​În adâncurile pandemiei. Cum arată realitatea pe care am obosit s-o vedem ● Mafia deșeurilor, la Mediu: percheziții la directorul Florin Răzvan Alecu. ● Propunere: Șoferii cărora li se suspendă permisul din cauza vitezei vor putea amâna, în anumite condiții, aplicarea sancțiunii ● UE poate cere banii înapoi - groapa de deșeuri de pe munte e inutilă ● Au început negocierile informale cu Bruxelles-ul pe PNRR ● Cum dispar, cu acte, ultimele rămășițe din Codrii Vlăsiei: „Nu vom mai avea pădure, ci un boschet” ● Comisia Europeană s-a autosesizat pentru transferul terenurilor Romexpo în proprietatea Camerei de Comerț ●O companie își cataloghează angajații „mere stricate”. Apoi îi concediază ● Presa austriacă: directorul general OMV, Rainer Seele, a discutat despre posibila vânzare a Petrom cu fondul Mubadala din Abu Dhabi ● Cum iti poti refinanta creditul de consum pe 10 ani ● Se va întoarce economia mondială la inflația din anii 1970? ● Subvențiile APIA pentru fermierii români - în pericol să fie tăiate de Comisia Europeană! ● ”Noua generație nu mai are aspirații de ierarhii, se ghidează după ideea de a avea un job interesant”

Business reportFoto: Colaj foto

În adâncurile pandemiei. Cum arată realitatea pe care am obosit s-o vedem. Suntem în secția ATI a Spitalului Universitar din București, iar asistenta Petruța Rădanță tocmai a ieșit din zona roșie și s-a dezechipat. Îi lucește fața de la sudoarea îmbibată în piele și i se văd urmele măștii care i-a stat strânsă pe gură: „E ora 22 și mai urmează încă trei runde până dimineață la 7”. Rundele sunt intervalele de trei ore în care asistentele ies și intră în zona unde se află pacienții COVID cu forme severe. Ele duc greul secțiilor ATI. Privite din exterior, prin peretele de sticlă, aceste femei cu costume și ochelari de protecție par niște scafandri scufundanți în adâncul unui ocean. Mai ies din când în când să tragă aer în piept, apoi se scufundă din nou, să salveze ce se mai poate salva. Am petrecut o noapte de gardă cu asistentele de la Spitalul Universitar, ca să vedem prin ochii lor cea mai dură perioadă a acestei crize sanitare. Sunt imagini cu un puternic impact emoțional, care ne obligă să privim realitatea în față.

La momentul publicării acestui material, numărul pacienților COVID internați la ATI a trecut de 1.500, iar ministrul Sănătății a anunțat că în spitalele din toată țara mai sunt disponibile doar șase locuri la terapie intensivă. Afară e o primăvară însorită. În adâncurile pandemiei, realitatea arată ca în articolul recorder.ro

Mafia deșeurilor, la Mediu: percheziții la directorul Florin Răzvan Alecu. Rolul lui Truică. Florin Răzvan Alecu, directorul Direcției Schimbări Climatice și Dezvoltare Durabilă din Ministerul Mediului, este vizat de o anchetă a procurorilor legată de colectarea și reciclarea fictivă a 38.000 de tone de deșeuri. Poliţia Română a anunțat, luni dimineaţă, că ofițerii Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Economice, sub coordonarea procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Ilfov, efectuează 24 de percheziţii domiciliare, în municipiul Bucureşti şi judeţele Călăraşi, Dolj, Ilfov, Olt, Prahova şi Timiş. Surse din cadrul Poliției Române au precizat pentru Newsweek România că sunt vizate în mod special companiile Utiltrailer SA și Cassano Metal SRL, din Oltenița. Ancheta procurorilor vizează și compania Reciclad'or, care ar fi funcționat ca un liant între generatorul de deșeuri și reciclatori. „Până în acest moment nu a fost reținută nici o persoană. Perchezițiile sunt în derulare, inclusiv la Alecu Florin Răzvan”, susțin anchetatorii. Florin Răzvan Alecu, conform declarațiilor de avere depuse pe site-ul Ministerului Mediului, este director al Direcției Schimbări Climatice și Dezvoltare Durabilă. El mai este și președintele Asociației Sportive Viitorul Clinceni și vicepreședinte al Asociației Drepturilor și Intereselor Legitime ale Consumatorilor, scrie Newsweek.ro

Propunere: Șoferii cărora li se suspendă permisul din cauza vitezei își vor putea amâna, în anumite condiții, aplicarea acestei sancțiuni. Șoferii cărora le-a fost suspendat permisul de conducere, timp de 90 de zile, din cauza depășirii vitezei maxime admise cu mai mult de 50 km/h vor putea solicita, o dată pe an, la cerere, amânarea aplicării acestei sancțiuni, conform unei propuneri legislative înregistrate recent la Senat. Potrivit propunerii amintite, se are în vedere completarea OUG 195/2002 în sensul că șoferii care vor fi sancționați cu suspendarea permisului de conducere pentru 90 de zile, pe fondul depășirii vitezei cu mai mult de 50 km/h peste limita maximă admisă, vor avea posibilitatea să își aleagă o altă perioadă în care li se va aplica efectiv sancțiunea pentru fapta constatată de polițistul rutier. Amânarea se va putea solicita cel mult o dată pe an, printr-o cerere motivată, adresată organelor de poliție competente. Cei care au fost surprinși la volan sub influența alcoolului sau a drogurilor vor fi singurii care nu vor putea beneficia de această nouă prevedere, potrivit avocatnet.ro

UE poate cere banii înapoi - groapa de deșeuri de pe munte e inutilă. Una dintre cele mai cunoscute platforme de deșeuri din România este cea începută în 2007 și amenajată în Pasul Mestecăniș - județul Suceava. Co-finanțată din fonduri europene, Comisia Europeană poate cere banii înapoi în acest an, pentru că investiția s-a dovedit inutilă. Cu lucrările finalizate încă din 2016 și cu recepția finală făcută în 2019, platforma de gunoi din Pasul Mestecăniș - județul Suceava, comuna Pojorâta, nu a găzduit până acum nicio pungă de gunoi, scrie Europa Liberă.

Au început negocierile informale cu Bruxelles-ul pe PNRR: Cele mai avansate componente, cine și cum negociază și cine decide alocarea de grant sau credit. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a transmis Comisiei Europene, în week-end-ul care tocmai s-a încheiat, toate componentele extinse din Planul Național de Redresare și Reziliență. În următoarele 3 săptămâni se vor derula negocieri informale pe marginea acestui plan, luni fiind, de exemplu, prevăzute discuții ale oficialilor MIPE cu comisarii responsabili cu Digitalizarea (Margrethe Vestager), Transporturile (Adina Vălean) și Coeziune și Reforme (Elisa Ferreira). Scopul negocierilor informale este acela de îndruma statele membre în adaptarea planurilor naționale la cerințele Comisiei, pentru a ușura și garanta succesul negocierilor oficiale care încep la data de 1 mai. Planul românesc este construit pe 6 piloni, relativ inegal ”consolidați” – fiecare componentă extinsă a fost trimisă în primul draft, dar jumătate se află la a doua sau a treia variantă, care includ feedback-ul Comisiei la versiunile trimise anterior. Cele mai avansate componente sunt educația, sănătatea și transporturile. Aceste domenii ”consumă” cam 48% din banii alocați României – un total de 29,2 miliarde euro – prin Mecanismul de Redresare și Reziliență (transport – 28%, educație – 11% și sănătate – 9%). În procesul de negociere, România propune proiecte cu o valoare totală în jur de 41 miliarde euro – 140% din alocarea oficială – lista finală a proiectelor finanțate urmând să fie decisă de Bruxelles, scrie cursdeguvernare.

Cum dispar, cu acte, ultimele rămășițe din Codrii Vlăsiei: „Nu vom mai avea pădure, ci un boschet”. În legislația românească, pădurile din jurul Capitalei, parte din Codrii Vlăsiei, sunt încadrate ca păduri de producție. Adică de unde Romsilva sau proprietarii privați pot extrage lemn pe care să-l valorifice ulterior. Stejar de sute de ani care ajunge să valoreze și 500 de euro pe mc. Modul în care sunt făcute tăierile reprezintă, însă, potrivit specialiștilor în silvicultură, un malpraxis cu efecte pe termen lung. Pădurea istorică din jurul Bucureștiului se transformă într-un lăstăriș lipsit de valoare. Iar rădăcina problemei se află într-o legislație depășită de timp și în instituții lipsite de transparență.

Daniel Sărdan a copilărit în Balotești. În drumul lui spre grădiniță nu se ascundea de câinii fără stăpân, ci de cerbii care umblau liberi prin zonă. Ca organizator al unuia dintre cele mai mari concursuri de mers cu bicicleta prin pădure, Prima evadare, Daniel a văzut de aproape modul în care aceasta a rămas fără arbori. Dacă la margine pădurea arată frumos, în interior ea dispare. Iar în locul ei rămâne un lăstăriș care nu mai are nimic din valoarea istorică a Codrilor Vlăsiei – denumirea istorică dată pădurilor care acopereau o bună parte din zona de sud a României, scrie PressOne.ro

Comisia Europeană s-a autosesizat pentru transferul terenurilor Romexpo în proprietatea Camerei de Comerț. Bruxelles-ul analizează și dacă folosința gratuită de până acum este ajutor de stat. Comisia Europeană a solicitat autorităților române explicații cu privire la proiectul de lege prin care dreptul de proprietate asupra terenurilor Romexpo ar fi transmis în mod gratuit Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), care le deține acum doar în folosință gratuită, indică date analizate de Profit.ro. Bruxelles-ul întreabă autoritățile de ce folosința gratuită a terenului, pentru o perioadă de 49 ani, acordată în anul 2004, nu ar constitui deja ajutor de stat. Mai mult, Comisia arată că noua lege prevede atribuții clare pentru CCIR în sensul de întreprindere și implicare în proiecte de afaceri, potrivit profit.ro

O companie își cataloghează angajații „mere stricate”. Apoi îi concediază. Se pare că una dintre cele mai mari companii de zbor low-cost s-a folosit de criza coronavirus ca să scape de oamenii cu cele mai multe zile de concediu medical luate și de piloții care erau considerați dificili. Angajații din categoriile de mai sus erau catalogate, după înregistrările care au ieșit de la ei, mere stricate. Respectiva companie aeriană a anunțat planuri de reducere a 1.000 de locuri de muncă sau 20% din forța de muncă, începând cu aprilie 2020. Compania anunța, de asemenea, că are o lichiditate excelentă, la sfârșitul lunii martie 2020. De asemenea, compania a înregistrat un profit net de peste 300 milioane EUR pentru exercițiul financiar încheiat la 31 martie 2020. Compania aeriană a declarat că o analiză independentă a gestionării concedierilor nu a găsit niciun indiciu că aceasta ar fi acționat ilegal, dar „s-ar putea să fi fost luați în considerare unii factori care erau incompatibili cu cultura comunicării deschise și oneste.”, potrivit project-e.ro

Presa austriacă: directorul general OMV, Rainer Seele, a discutat despre posibila vânzare a Petrom cu al doilea mare acționar al grupului austriac, fondul Mubadala din Abu Dhabi. Directorul General al companiei austriece OMV, Rainer Seele, a discutat cu reprezentanții fondului de investiții Mubadala din Abu Dhabi – al doilea mare acționar al OMV, despre o posibilă vânzare a Petrom, anunță ziarul austriac Kurier. Ziariștii austrieci citează surse din industria petrolieră, fără să dea însă detalii despre o eventuală tranzacție care să aibă în centru Petrom, compania românească în care OMV deține pachetul majoritar de acțiuni. Rainer Seele ar mai fi discutat cu fondul controlat de Abu Dhabi despre alte posibile tranzacții majore, potrivit Kurier: cumpărarea de către OMV a unui pachet de 25% din acțiunile Borealis (un combinat petrochimic) deținut acum de Mubadala sau cumpărarea de către OMV a pachetului de acțiuni deținut de Mubadala în grupul petrolier spaniol Cepsa, scrie economedia.ro

Cum iti poti refinanta creditul de consum pe 10 ani. Bancile pot folosi în acest scop parghia oferita de un regulament al BNR din iulie 2020 care lasa mai mult spatiu de manevra finantatorilor in contextul in care debitorii se confrunta cu probleme pe fondul pandemiei. “Imprumutatorii stabilesc in normele proprii de creditare conditiile de garantare, gradul maxim de indatorare si perioada maxima a creditelor” de refinantare a datoriilor aferente creditelor luate pana in iulie 2020, “potrivit art.12”, se spune in noul Regulament. Articolul 17 din Regulamentul 17/2012, esential in ceea ce priveste extinderea perioadei de acordare a refinantarilor pentru creditele de consum, preciza la alineatul 1 ca “durata creditelor de consum nu poate depasi 5 ani”. Cu alte cuvinte, creditele de refinantare a imprumuturilor de consum acordate inainte de 8 iulie 2020 (data publicarii in Monitorul Oficial al Regulamentului BNR nr. 5 din 5 iulie 2020) se pot acorda pe mai mult de 5 ani. Este o masura gandita sa vina in sprijinul celor care se confruntau cu probleme la rambursarea imprumuturilor dupa declansarea pandemiei, alaturi de mai cunoscuta masura de amanarea a creditelor bancare pentru 9 luni, scrie conso.ro

Se va întoarce economia mondială la inflația din anii 1970? La nivel internațional, economiștii se întrec în argumente pentru și împotriva revenirii unui val inflaționist. Tema este importantă, pentru că o inflamare a inflației va avea ca efect o creștere a dobânzilor. În condițiile în care statele și companiile sunt puternic îndatorate, creșterea dobânzilor va pune încetini ritmul de creștere al economiei mondiale. Economistul șef al companiei Natixis, o bancă de investiții franceză prezentă în mai multe state europene, evocă, într-o analiză publicată de cotidianul „Les Echos”, o idee interesantă și anume revenirea economiei mondiale la problemele din anii 1970. Cauzele sunt altele, efectul poate fi asemănător, adică o creștere a inflației. De exemplu, economistul Patrick Artus scrie că, în perioada următoare, factorii inflaționiști pot fi presiunile salariale care vor veni în perioada post-Covid, penuria unor produse, precum semiconductorii și un posibil recul al globalizării, scrie RFI.

Subvențiile APIA pentru fermierii români – în pericol să fie tăiate de Comisia Europeană! Decizie la MADR! Subvențiile APIA pentru fermierii români sunt în pericol să fie tăiate de Comisia Europeană, motiv pentru care Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a luat decizia de a acționa pentru ca banii să fie salvați de urgență. Hărțile folosite în aplicația pentru completarea cererii unice trebuie de urgență actualizate. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) vrea să aprobe prin Ordonanță de Urgență executarea serviciilor de aerofotogrammetrie şi de realizare a ortofotoplanurilor pe teritoriul României şi executarea serviciilor de digitizare şi actualizare a Sistemului de identificare a parcelelor agricole pentru Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale în perioada 2021-2030, potrivit agrointel.ro

”Noua generație nu mai are aspirații de ierarhii, se ghidează după ideea de a avea un job interesant. Cumpără experiențe și cumpără proiecte!” Andreea Voinea, Directorul de Resurse Umane de la BCR, consideră că principala lecție a pandemiei pentru piața muncii din industria bancară se rezumă la capacitatea de adaptare a oamenilor la schimbare. ”Cred că ultimul an a fost un test pentru noi, prin care a fost pusă la încercare capacitatea de adaptare la schimbare”, subliniază specialistul de HR în cadrul unui interviu acordat publicației online BankingNews. În opinia sa, în viitorul apropiat vom asista la o reducere a joburilor din zonele mai puțin sofisticate din banking și o creștere a importanței joburilor cu valoare adăugată mare, a joburilor mai complexe. Tocmai de aceea, BCR derulează ample programe de reprofesionalizare pentru proprii angajați pentru a le da posibilitatea de a se plia pe noile cerințe impuse de automatizarea și digitalizarea sectorului bancar. Andreea Voinea anunță că banca se află într-o permanentă campanie de recrutare pentru zona digitală și joburile de nișă., potrivit bankingnews.ro