Ludovic Orban admite: S-a discutat despre creșterea vârstei de pensionare ● Parchetul European condus de Kövesi intră în pâine din 1 iunie. Prima țintă: finanțările PNRR ● Jeff Bezos demisionează de la conducerea Amazon ● Jurnaliştii Rise Project, despre anchetele din timpul pandemiei: Orice sursă are un interes ● Comisia Europeană va schimba Regulamentele ce vizează informațiile de pe ambalaje ● S-a decis: Mecanismul actual de cumpărare a vechimii pentru pensie va fi disponibil până în 2023 ● Curajul de a reforma sistemul de pensii. De ce nu îl au politicienii? ● Pentru cei cu pensii speciale nu vor fi probleme. Pentru noi, restul, sistemul de pensii este deja „oale și surcele” ● Cum au evoluat impozitele pe venit și avere în România și celelalte state ECE ● Răsare soarele peste Elada cea greu încercată de criză: Alpha Bank caută aproape un miliard de dolari la investitori pentru a-şi finanţa planurile de dezvoltare
Ludovic Orban admite: S-a discutat despre creșterea vârstei de pensionare și a stagiului de cotizare. „De discutat, evident că s-a discutat acest subiect și nu e un subiect nou pe piață, nu s-a luat o decizie. Noi oricum avem în programul de guvernare reforma sistemului de pensii. Obiectivele principale sunt asigurarea sustenabilității sistemului de pensii, asigurarea unui mecanism de creștere a pensiilor, pe baza unor realități economice”, a declarat Ludovic Orban. „Sigur că avem discuții legate și de stagiul de cotizare și de vârsta de pensionare, dar aici urmează să se ia decizii. Când vor fi luate decizii, ele vor fi prezentate public”, a afirmat președintele Camerei Deputaților.Întrebat dacă românii se pot aștepta la creșterea vârstei de pensionare până în 2024, Orban a răspuns: „Nu vă dau răspunsul la această întrebare până nu se ia o decizie legată de acest subiect”. Această declarație contrazice afirmațiile anterioare ale ministrului Muncii, Raluca Turcan, și ale ministerului, potrivit cărora nu va crește nici vârsta de pensionare, decât pentru cei care doresc acest lucru, nici stagiul minim de cotizare pentru pensie, scrie Newsweek.ro
Parchetul European condus de Kövesi intră în pâine din 1 iunie. Prima țintă: finanțările PNRR. Principala misiune a acestui organism european este să protejeze fondurile UE de infractori, în interesul comun al cetățenilor noștri. EPPO va monitoriza punerea în aplicare a NextGenerationEU, veghind cu strictețe ca fondurile să fie utilizate exclusiv în scopul de a ajuta economiile noastre să se redreseze în urma crizei”, a declarat Didier Reynders. Vicepreședintele Comisiei Europene, Věra Jourová, a afirmat că, începând cu 1 iunie, procurorii europeni, se vor afla „sub conducerea fermă a Laurei Kövesi” și „vor reprima activitățile infracționale și se vor asigura că niciun euro nu este irosit din cauza corupției sau a fraudei”, potrivit Newsweek.ro
Jeff Bezos demisionează de la conducerea Amazon. Vârful ierarhiei de conducere al companiei americane a anunțat că își va prezeta demisia la 5 iulie, predând pârghiile gigantului economic șefului diviziei de cloud computing – Andy Jassy, anunță „CNBC”.
Anunțul a fost făcut de Bezos miercuri, la adunarea anuală a acționarilor Amazon:
"Am ales această dată pentru că este specială pentru mine, este ziua în care Amazon a fost înființat, în 1994, exact acum 27 de ani".
Amintim, Amazon a comunicat încă din februarie că Bezos își va părăsi postul în acest an. Acesta va deveni președinte executiv al consiliului de administrație Amazon și vrea să dedice mai mult timp inițiativelor precum Bezos Earth Fund, compania de nave spațiale Blue Origin, The Washington Post și Fondul Amazon Day 1, scrie RFI.
Jurnaliştii Rise Project, despre anchetele din timpul pandemiei: Principiul de bază e că orice sursă are un interes. Jurnaliştii Rise Project Roxana Garaiman, Ana Poenariu şi Andrei Ciurcanu, care şi-au adjudecat Premiul întâi şi Premiul Juriului la Gala Superscrieri 2021, au vorbit cu Alice Iacobescu, la Piața Victoriei, despre jurnalismul de investigație din România.
Roxana Garaiman a vorbit despre seria de investigații Clan City, pe care o puteți citi pe Rise Project și a explicat cum a ajuns să descopere legătura dintre crima organizată și administrația locală, una tot mai des întâlnită atunci când e vorba de interesele comune ale celor două părți:
„Pe mine m-a scanalizat personal știrea cu acest personaj, Nelu Lupu, fost comisar, care, din cauza unor greșeli personale și din dorința de a ascunde o excursie a reușit să închidă mai multe instituții. A declanșat ceva în mine, m-a supărat foarte tare și am vrut să aflu care e povestea. (…) De acolo, timp de o lună, am vorbit doar la telefon, nu am scris nimic, nu știam că o să iasă ceva, eram foarte curioasă să scot la lumină această poveste pentru care el a riscat atât de mult să o ascundă, asta m-a intrigat, scrie Europa FM.
Ce va scrie pe eticheta alimentelor: Comisia Europeană vrea să schimbe Regulamentele ce vizează informațiile de pe ambalaje. Mai multe produse nu vor mai avea date limită de consum. Comisia Europeană a finalizat evaluările inițiale de impact și se pregătește de modificarea legisației privind etichetarea produselor alimentare, ca parte a strategiei de la "Furcă la Furculiță". Producătorii ar putea fi obligați astfel să pună pe etichete informații despre nutrienți, să menționeze originea anumitor produse de bază aflate printre ingrediente și să evidențieze diferența dintre data de expirare, și data până la care se poate consuma produsul, în siguranță. Orezul, cafeaua sau ceaiul ar putea să nu mai aibă date limită de consum., scrie economica.net.
S-a decis: Mecanismul actual de cumpărare a vechimii pentru pensie va fi disponibil până în 2023 . Completarea stagiului de cotizare la pensia de stat va fi disponibilă până în toamna lui 2023, stipulează un proiect de lege ce a trecut chiar azi de votul decisiv al Camerei Deputaţilor. Acest lucru înseamnă că, până la intrarea în vigoare a noii legi a pensiilor (Legea 127/2019), respectiv 1 septembrie 2023, românii vor avea posibilitatea să îşi umple golurile pe care le au în vechimea în muncă necesară pentru stabilirea pensiei. În lipsa acestei măsuri, cumpărarea vechimii pentru pensie n-ar mai fi posibilă între septembrie 2021 și septembrie 2023.
Proiectul de lege pentru aprobarea OUG 163/2020, ce conţine actualul mecanism prin care cei interesaţi pot să îşi completeze stagiul de cotizare până la data de 31 august 2021, va prelungi termenul-limită pentru cumpărarea vechimii în muncă până la 31 august 2023. După ce a fost adoptat de Parlament, proiectul merge acum la președintele țării pentru promulgare, scrie avocatnet.ro
Curajul de a reforma sistemul de pensii. De ce nu îl au politicienii? Reforma sistemului de pensii trebuie făcută nu pentru că ne-o cere Comisia Europeană, ci pentru că altfel sistemul va intra în colaps. Tema e sistematic pe agenda guvernelor României. Acum, ea apare și în Planul de Redresare și Reziliență (PNRR) prin care România poate primi 29,2 miliarde de euro.
Imediat după apariția în spațiul public a principalelor reforme din domeniul pensiilor luate în calcul în Planul care asigură alocarea fondurilor europene pentru redresare după pandemie, în România au curs dezmințirile din partea ministrului Muncii, Raluca Turcan. Dar ce înseamnă „reforma” pensiilor și cum îi va afecta ea pe beneficiari?
În principal, Comisia Europeană cere guvernului ca sistemul de pensii să devină unul sustenabil, deci să se „închidă”, cum spun specialiștii consultați de Europa Liberă - mai exact, cheltuielile să se mențină la actualul nivel, scrie Europa Liberă.
Pentru cei cu pensii speciale nu vor fi probleme. Pentru noi, restul, sistemul de pensii este deja „oale și surcele”. Văd că a început din nou discuția despre sustenabilitatea sistemului de pensii. Hai sa ne uităm la câteva cifre: Legea bugetului asigurărilor sociale pentru 2021 prevede venituri din contribuții de 73,6 miliarde lei și cheltuieli cu pensiile de 90,3 miliarde lei, adică un deficit de vreo 16,7 miliarde lei.
Ne uităm și la cea din 2017, care prevedea cheltuieli cu pensiile de 58 miliarde lei, la venituri de 44,3 miliarde, adică un deficit de „doar” 13,7 miliarde. Creșterea deficitului nu pare mare, deși cheltuielile au explodat, crescând în 4 ani cu aproape 60%. Știm de ce au crescut cheltuielile: creșterea pensiilor. Dar cum de au crescut cu vreo 29 miliarde lei veniturile? Hai să vedem ce s-a întâmplat din 2016 încoace, poate înțelegem din perversitatea cu care politicul poate perverti cam orice.În primul rând, am avut revoluția fiscală, prin care Dragnea și Vâlcov nu numai că au mutat contribuțiile la angajat, dar au și majorat CAS de la 21% (cat ar fi trebuit fi, ca să fie neutru transferul), la 25%, scăzând însă impozitul pe salarii la 10%, scrie Gabriel Biriș pe project-e.ro
La noi ca la nimeni: cum au evoluat impozitele pe venit și avere în România și celelalte state ECE. Potrivit datelor publicate de Eurostat, sumele colectate la bugetul public al României din impozitele pe venit și avere s-au diminuat sistematic în ultimii ani, de la 6,6% din PIB în 2015 până la 4,7% din PIB în 2020.
Exact pe dos față de trendul înregistrat de media europeană și de statele din fostul bloc estic, în care am ajuns țara cu cea mai mică taxare, cu cel puțin două puncte procentuale din PIB mai jos decât cea mai redusă contribuție la veniturile statului dintre noile membre ale UE, scrie cursdeguvernare.ro
Răsare soarele peste Elada cea greu încercată de criză: Alpha Bank caută aproape un miliard de dolari la investitori pentru a-şi finanţa planurile de dezvoltare . Alpha Bank, unul dintre cei mai mari patru jucători din piaţa bancară a Greciei, singurul rămas activ pe piaţa din România, a angajat JPMorgan și Goldman Sachs în calitate de consilieri pentru un plan de creștere a capitalului cu aproximativ 800 de milioane de euro (980 milioane de dolari) care să îi ajute la finanțarea planurilor de creștere. "Propunerea de atragere de capital vine în contextul în care banca îşi doreşte să profite de condițiile favorabile ale pieței și de poziția financiară puternică a băncii şi să valorifice oportunităţile postpandemice", se arată într-o ştire publicată de bursa de la Atena. Reprezentanţii băncii consideră că perspectivele economiei grecești sunt „deosebit de pozitive” și că doresc să susțină eforturile guvernului de a stimula creșterea economică și de a atrage un aflux mai mare de investiții străine, scrie FinEco24News.
