”În primul rând, discutăm despre ritmul vaccinării (disponibilitatea vaccinului și ritmul de vaccinare al populației), durata imunității post-vaccinare, eficacitatea vaccinurilor actuale la noile mutații ale virusului, toate acestea influențând evoluția pandemiei, precum și amploarea și durata restricțiilor”, arată un raport al BRD, publicat vineri. Partea bună a lucrurilor, se mai arată în document, este că se observă un grad de adaptare tot mai mare a firmelor în a funcționa în timpul unei pandemii, ca și o rezistență sporită a economiei pe tot parcursul celui de-al doilea val. Cu toate acestea, într-un scenariu pesimist, al unor perioade recurente de expansiune pandemică, ar putea exista o contracție a activității economice cu efecte pe măsură (de exemplu, diminuarea ofertei de muncă, creșterea falimentelor etc.).

Turnul BRDFoto: HotNews.ro

La fel de importantă este necesitatea unei strategii de ieșire atent concepute și bine coordonată din schemele de sprijin guvernamental, având în vedere faptul capitalizarea insuficientă a firmelor, care este o vulnerabilitate structurală semnificativă, mai notează autorii raportului.

Dimensiunea măsurilor destinate susținerii economiei incluse în legea bugetară pentru 2021 este semnificativ mai mică decât în ​​2020, ceea ce ar putea pune problema „suficienței” în cazul unui curs prelungit al pandemiei.

Ca și în 2020, eficiența și automatizarea (atât în ​​producție, cât și în servicii) se vor afla în centrul atenției. În timp ce aceste tendințe contribuie la stimularea convergenței reale, ele ar putea reprezenta provocări pentru dinamica pieței muncii, având în vedere numărul ridicat de angajați care lucrează în sectoare de producție și servicii cu valoare adăugată redusă, de obicei având o calificare redusă, deci cu o capacitate limitată de a se re-inventa profesional.

Ritmul absorbției fondurilor Next Generation EU sunt, de asemenea, esențiale din punct de vedere al evoluției PIB. România urmează să primească 30,4 miliarde EUR (13,7 miliarde EUR subvenții și 16,6 miliarde EUR sub formă de împrumuturi) în următorii ani prin Mecanismul de redresare și reziliență (RRM). Accesul la facilitatea RRM se acordă pe baza Planului național de redresare și reziliență (PNRR), care trebuie prezentat CE până la sfârșitul lunii aprilie 2021 pentru a fi analizat și aprobat pe baza unei grile complexe de evaluare. Având în vedere noua natură a instrumentului, necesitatea unei coerențe stricte a proiectelor de investiții incluse în PNRR cu cerințele CE, precum și istoricul României în absorbția fondurilor UE, estimăm un progres treptat în atragerea fondurilor disponibile, posibil mai lent la început.

Mai mult, deficitele gemene mari și lipsa spațiului fiscal lasă România mai expusă decât colegii la schimbările din mediul extern.

O altă problemă de urmărit este riscul persistent al întreruperilor pe lanțul de aprovizionare induse de pandemie și al întârzierilor de livrare (de la lipsa produselor la constrângerile ce țin de capacitate din sectorul transportului de marfă).

Datele primite privind condițiile economice la începutul anului indică o slăbire a ritmului de creștere. Dinamica anuală a producției industriale, a cifrei de afaceri cu amănuntul și a lucrărilor de construcții a scăzut pe teritoriu negativ în ianuarie 2021 (aici jucând un rol și efectul statistic de bază). Datele disponibile pentru februarie arată că vânzările cu amănuntul au continuat să fie afectate de restricții și incertitudine, deși declinul lor anual s-a atenuat. Între timp, industria automobilelor a fost afectată negativ de lipsa globală de semiconductori, producătorii auto (Dacia, Ford) recurgând la opriri temporare ale producției în februarie- martie 2021. Mai mult, rezultatele sondajului DG-ECFIN din martie arată un nivel mai ridicat al pesimismului în rândul managerilor din industrie, comerț cu amănuntul și construcții.

În lumina celor de mai sus, PIB-ular putea înregistra o contracție anuală mai profundă în T1'21 decât în ​​T4'20. În opinia noastră, economia va reveni pe creștere în al doilea trimestru din acest an, dar amplitudinea revenirii va fi cu siguranță mai mică decât contracția înregistrată în același trimestru cu un an în urmă. Pentru întregul an, am putea trece la o revizuire în sus a proiecției de creștere a PIB-ului din toamnă (1,4%) cu 1-2 p.p., se mai arată în Raportul BRD.