Tehnici mafiote folosite de Dragnea: 40.000 de euro lăsați pe bancheta mașinii pentru cel care i-a aranjat întâlnirea cu Trump ● Se clatină și ultima redută, BNR ●PNRR: Ce fac alte state europene, pe ce se concentrează planurile lor? ● Florin Cîțu analizează modul în care poate fi modificată legea care îi scapă pe evazioniști de închisoare ● Propunere: Instituțiile nu mai pot cere copii după actele emise deja de alte entități ale statului ● Piaţa auto din România nu îşi regăseşte cadenţa, rămânând ultima în UE. Cine a vândut cel mai mult în primele patru luni şi ce mărci preferă europenii ● Guvernul renunță la Măsura 3 de investiții pentru IMM-uri și mută banii alocați la măsura 2 pentru capital de lucru.
Tehnici mafiote folosite de Dragnea: 40.000 de euro lăsați pe bancheta mașinii pentru cel care i-a aranjat întâlnirea cu Trump. Fostul lider al PSD este acuzat că s-a folosit de puterea politică pentru a da contracte pentru echipamente militare de miliarde de dolari firmei unui afacerist care i-a facilitat întâlnirea la un restaurant cu fostul președinte american Donald Trump. Potrivit rechizitoriului DNA, fostul lider PSD Liviu Dragnea și-ar fi traficat influența pe lângă fostul premier Sorin Grindeanu și reprezentanți ai MAPN și MAI astfel încât compania Circinius Defence LLC să obțină contracte cu Armata Română pentru „sistemul C4I cu capabilități de integrare ISTAR” și pentru un Centru de Analiză a Informațiilor din Surse Deschise (Open-Source intelligence – OSINT) pentru MAPN și MAI. Compania Circinius Defence LLC este controlată de Elliott Broidy, fost vicepreședinte al Comitetului de inaugurare al președintelui SUA, Donald Trump. Intermediarul afacerii a fost Cristian Burci, care la un moment dat a preluat afacerea de la Broidy. „Inculpatul Nicolae-Liviu Dragnea a traficat influența reală pe care o avea față de prim-ministrul României și ceilalți membri ai Guvernului României, în special cei de la nivelul Ministerului Apărării, Ministerului Afacerilor Interne și Ministerului Economiei, promițându-i că îi va determina să îi asigure interesele de afaceri, în special din domeniul militar și de intelligence, pe care Burci și Broidy le aveau în România”, se arată în rechizitoriul DNA, citat de Europa Liberă.
Se clatină și ultima redută, BNR. Mai întâi a părut că este o glumă. Apoi, peste câteva ore, informația a fost confirmată: Viorica Dăncilă, fost prim ministru, a fost angajată la Banca Națională a României. Inițial, s-a spus că postul în care va lucra este de consilier de strategie al guvernatorului BNR. Apoi, s-a clarificat situația: Viorica Dăncilă va fi consultant pe teme de energie verde la un departament al Băncii centrale care se ocupă de aderarea la zona euro. Ciudată alegere. În ultimii ani, Banca Națională a inițiat o politică de resurse umane și a comunicat pe această temă. Astfel, a existat o preocupare pentru a căuta și a angaja tineri competenți. Treaba părea că merge. Prin acest tip de politică de resurse umane, guvernatorul BNR își propusese să găsească înlocuitori pentru „corifei”, așa cum îi numește, în glumă, Mugur Isărescu pe funcționarii cu experiență pe care se sprijină deciziile tehnice și analizele băncii centrale, scrie RFI.
PNRR: Ce fac alte state europene, pe ce se concentrează planurile lor? Pentru România, numărătoarea inversă a început în ceea ce privește depunerea Planului Național de Redresare și Reziliență. Are termen până la sfârșitul lunii să vină cu o formă acceptată de CE. E nevoie de un plan ferm de reforme de care depinde direct dacă proiectele vor fi finanțate. În timp ce noi ne mai gândim ce reformăm și mai ales cum facem reforma, ce proiecte finanțăm și sub umbrela cărei autorități le băgăm, în alte state europene lucrurile pare destul de clare. Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii a aruncat o privire asupra planurilor celor 14 țări care și-au depus oficial PNRR-ul. Este vorba despre Portugalia, Franța, Germania, Grecia, Slovacia, Danemarca, Spania, Letonia, Luxembourg, Belgia, Italia, Austria, Ungaria și Slovenia, scrie RFI
Florin Cîțu analizează modul în care poate fi modificată legea care îi scapă pe evazioniști de închisoare. Premierul Florin Cîţu a cerut consilierilor săi să analizeze în ce mod ar putea fi modificată legea care îi scapă pe evazioniști de închisoare dacă plătesc prejudiciul. Deja, spune premierul, există iniţiative ale unor parlamentari PNL în acest sens. ”Am cerut și eu o evaluare, să vedem. În Parlament, deocamdată nu putem să facem o evaluare, doar legislativă. Consilierilor mei pe constituționalitate le-am cerut o evaluare să vedem dacă se poate face ceva, dacă poate fi modificată, primesc analiza și o voi prezenta în Coaliție. Eliminarea evaziunii fiscale reprezintă un obiectiv important al acestei guvernări, deja sunt parlamentari PNL care s-au aplecat asupra proiectului să vină cu modificări. Lucrează la inițiative legislative pe aceste teme”, scrie Europa FM.
Propunere: Instituțiile nu mai pot cere copii după actele emise deja de alte entități ale statului. Persoanele care au depus o cerere pentru a li se furniza un serviciu public nu vor mai trebui să facă drumuri suplimentare pentru obținerea unor copii de pe documentele deja emise de alte entități, instituțiile publice urmând a comunica pe e-mail între ele în acest sens, cu acordul solicitantului, potrivit unei propuneri legislative înregistrate marți la Senat. Propunerea legislativă menționată, care are în vedere completarea OUG nr. 41/2016 privind stabilirea unor măsuri de simplificare la nivelul administrației publice centrale, vizează astfel debirocratizarea sistemului administrativ prin facilitarea obținerii de copii ale diverselor documente de care ar putea fi nevoie pentru soluționarea unei cereri printr-un simplu e-mail între instituții, cu acordul expres al celui care a făcut cererea, scrie avocatnet.ro.
Piaţa auto din România nu îşi regăseşte cadenţa, rămânând ultima în UE. Cine a vândut cel mai mult în primele patru luni şi ce mărci preferă europenii. Piaţa auto îşi revine după şocul pandemic: înmatriculările de mașini noi în cea de a patra lună a anului 2021 au crescut cu 218,6% în Uniunea Europeană, faţă de perioada similară din anul 2020, potrivit Asociaţiei Europene a Constructorilor de Automobile. Cifra fabuloasă trebuie interpretată ţinând cont de faptul că baza de comparație de anul trecut a fost drastic diminuată din cauza restricțiilor coronavirusului. Pentru a avea o imagine reală trebuie să ne uităm şi cu un an mai în spate şi vom descoperi faptul că volumul vânzărilor de luna trecută a fost cu aproape 300.000 de unități mai mic decât cel înregistrat în aprilie 2019. Multe piețe din regiunea UE au înregistrat câștiguri procentuale de două sau chiar trei cifre în aprilie. Italia a înregistrat cea mai mare creștere (+3.276,8%) dintre piețele importante, fiind urmată de Spania (+1.787,9%). De asemenea Franța (+568,8%) și Germania (+90,0%) au înregistrat creşteri puternice, comparativ cu anul trecut. Cifre mari au avut şi Irlanda, (+1.988%) dar şi Marea Britanie (+3.176%). Cel mai prost au mers pieţele din Finlanda (+47,8%), Danemarca (+52,2%), Olanda (+55,6%) şi România (+58,8%), scrie FinEco24News.
Guvernul renunță la Măsura 3 de investiții pentru IMM-uri și mută banii alocați la măsura 2 pentru capital de lucru. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene propune Guvernului să renunțe la Măsura 3 – granturi de investiții, din cadrul pachetului de sprijin în valoare de un miliard de euro pentru IMM-uri, aprobat în contextul pandemiei. Sumele alocate acestei măsuri ar urma să fie transferate către măsura 2, destinată granturilor pentru capital de lucru, potrivit proiectului pus în dezbatere publică pe site-ul MIPE. „Pe site-ul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene este publicat în secțiunea de Transparență un proiect de OUG care vizează desființarea Măsurii 3, în forma ei actuală, urmând ca ea să se refacă pe programul de finanțare europeană REACT-EU. Schimbările preconizate urmăresc anularea în forma actuală a Măsurii 3 pentru a permite realocarea sumelor de la Măsura 3 la Măsura 2 pentru satisfacerea tuturor cererilor de finanțare eligibile depuse în acest moment, inclusiv cu sumele provenite din REACT-EU. Măsura 3 va fi relansată cu sume provenite din REACT – EU.”, transmite ministerul, potrivit cursdeguvernare.ro.
0
4
