​Business report Patronii unor restaurante din Brașov se transformă vineri în cerșetori. Cine dorește acțiuni la o pereche de bascheți? Acordarea granturilor pentru investiții va fi reluată de la zero. Plata majorată a stimulentului de inserție pentru părinți se aplică, în sfârșit

de DP     HotNews.ro
Marţi, 18 mai 2021, 4:08 Economie | Finanţe & Bănci


Business report
Foto: Hotnews
O idee trăznită: patronii unor restaurante din Brașov se transformă vineri în cerșetori Cine mai dorește acțiuni la o pereche de bascheți? Proprietatea fracționată, un concept de licitație care ia amploare Acordarea granturilor pentru investiții va fi anulată prin ordonanță de urgență și reluată de la zero Ministrul Cîmpeanu: După un an şi jumătate de predare online, pierderile în învăţământ sunt mari şi foarte mari Rușii intră pe șantierele din România în plin conflict ucrainean. Metroul de Băneasa (M6), proiectat de un consorțiu ruso-turc, în ciuda noilor reguli privind achizițiile publice Plata majorată a stimulentului de inserție și celelalte măsuri recente pentru părinți se aplică, în sfârșit Cât spațiu verde (nu) au locuitorii marilor orașe. Marea păcăleală de la București ​Bruxellesul vrea să stabilească o limită maximă de 10.000 de euro pentru plăţile în numerar Strategia pentru piața muncii până în 2027 Sistemul bancar închide un prim trimestru din 2021 cu creşteri semnificative pe parte de active, credite şi depozite Cum să faci din „criză” o „oportunitate”

O idee trăznită: patronii unor restaurante din Brașov se transformă vineri în cerșetori. Proprietarii mai multor restaurante din Brașov au anunțat că se transformă vineri în „cerșetori”, pentru a atrage atenția autorităților asupra fenomenului cerșetoriei, tot mai prezent în centrul istoric al orașului. Mai multor proprietari de restaurante din Brașov, grupați în asociația „Breasla Cârciumarilor Brașoveni, le-a venit ideea trăznită de a se transforma în cerșetori vineri, pe strada Republicii, din centrul vechi al orașului, de la orele 15.00. „Breasla Cârciumarilor Brașoveni a demarat un proiect – mesaj, destinat turiștilor și localnicilor, pentru conștientizarea inutilității gestului de a da bani cerșetorilor stradali. Banii oferiți oamenilor străzii ajung, cel mai des, în mâna celor care gestionează fenomenul, a celor care exploatează sărăcia și neștiința celor săraci. Propunerea Breslei este ca fiecare din noi să ne îndreptăm bunăvoința către asociații sau fundații care au ca scop strângerea fondurilor destinate celor defavorizați și gestionarea lor în funcție de priorități, scrie Newsweek.

Cine mai dorește acțiuni la o pereche de bascheți? Proprietatea fracționată, un concept de licitație care ia amploare. Un tablou de Basquiat, o pereche de bascheți Yeezy sau un Ferrari pentru orice buzunar. Aceasta este promisiunea pe care o fac așa numitele ”platforme pentru proprietate fracționată”, din ce în ce mai numeroase, care vând aceste obiecte rare pe bucăți, pornind de la câțiva dolari. În primăvara anului 2020, platforma Masterworks a transformat tabloul „The Mosque” al lui Jean-Michel Basquiat dintr-o operă de 6 milioane de dolari în 284.420 de bucăți a 20 de dolari fiecare. În aceste condiții, nu există posibilitatea de a atârna tabloul acasă, pe perete, de a parca Lamborghini-ul în garaj sau de a depozita cele șase sticle de Romanée-Conti în pivnița personală. Însă, cu una dintre aceste ”fracțiuni”, echivalentă cu acțiunile unei companii listate la Bursă, oricine poate beneficia acum în mod direct de creșterea valorii acestor bunuri, ca un colecționar bogat. Fie că este vorba de tablouri sau cartonașe de baseball, „nu este o industrie nouă”, afirmă Ezra Levine, directorul general al platformei Collectable, specializată în licitarea articolelor sportive de colecție, potrivit RFI.

Acordarea granturilor pentru investiții, măsură blocată de 4 luni, va fi anulată prin ordonanță de urgență și reluată de la zero. Cele 550 de milioane de euro ar urma să fie distribuite către firmele afectate de pandemie în cadrul unui program finanțat de Comisia Europeană. Reprezentanții mediului de afaceri critică măsura preconizată de Ministerul Economiei și spun că s-a întârziat deja foarte mult. Măsura 3, prin care firmele afectate de pandemie urmau să primească fonduri nerambursabile pentru investiții, va fi anulată prin ordonanță de urgență (OUG), iar în locul acesteia va intra în vigoare programul REACT-EU, sprijinit de Comisia Europeană și aflat acum în dezbatere la nivelul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), au declarat pentru Libertatea surse din Ministerul Economiei. Prin Măsura 3, firmele puteau accesa granturi de 200.000 de euro pentru investiții. În total s-au înscris 27.000 de firme, iar bugetul se ridică la 550 de milioane de euro. „O să fie oprită prin OUG. Și repornită de la zero în momentul programării REACT-EU, care e acum în curs de programare la MIPE‟, au arătat sursele. Acesta din urmă este condus de către Cristian Ghinea, coleg cu Claudiu Năsui, titularul de la Economie, în USR PLUS, potrivit Libertatea.

Ministrul Cîmpeanu: După un an şi jumătate de predare online, pierderile în învăţământ sunt mari şi foarte mari. Ministrul Educaţiei a declarat, luni, că după un an şi jumătate de învăţământ online, pierderile sunt semnificative. În plus, inechitatea, care este principala problemă din sistem, s-a amplificat. “Cred că cifra elevilor care au avut pierderi în acest an şi jumătate depăşeşte ordinul sutelor de mii. Este vorba de elevi care au avut acces fără probleme la învăţământul online, dar pierderile sunt din cauza lipsei formării profesorilor, absenţei tehnologiei, absenţei posibilităţilor de verificare. Sunt mult prea mulţi. Prefer să insist pentru a face tot ce se poate pentru a compensa acele pierderi care sunt în toate sistemele de educaţie, nu numai în România. Chiar şi în cele mai avansate sisteme. Inechitatea din sistemul de educaţie s-a amplificat mult, foarte mult. Există inechitate, care este principala problemă a sistemului de educaţie, nu neapărat performanţa şi excelenţa. Acolo, slavă Domnului, mai avem. Dar inechitatea este principala problemă. Nu vreau să fac afirmaţii alarmiste, dar am şi eu dreptul să am propriile convingeri”, a spus Sorin Cîmpeanu, citat de EuropaFM.

Rușii intră pe șantierele din România în plin conflict ucrainean. Metroul de Băneasa (M6), proiectat de un consorțiu ruso-turc, în ciuda noilor reguli privind achizițiile publice-SURSE. Asocierea Esta Construction LLC(Rusia) – Doğuş İnşaat ve Ticaret A.Ş (Turcia) a câștigat licitația pentru proiectare și execuție structuri de rezistență la viitoarea linie de Metrou M6, între stațiile 1 Mai-Băneasa, arată date consultate de Economica.net. Este pentru prima dată când o companie din Rusia ar intra într-un mare proiect local de infrastructură, iar momentul este unul extrem de interesant, având în vedere tensiunile din Ucraina, dar și modificarea legii achizițiilor publice în sensul interzicerii accesului la licitații a firmelor din țări non UE care nu fac parte din Spațiul Economic European (SEE), nu se află în proces de aderare la UE sau care nu au semnat Acordul privind Achizițiile Publice al Organizației Mondiale a Comerțului (AAP). Asocierea ruso-turcă a obținut, conform informațiilor Economica.net, peste 97 de puncte dintr-un total de 100, urmând să fie declarată câștigătoare a licitației pentru proiectare și execuție structuri de rezistență la tronsonul 1 Mai-Tokio/Băneasa din viitoarea linie de metrou M6. Dacă în cazul societății turcești nu există semne de întrebare, Turcia fiind o țară considerată în proces de aderare la Uniunea Europeană, în cazul rușilor de la Esta Construction suntem inclusiv în fața unei probleme de natură legală, scrie Economica.net.

Plata majorată a stimulentului de inserție și celelalte măsuri recente pentru părinți se aplică, în sfârșit. Plata majorată a stimulentului de inserţie acordat părinţilor care revin mai repede la muncă şi alte măsuri relaţionate au devenit aplicabile luni seară, după ce normele concediului de creştere a copilului și ale stimulentului de inserție au fost modificate oficial. Deşi noutăţile au fost introduse în aprilie 2021 prin OUG 26/2021, acestea se aplică efectiv din 17 mai 2021, pentru că intrarea lor în vigoare era condiționată de oficializarea modificărilor la norme. Cele mai importante modificări operate prin OUG sunt:
a) părinții care revin la muncă, din concediul de creștere, înainte de împlinirea vârstei de șase luni de către copil (sau un an, dacă acesta are dizabilități) primesc un stimulent de inserție de 1.500 de lei pe lună. Această sumă se acordă până ce copilul împlinește doi ani (respectiv trei ani). Cei care revin la muncă după ce copilul împlinește șase luni (respectiv un an) primesc doar 650 de lei pe lună; b) stimulentul de inserție de 650 de lei pe lună se acordă părinților chiar dacă revin la muncă după terminarea concediului de creștere, adică după ce copilul împlinește doi ani (respectiv trei ani, în cazul celui cu dizabilități). În acest caz, stimulentul se acordă până ce copilul împlinește trei ani (respectiv patru ani); c) plata stimulentului de inserție nu încetează, ci doar se suspendă, dacă părinții nu mai obțin venituri din muncă. Reluarea plății se face după revenirea la muncă; d) perioadele de șomaj tehnic subvenționat de stat (OUG 30/2020) și cele în care s-au încasat indemnizațiile pentru PFA-urile cu activitate întreruptă (OUG 30/2020) sau redusă (OUG 132/2020) sunt luate în calcul la vechimea necesară obținerii concediului pentru creșterea copilului, scrie avocatnet.ro

Cât spațiu verde (nu) au locuitorii marilor orașe. Marea păcăleală de la București. Marile aglomerări urbane din România nu respectă recomandările Organizației Mondiale a Sănătății privind spațiul verde pe cap de locuitor. Europa Liberă a solicitat primăriilor din București și din alte mari orașe date privind Registrul Spațiilor Verzi. Cel mai aglomerat oraș din România, capitala București, este și unul dintre orașele în care cetățenii beneficiază de cel mai puțin spațiu verde. Autoritățile locale au realizat un Registru al Spațiilor Verzi în anul 2011, indicele per cap de locuitor fiind calculat atunci la 23,21 de metri pătrați. Cifra nu reflecta nici atunci, și nici în prezent, realitatea verde a celui mai mare oraș din România. Uniunea Europeană recomandă un minimum de 26 de metri pătrați, în timp ce Organizația Mondială a Sănătății un nivel de 50 de metri pătrați/cap locuitor, potrivit Europei Libere.

​Bruxellesul vrea să stabilească o limită maximă de 10.000 de euro pentru plăţile în numerar. Măsura este menită să combată spălarea de bani. Comisia Europeană studiază posibilitatea stabilirii unui plafon de 10.000 de euro pentru cumpărăturile cu plata în numerar în toată Uniunea Europeană, măsură menită să combată spălarea de bani obţinuţi prin activităţi ilegale, a declarat, luni, comisarul european pentru servicii financiare, Mairead McGuinness, potrivit agenţiei EFE. Potrivit sursei citate, măsura ar putea fi cuprinsă într-un pachet cu noi iniţiative împotriva spălării de capitaluri în UE, pe care Comisia Europeană îl va prezenta în luna iulie şi în care se vor mai regăsi crearea unei noi instituţii europene ce va avea în atribuţii lupta împotriva spălării de bani şi actualizarea sau armonizarea normelor în materie. Comisarul McGuinness a subliniat că cea mai mare parte a câştigurilor provenite din activităţi infracţionale sunt în numerar, care apoi este investit în proprietăţi sau bunuri de valoare pentru a disimula originea ilegală a banilor, motiv pentru care normele europene în vigoare împotriva spălării de bani se aplică deja operatorilor care fac sau primesc plăţi de peste 10.000 de euro, scrie Adevărul.

Strategia pentru piața muncii până în 2027. Cum va fi posibil să atingem o rată de ocupare de 75%? România trebuie să identifice măsuri eficiente care să vizeze participarea deplină pe piața muncii a resurselor de forță de muncă disponibilă, pentru a putea limita efectele declinului demografic, este principala premisă a Strategiei Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă 2021-2027 și a Planului de acțiuni aferent. Conform acestor documente, România ar trebui să atingă în 2027 o rată de ocupare de 75%, în rândul populației în vârstă de 20 – 64 ani. Anul trecut, rata a fost de 70,8%, cu 0,8 puncte procentuale peste ţinta naţională de 70% stabilită prin Strategia Europa 2020, scrie cursdeguvernare.ro

Sistemul bancar închide un prim trimestru din 2021 cu creşteri semnificative pe parte de active, credite şi depozite. Solvabilitatea aproape că ”ţipă”: Daţi drumul la bani în economie! Sectorul bancar românesc a încheiat cu rezultate mulţumitoare primul trimestru al anului 2021, chiar dacă la ora actuală nu avem o situaţie completă asupra indicatorilor ce reflectă partea de eficienţă, rentabilitate, NPL, etc. Dar la nivel de creşteri pe active, credite şi depozite stăm bine. Iar solvabilitatea aproape că ne îndeamnă să spunem că băncile rămân prea rigide şi nu dau drumul la bani: pandemia în desfăşurare ne aduce însă cu picioarele pe pământ destul de rapid. Conform datelor Băncii Naționale a României (BNR) activele totale ale sectorului bancar intern au crescut cu 5.1% trimestru/trimestru și cu 13.1% an/an la 560.2 miliarde RON (115 miliarde EUR) în trimestru IV 2020. Soldul creditului neguvernamental total a crescut pentru a 10-a lună consecutiv în martie, cu un ritm lunar în accelerare la 1.8%, până la 290.6 miliarde RON (maxim istoric). Soldul depozitelor neguvernamentale a crescut cu un ritm lunar de 0.7% la 430.9 miliarde RON în martie, nivel record. Prin urmare, raportul credite-depozite a urcat de la 66.7% în februarie la 67.4% în martie, cel mai ridicat nivel din luna noiembrie. Ponderea creditului în RON în totalul creditului neguvernamental s-a situat la 70.12%, nivelul maxim din anii 1990, scrie FinEco24News.

Cum să faci din „criză” o „oportunitate”. Perspectiva unui bancher. Majoritatea bancherilor – și nu numai aceștia- sunt de acord cu faptul că pandemia COVID-19 a accelerat digitalizarea serviciilor bancare, astfel că până la sfârșitul anului 2021, peste 75% din populația Europei se așteaptă să utilizeze servicii bancare digitale! Într-adevăr, pandemia a accelerat digitalizarea sectorului bancar, pe măsură ce așteptările clienților s-au schimbat în tot acest timp, provocând modificări structurale, făcând cererea și respectiv oferta firmelor FinTech să crească la un nivel extraordinar. Odată cu închiderea temporară a majorității spațiilor comerciale, inclusiv a băncilor, companiile și consumatorii au fost forțați să se adapteze rapid la noile circumstanțe pentru a-și continua activitatea, viața ori afacerile, pentru a supraviețui crizei, scrie project-e.ro.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.





10963 vizualizari

  • +1 (1 vot)    
    Cârciumarii cerșetori (Marţi, 18 mai 2021, 12:44)

    finutza [utilizator]

    Cam aiurea inițiativa lor. Vor, chipurile, să atragă atenția că gestul de a da bani cerșetorilor e unul inutil. Dar fac asta după ce de un an de zile chiar ei... cerșesc (!!) bani de la guvern, că nu le merg afacerile.


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI


Hotnews
Agenţii de ştiri
Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by