în ianuarie
Urgia la Academia de Poliție (XII): Un rector. Două doctorate. Două plagiate. David Nicolae Ungureanu, noul rector al Academiei de Poliție, a plagiat în cele două teze de doctorat care i-au adus, la interval de patru ani, un dublu titlu de doctor – în Științe militare și în Drept. Cea din 2013 este plagiată aproape în întregime, iar în cealaltă – susținută în 2009 – am descoperit 44 de pagini copiate din alte surse în doar prima jumătate a lucrării.
Teza susținută în 2013 la Academia de Poliție a făcut obiectul unor verificări interne cu softul antiplagiat de două ori, în 2016 și 2018, și a fost identificată cu indici de similitudine mult peste pragurile de alertă stabilite de instituție. În această teză, Ungureanu plagiază 50 de pagini dintr-o lucrare semnată de Ion Dragoman, coordonatorul primei sale teze de doctorat, susținută în 2009 la Universitatea Națională de Apărare „Carol I” (UNAP). În privința primei teze, cea din 2009, Ungureanu plagiază șase pagini din lucrarea de doctorat a fostului rector al Academiei de Poliție, Adrian Iacob, căruia i-a fost retras titlul pentru plagiat. În aprilie 2020, prin verdictul său, CNATDCU a confirmat dezvăluirea pe care am făcut-o în premieră în articolul „Rectorul Academiei de Poliţie a plagiat peste două treimi din teza sa de doctorat”, scrie PressOne.ro
Economat Sector 5, ultimul bal. Societatea intră în insolvență. Opt societăți comerciale au dat în judecată, de la începutul anului, societatea Economat Sector 5 SRL, în încercarea de a-și recupera banii pe diverse servicii și bunuri. La sfârșitul lunii trecute, consilierii locali de la Sectorul 5 au votat intrarea in insolvență a societății Economat Sector 5 SRL, la care consiliul local este asociat. Firma înființată de Marian Vanghelie în 2001 și cu care s-a lăudat tot timpul are datorii uriașe, de zeci de milioane de euro, conflicte la vârf și multe probleme legate de achizițiile făcute de-a lungul timpului. O istorie de 10 ani a unei alte găuri negre în care au dispărut banii bucureștenilor e pe final. ”Miercuri, 17 octombrie 2001, Prim- Ministrul, domnul Adrian Năstase va participa la inaugurarea oficială a primelor două magazine din Bucureşti incluse în Programul Economat dedicat pensionarilor.”, a comunicat Guvernul României. Nu a fost ideea lui Vanghelie să deschidă magazine de tip Economat, cu produse ieftine pentru oamenii cu venituri modeste. Adrian Năstase a fost cel care s-a găndit că poate să câștige mai multe voturi de la pensionari dacă le face magazine dedicate. Primele Economate s-au deschis în București, în Sectorul 4. Marian Vanghelie, primarul Sectorului 5 de pe vremea aceea, s-a organizat rapid și a înființat Economat Sector 5 SRL, o societate în care asociat unic era Consiliul Local Sector 5. În 2003, deschide și primele magazine – în Piața Cotroceni, Piața George Coșbuc și Piața Rahova, despre care presa vremii a scris că au înghițit 7 milioane de euro pentru amenajare, scrie Buletin de Bucuresti.
Vaccinurile din Rusia și China nu vor fi incluse in pașaportul european de vaccinare. Efectele asupra libertății de mișcare. Aud că e vaiet mare că în Certificatul (Pașaportul) European de Vaccinare nu au fost acceptate vaccinurile din China și Rusia. E normal să fie așa. Cu cele din China, problema pleacă de la faptul că virusul a pornit de acolo și autoritățile chineze l-au ascuns suficient de mult ca el să ajungă prin toate cotloanele lumii. Că nu au fost transparenți deloc și că nu au încă nicio explicație plauzibilă cu privire la apariția virusului la ei, taman în apropierea unui centru care studia de ani buni aceste tulpini. E ca și cum cineva îți zgârie sistematic mașina și apoi îți lasă în poștă oferte de vopsit caroseria. Las deoparte faptul că deja au câștigat enorm din măști, dezinfectanți și echipamente medicale dedicate protecției și luptei cu acest virus, scrie project-e.ro
Bella Italia, pubela România. De ce permite statul importurile ilegale de gunoi coordonate de mafie. Valori maxime de poluare încălcate frecvent, indignare publică, declarații neputincioase sau politicianiste ale autorităților. În spatele acestor manifestări la vedere, însă, stau rețele ascunse de trafic de gunoaie de toate felurile. Iar statul român nu prea vrea să le găsească. De cele mai multe ori, aceste rețele nici măcar nu sunt foarte bine ascunse. Dar statul român nu prea vrea să le găsească. Unul din cazurile care arată foarte clar cât de ineficiente sunt structurile de control în domeniul mediului din România este cel pe care-l putem numi “Trifa”. După numele care se află în față: Georgeta Trifa, o sexagenară care nu doar că are multiple boli grave, dar care îi îmbolnăvește și pe cei din jur. Nu, bolile ei nu sunt contagioase. Dar gunoiul depozitat ilegal de către firmele ei otrăvește aerul, solul, apa, scrie Newsweek.ro
Au apărut cereri de renegociere a creditelor din partea celor care au beneficiat de suspendarea ratelor anul trecut. Centrul de Solutionare Alternativa a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) a început să se confrunte în 2021 cu solicitări din partea celor care au beneficiat anul trecut de moratoriile de suspendare a ratelor la credite. În primele luni ale anului CSALB a primit 430 de solicitări dintre care doar 90 au fost acceptate de bănci pentru soluţionare, după cum a declarat Alexandru Păunescu, directorul direcţiei juridice din BNR şi preşedinte al Colegiului de Coordonare CSALB. Acesta arată că şi IFN-urile au început să fie deschise din acest an la soluţionarea litigiilor prin CSALB. Au apărut cereri de renegociere a creditelor din partea celor care au beneficiat de suspendarea ratelor anul trecut - Păunescu, CSALB. „Efectele amânării ratelor încep să se facă simțite. Încă de la începutul anului am avut solicitări din partea consumatorilor pentru negocierea cu banca, chiar dacă aceștia beneficiaseră la momentul trimiterii cererii către CSALB de amânarea ratelor pentru 9 luni, adică perioada maximă pe care o pot solicita din punct de vedere legal. Moratoriile legislative și non-legislative au rezolvat o problemă importantă și neașteptată, generată de pandemia cu care ne-am confruntat anul trecut și care, din păcate, încă se manifestă”, precizează Alexandru Păunescu pentru Economica.net.
Britanicii simt primele efecte negative ale Brexitului. Exporturile britanice către Uniunea Europeană au scăzut cu 40,7% în ianuarie, adică în prima lună de după Brexit şi în timpul celei mai dure perioade de carantină de la primul val de infecţii, contribuind la cel mai mare declin lunar pe care l-a suferit comerţul britanic în ultimele două decenii, potrivit The Guardian. Biroul Naţional de Statistică (ONS) a declarat că exporturile către blocul comunitar au scăzut cu 5,6 miliarde de lire (6,5 mld. euro), în timp ce importurile au înregistrat un minus de 28,8%, sau 6,6 miliarde de lire. Exporturile de mâncare şi animale vii către UE, incluzând aici peşti şi fructe de mare, au simţit din plin impactul Brexit-ului, prăbuşindu-se cu 63,6% în ianuarie. Rezultatele reflectă o ruptură mai puternică decât se estimase iniţial, în contextul în care industria pescuitului s-a confruntat cu proteste încă din ianuarie, scrie RFI.ro
Salariul mediu a coborât înapoi sub 700 de euro în ianuarie. Potrivit datelor publicate de INS, câștigul salarial mediu brut din luna ianuarie 2021 a fost de 5.549 lei, cu 357 lei sau 6% mai mult decât în luna precedentă. Câştigul salarial mediu nominal net a scăzut cu 6,2%, până la 3.395 lei. Sumă echivalentă cu 696 euro la cursul din luna februarie 2021, în care s-au încasat banii. După ajustarea cu nivelul preţurilor (55,2% din nivelul mediu european, comparativ cu 54,9% anterior), rezultă o putere de cumpărare în euro a salariului mediu de 1.262 de euro (sumă echivalentă pentru achiziția de mărfuri și servicii la preţurile medii din UE). Este o valoare similară cu cea de la mijlocul anului trecut (1.263 euro în iulie 2020). Salariul real de referinţă (puterea de cumpărare raportată la cea din octombrie 1990, ultima înaintea liberalizării preţurilor) a scăzut cu 18,1 puncte procentuale comparativ cu luna anterioară, până la 224,2%. Potrivit metodologiei INS, sumele luate în calcul au inclus șomajul tehnic, achitat conform prevederilor legale pentru perioada de criză, potrivit Cursdeguvernare.ro
