Excepțiile fiscale din România: de la taxarea muncii, la firme – interviu VIDEO cu Dan Manolescu

de Florin Barbuta     HotNews.ro
Marţi, 30 martie 2021, 15:38 Economie | Finanţe & Bănci


Dan Manolescu, președintele Camerei Consultanților Fiscali
Foto: Hotnews
​Codul fiscal are multe excepții, respectiv categorii de persoane fizice care nu plătesc anumite taxe sau firme care în funcție de plafonul micro sau domeniu au altă taxare. Mulți economiști aduc în discuție ideea de excepții, dar nu intră deloc în detalii pentru a putea ști care sunt acestea. HotNews.ro a discutat cu Dan Manolescu, președintele Camerei Consultanților Fiscali (CCF) pentru a face o inventariere a lor. Nu este vorba despre a elimina unele sau altele, ci doar le prezentăm, mai ales că este posibil ca după pandemie să vedem o reașezare a taxelor, respectiv eliminarea unor excepții.

Excepțiile pe scurt (în urma discuției cu Manolescu):

• IT-ști – scutire de impozit pe venit de 10%

• Cercetători - scutire de impozit pe venit de 10%

• Angajați construcții (aici intră și cei care lucrează în birou) – scutire de impozit pe venit de 10%, scutire la contribuția la sănătate și la Pilonul II

• Activități independente - Se aplică doar impozitul pe venit, dar contribuțiile sociale sunt aplicabile doar asupra unei sume reprezentând 12 salarii minime pe economie.

• Contracte de activitate sportivă - sunt taxate similar activității independente

• Drepturi de autor - avem un sistem real de venituri minus cheltuieli exact ca la activitate independentă și un sistem forfetar în care se deduce o cotă de 40% și se aplică impozitul pe venit doar asupra acestor venituri reduse cu cota forfetară. Se aplică contribuția de pensie și sănătate doar dacă nu există alte tipuri de venituri de natură salarială.

• Venituri din chirii - impozitul este 10%, dar avem deducere forfetară de 40% din venitul brut. Deci practic impozitul este de doar 6%, cu o contribuție la sănătate de 10% plafonată la 12 salarii minime/economie dacă se depășește plafonul.

• Venituri din investiții - cotă generală de 10% aplicabilă pentru dobânzi, câștiguri de capital, cu excepția de 5% pentru veniturile din dividende. La fel, în această situație se aplică contribuție la sănătate doar dacă se depășește plafonul.

• Microîntreprinderi (adică sub plafonul de 1 milion euro): taxare pe venit 1% sau 3%
• Horeca: impozit specific în funcție de paturi sau suprafață (în funcție de domeniu)
• Pentru că a fost mărit plafonul la 1 milion de euro, multe din Horeca au intrat la micro.

Alte informații importante: în zona de micro avem cam 90% din firmele din România, la impozit pe profit vreo 6-8%, iar restul la specific.

În contextul în care zona de Horeca e cea mai afectată, poate mediul de afaceri e mai interesat de a avea un sistem de impozit pe profit ca să-și reporteze pierderi în perioada asta. E de analizat, având în vedere contextul actual și perioada următoare, dacă un astfel de sistem chiar mai e util”, a spus Manolescu.

*Toate declarațiile de mai jos îi aparțin lui Dan Manolescu, cu excepția intertitlurilor



Taxarea pe muncă


Dacă e să analizăm impozitul pe venitul persoanei fizice, cred că am putea să împărțim în două mari zone: venituri active și venituri pasive.

Veniturile active sunt cele din muncă și similare muncii, unde am încadra activitățile din muncă salariată, independentă, creativă – drepturi de autor.

La activitățile pasive intră venituri din chirii, investiții (unde încadrăm dobânzi, dividende, câștiguri de capital).

Pe partea de venituri active, în cadrul categoriei de venituri în baza unui contract de muncă, am regăsi contractul de muncă clasic, la care plătim impozit pe venit 10%, contribuție de sănătate 10% și contribuție de pensie 25%, deci un total de taxe raportat de brut de vreo 45%, ceea ce conduce la un net destul de redus pe care omul îl primește. Nivelul taxelor raportate la net e unul semnificativ.

Scutiri la muncă


În cadrul acestei categorii vedem o serie întreagă de tipuri de desfășurare a muncii care beneficiază de diverse scutiri.

Cea mai veche este cea care vizează crearea de programe de calculator, care are 20 de ani de existență. Anume o scutire la impozitul pe venit.

Pe aceste model a fost extinsă această scutire și către alte categorii:

• cercetători, care nu sunt foarte mulți
• activitatea salarială din construcții

Cea din construcții a fost introdusă de curând, prin OUG 114/2018, care pe lângă scutirea de impozit pe venit, beneficiază și de o scutire de contribuții la sănătate și de o reducere a contribuției la pensie cu echivalentul bucății care merge în administrarea Pilonului II.

Taxare diferențiată la venituri asimilate muncii


Activitățile independente au suferit destul de multe modificări de-a lungul ultimilor 10 ani.
Au ajuns acum la un sistem de taxare care vizează doar impozitul pe venit. Se aplică doar impozitul pe venit și contribuțiile sociale sunt aplicabile doar asupra unei sume reprezentând 12 salarii minime pe economie.

Tot în categoria muncă independentă a fost creată o nouă categorie (acum câțiva ani) de contracte de activitate sportivă, care sunt taxate similar activității independente.

Separat avem drepturile de autor. A existat un regim favorabil nu doar în ultimii 10 ani. A existat un anumit gen de taxare diferențiată a drepturilor de autor separat de activitatea independentă în sine cu o cotă forfetară de la bun început.

Aici avem un sistem real de venituri minus cheltuieli exact ca la activitate independentă și un sistem forfetar în care se deduce o cotă de 40% și se aplică impozitul pe venit doar asupra acestor venituri reduse cu cota forfetară. Se aplică contribuția de pensie și sănătate doar dacă nu există alte tipuri de venituri de natură salarială.

Taxare diferită la venituri pasive


Avem două mari zone:

• chirii: unde impozitul este 10%, dar avem deducere forfetară de 40% din venitul brut. Deci practic impozitul este de doar 6%, cu o contribuție la sănătate de 10% plafonată la 12 salarii minime/economie dacă se depășește plafonul.
• Venituri din investiții: cotă generală de 10% aplicabilă pentru dobânzi, câștiguri de capital, cu excepția de 5% pentru veniturile din dividende. La fel, în această situație se aplică contribuție la sănătate doar dacă se depășește plafonul.

Impozite la firme: micro, specific


La taxarea companiilor am avut un sistem de bază de impozit pe profit care a funcționat până în 2001. Apoi am avut introdus sistemul de taxare pe microîntreprinderi, cu acea cotă de 1%. A tot evoluat acest cu diverse plafoane de 100.000 euro la început, a scăzut către 65.000 euro acum 7-8 ani, s-a făcut la un moment dat, în 2017, 500.000 plafonul. Acum am ajuns la un milion.

S-a dorit un sistem simplificat, simplu pentru întreprinderi mici. De fiecare dată la impozitul pe profit se punea problema deductibilității cheltuielilor, un sistem de calcul destul de complex, ceea ce de multe ori era considerat greoi de către antreprenori, firme mici care aveau activitate destul de simplă. Acest mecanism s-a dovedit a fi destul de facil pentru antreprenori și mediul de afaceri în general. Deși în 2007 s-a abrogat ca urmare a aderării la UE, a fost reintrodus în legislație începând cu 2008.

Spre deosebire de taxarea profitului cu 16%, aici se taxează venitul cu 1% sau 3%.

Începând cu 2017 a fost introdus acel impozit specific în Horeca.

Discuția a început în anul 2013-2014 cu un proiect care se dorea să vizeze nu doar Horeca, ci și partea de service-uri auto și de saloane de frumusețe, activități considerate cu risc mare de evaziune. S-a considerat că un sistem specific, bazat nu pe profit, nu pe venituri, ci pe elemente fizice (suprafață, număr de mese, număr de paturi) ar fi fost cumva mai ușor de de aplicat și de administrat. Inițial proiectul a picat, apoi s-a reintrodus în zona Horeca în urma solicitării mediului de afaceri care își dorea un mecanism mai simplu.

Ulterior am ajuns la situația în care datorită creșterii plafonului de taxare la microîntreprinderi în acest sistem specific de taxare pe număr de locuri de cazare în zona de Hotel să spunem sau de suprafață a restaurantului în zona de cafenele și restaurante, să rămână doar societăți foarte mari. Adică doar cele peste 1 milion de euro. Toți cei sub au intrat în sistem micro.

Avem 3 mari categorii, în care în zona de micro avem cam 90% din firmele din România, la impozit pe profit vreo 6-8%, iar restul la specific.

Dacă ne uităm acum la ce se întâmplă, că se tot amână acest mecanism de taxare (impozit specific – adică se dau scutiri), în contextul în care zona de Horeca e cea mai afectată, poate mediul de afaceri e mai interesat de a avea un sistem de impozit pe profit ca să-și reporteze pierderi în perioada asta.
E de analizat, având în vedere contextul actual și perioada următoare, dacă un astfel de sistem chiar mai e util.

La TVA suntem într-o zonă confortabilă cu cele trei cote: 5%, 9% și 19%


Am avut o perioadă în care România avea o cotă mare: 24% din 2010 până în 2015. În vara anului 2015 s-a adoptat măsura reducerii cotei de TVA la 9% pentru alimente. A fost un prim semnal de reducere a cotei de TVA.

Dacă ne uităm în alte state, există o practică de a avea cote reduse. Chiar directiva prevede posibilitatea ca fiecare stat membru să poată utiliza două cote reduse de TVA. Există o anexă cu categoriile de bunuri și servicii care pot beneficia de cote reduse.

România aplicase deja o cotă redusă de 5% la locuințe sociale, la începutul crizei. Mai aveam cotă de 9% la medicamente, care au rămas la același nivel și în perioada în care am avut cotă standard de 24%.

Ulterior ne-am înscris pe acest trend de reducere a cotei, reducând și cota standard la 19%.

Suntem cu o cotă medie de TVA într-o zonă confortabilă. Dacă ne uităm la vecinii unguri care au o cotă standard de 27%, având și ei cote reduse, per total, cota medie de TVA din România e una destul de redusă.

Avem această cotă redusă la restaurante, de 5%, cu anumite discuții pe partea de take away. Încă e o problemă pentru că doar partea de restaurante are redusă, cea de livrări e cu cotă standard. Având în vedere ce se întâmplă acum cu Horeca...

E o zonă foarte afectată și datorită cotei reduse mulți au putut rezista.

Sunt zone afectate de măsurile luate de autorități din cauza pandemiei care ne-au prins cu un regim fiscal favorabil. Altfel ar fi trebuit, poate, să luăm măsuri în această direcție, ceea ce ar fi fost dificil.

La alimentele bio și tradiționale avem TVA de 5%. A fost o măsură care să încurajeze partea de comerț local.

*Așa cum am spus la început, ideea discuției este de a pune pe masă taxarea din România și a ști la ce se referă mulți când vorbesc despre creșterea bazei de impozitare








Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.





2122 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri
Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by