Programul magazinelor din București, revizuit de prefect, după aglomerația din weekend ● O pandemie, două abordări. România a înregistrat un exces de mortalitate dublu față de Suedia ● Cum iubești, cum funcționezi, cu cine mai vorbești? Viața în pandemie ● Şefă AFIR – prinsă în flagrant când primea mită 70.000 de lei! ● “Dictatura medicală” înseamnă, de fapt, o “dictatură” a corporațiilor care au descoperit un vaccin în timp real? ● De la asiguratorii economiei capitaliste la urmașii ADAS ● Protestele și criza atrag atenția asupra NEET, tineri fără job și fără școală. Ce sunt și ce fac ● Pierdere de competitivitate față de Ungaria și Polonia: Rata de schimb reală efectivă – indicator critic pentru Români ● Saltul prețurilor mărfurilor s-ar putea transforma într-un cost sporit al bunurilor esențiale. Ce beneficii şi dezavantaje se întrevăd pentru România.
Programul magazinelor din București, revizuit de prefect, după aglomerația din weekend. În Capitală, în primul weekend în care magazinele s-au închis la ora 18.00 - măsură impusă în localitățile unde rata de infectare este peste 4 la mie - „am avut anumite semnale că în unele locuri s-au produs aglomerări”, a declarat prefectul Capitalei, Alin Stoica. Ca urmare, prefectul a anunțat, duminică, discuții legate de posibilitatea modificării orei de închidere a magazinelor. Asta se va întâmpla însă numai dacă se confirmă aceste aglomerări. „Vom avea discuții cu marii retaileri și magazinele mici pentru a vedea care a fost comportamentul clienților. În funcție de aceste analize, săptămâna viitoare le vom solicita de la comercianți, vom lua măsuri”, a declarat Alin Stoica. Prefectul a adăugat: „Avem informații că la închiderea programului există tendința de a se aglomera. Există tipul acela de comportament de cumpărător de weekend. Trebuie să vedem ce alte măsuri complementare putem lua pentru a evita aglomerarea magazinelor, scrie Libertatea.
O pandemie, două abordări. România a înregistrat un exces de mortalitate dublu față de Suedia. România a înregistrat în 2020 un exces al mortalității raportat la media ultimilor 4 ani precedenți dublu față de cel din Suedia, țară criticată de presa și experții internaționali pentru strategia sa de tip laissez-faire de combatere a pandemiei de Coronavirus. Excesul de mortalitate este un termen folosit în epidemiologie și sănătate publică, care se referă la numărul de decese generate de toate cauzele în timpul unei crize peste ceea ce ar fi fost de așteptat în condiții „normale”. În 2020, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS), numărul de decese înregistrate a crescut cu 13,6% față de media ultimilor 4 ani precedenți, scrie Profit.ro
Cum iubești, cum funcționezi, cu cine mai vorbești? Viața în pandemie. Poate mă voi concentra doar pe ce merită cu adevărat, fără să mai ofer mereu. Nu știu dacă vom mai fi vreodată ca acum un an”, spune creatoarea blogului Happytude, Oana Botezatu. Ea spune că a reușit abia în pandemie să înțeleagă cu adevărat semnificația unor cuvinte al căror sens credea că l-a internalizat demult. Oana poartă de multă vreme lănțișorul cu mesajul „Viața e acum". Acum însă, după un an de pandemie, după experiența proprie cu ce înseamnă virusul pentru viața și sufletele noastre, Oana spune că e pregătită să nu mai risipească nicio secundă și, când e cazul, să spună „Ajutor!" și să spună „Nu". Studii sociologice, psihologice, interdisciplinare, dar și propriile experiențe, ne spun că din martie 2020 până astăzi s-a schimbat aproape totul: relații, muncă, raportări la ceilalți și la realitate. În opinia scriitorului Arthur Suciu, definirea realității e principala problemă cu care ne-am confruntat în pandemie. „Oamenii au fost nevoiți să se refugieze în mare parte în online. Acest lucru a creat o criză în definirea realității. /.../ Din păcate, nu există o proiecție asupra viitorului și nu se discută încă despre acesta”, spune Arthur Suciu, potrivit Europei Libere
Şefă AFIR – prinsă în flagrant când primea mită 70.000 de lei! Conform portalului instanţelor de judecată, Irina Manole, şefa serviciului Active Fizice şi Plăţi Directe din cadrul OJFIR – Oficiul Judeţean pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale Tulcea, a fost arestată preventiv pentru 30 de zile. „Admite propunerea de arestare preventivă formulată de Serviciul Teritorial Constanţa din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Dispune arestarea preventivă a inculpatei Manole Irina, cercetată sub aspectul săvârşirii infracţiunii de luare de mită”, se arată în soluţia instanţei de judecată. Şefa serviciului Active Fizice şi Plăţi Directe a fost prinsă în flagrant în seara de vineri, 2 aprilie, în timp ce primea aproximativ 70.000 de lei mită. Banii ar reprezenta un procent dintr-un anumit proiect finanţat prin intermediul AFIR, scrie AgroIntel.ro
“Dictatura medicală” înseamnă, de fapt, o “dictatură” a corporațiilor care au descoperit un vaccin în timp real? Am înțeles că principala problemă a protestatarilor este “dictatura medicală”. Nu spun că problema nu e reală și că multe decizii din comitetul de doctori, care recomandă sau impun măsurile, nu ar trebui să mai atent cumpănite. Mai ales când vine vorba de restricții, multe cu impact economic letal. Dar, ieri, când am trecut pe lângă ei, defilau în frunte cu o păpușă care avea o seringă înfiptă în braț. Ce să înțeleg din asta? Căci vaccinarea nu e obligatorie. Deci nu e cu dictatură acolo chiar deloc. Să înțeleg că “dictatura medicală” înseamnă, de fapt, o “dictatură” a corporațiilor care au inovat pentru noi și ne-au oferit în timp real o soluție miraculoasă? Că aprobările de la guverne au venit prea prompt? Am văzut însă că oamenii sunt în regulă cu pangolinii și cu China. Unul nu a îmbrățișat cealaltă teorie a conspirației, mult mai plauzibilă decât cea că virusul nu există, e o invenție sau o simplă răceală. Când a fost vorba de mers și la Ambasada Chinei a fost cu deranj mare între “liderii” străzii. Dictatura Chinei, inclusiv prin pozițiile OMS, prin recomandările “bine” intenționate făcute lumii întregi sau livrările de miliarde de Euro, e ceva benefic, se pare. Niciun protest la adresa lipsei lor de transparență. Sau la adresa contorsionărilor lor de PR ca să iasă basma curată din asta. Virusul nu mai e demult legat de Wuhan. Acum avem tulpini din toate țările lumii, scrie Cristian Paun pe project-e.ro
De la asiguratorii economiei capitaliste la urmașii ADAS. Vă amintiți de ADAS – Administrația Asigurărilor de Stat? A fost singura societate de asigurare care a funcționat în intervalul 1952 – 1990. Mai înaintea sa, din 1948, Sovrom – Asigurare a monopolizat domeniul după ce toate companiile de profil au trecut în proprietatea statului. Dar am început cu sfârșitul, începutul l-a făcut generalul Gaius Marius, care a pus la punct un „fond de înmormântare” pentru trupele sale. Fiecare soldat cotiza periodic din soldă o sumă, iar banii erau utilizați atât pentru înhumarea celor căzuți la datorie, cât și pentru ajutorarea familiilor acestora. Iar savantul britanic Edmond Halley, „nașul” cometei cu același nume, a pus la punct, în jurul anului 1700, primele tabele statistice de mortalitate, pe baza cărora se calculează primele de asigurare și se evaluează potențialele despăgubiri de achitat, scrie project-e.ro
Protestele și criza atrag atenția asupra NEET, tineri fără job și fără școală. Ce sunt și ce fac. Protestele de săptămâna aceasta au adus în atenție o categorie statistică de tineri. Este vorba despre așa-numita clasă NEET. NEET este un acronim apărut în anii '80, în Marea Britanie, și înseamnă tineri cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani care nu lucrează și nu sunt incluși în niciun program educațional, nici în școală, nici într-o altă formă de pregătire profesională. Unii analiștii români au remarcat că o parte din tinerii aflați la proteste sunt NEET. Desigur, nu există informații clare despre câți dintre manifestanți sunt din categoria NEET, dar presupunerea este plauzibilă. Care este problema NEET? Tema tinerilor fără job și fără școală a atras atenția instituțiilor internaționale după criza economică din 2008. O parte din statele lumii au descoperit categoria de tineri NEET, au început să analizeze situația din punct de vedere numeric și să caute cauzele care au dus la accentuarea fenomenului. Astfel, o analiză a Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) arată că după criza economică din anul 2008 statele europene cu cel mai mare număr de NEET erau Grecia, Italia și Spania, state în care recesiunea s-a simțit puternic, scrie RFI.
Pierdere de competitivitate față de Ungaria și Polonia: Rata de schimb reală efectivă – indicator critic pentru România. România și-a îmbunătățit pe parcursul ultimilor ani la nivel regional competitivitatea față de Cehia și Bulgaria, dar a pierdut teren în raport cu Croația, Polonia și Ungaria, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu un indice calculat la valoarea de 96,77 (2010=100), ne-am situat ceva mai bine decât vecinii de la sud de Dunăre (97,32), cu precizarea că o valoare mai mică arată o îmbunătățire a competitivității. Cu toate acestea, în evoluția pe parcursul deceniului trecut se poate vedea o performanță mai scăzută în raport cu alte țări din Europa Centrală care au regim valutar similar, îndeosebi în raport cu Ungaria (ajunsă anul trecut la un indice de doar 87,05) și Polonia (92,54), dar și față de Croația (94,65), scrie Cursdeguvernare.ro
Saltul prețurilor mărfurilor s-ar putea transforma într-un cost sporit al bunurilor esențiale. Ce beneficii şi dezavantaje se întrevăd pentru România. În Europa, porumbul este cu peste 35% mai scump față de finele lunii martie 2020, iar grâul cu peste 22%. În privința sectorului agricol local, acesta se profilează ca un câștigător al tendințelor curente, orientate de asemenea favorabil pe termen scurt. Și pentru PIB-ul României, acest lucru ar putea fi o veste bună. Însă, fără o ajustare corectivă vizibilă de două cifre a mărfurilor principale, consumatorii pot resimți, în cele din urmă, un cost sporit al bunurilor esențiale. Reținem totuși că, în special în agricultură, estimările sunt supuse unor masive incertitudini date de variabilele numeroase implicate, de la vreme și factori naturali până la ritmul piețelor internaționale, explică într-o analiză de piață Claudiu Cazacu, Consulting Strategist în cadrul XTB România, casă de brokeraj listată pe Bursa de la Varșovia, scrie FinEco24News.
