Pensionarul din 2035: 300 de euro de la stat, 150 de euro de la Pilon II, plus cât și-a mai pus el deoparte ● Rabla pentru electrocasnice: Cei care încearcă să vândă voucherele vor fi sancţionaţi ● Lupta liberalilor pentru putere, decisă de cercuri de interese, rețele și creștini habotnici ● Cristian Grosu: Săptămâna care modelează Europa și România ei ●De ce România are nevoie de împrumuturile din Planul național de redresare și reziliență ● Cine va conduce „draga de ANI”? Un singur candidat pentru șefia instituției, CNI funcționează la limită ● Înmatricularea mașinilor mai vechi de 15 ani ar trebui interzisă. Cine spune asta ● Între SUA și China, UE e subminată de aversiunea la risc: a oamenilor, a capitalurilor.

Business reportFoto: Colaj foto

Pensionarul din 2035: 300 de euro de la stat, 150 de euro de la Pilon II, plus cât și-a mai pus el deoparte. Suntem cu 10 – 15 ani înainte de declanșarea plăților pensiilor către “generația decrețeilor” și parcă am fi descoperit acum că bugetul public – așa numitul Pilon I retristributiv – va fi împovărat de aceste plați și nu va putea susține creșteri aberante de pensii, asa cum promit uneori câte unii. Parcă am vrea să contrazicem matematica implacabilă, aceea care spune că la acel moment, în jurul anului 2035, pensia de la stat va reprezenta cam 30% din ultimul salariu. De exemplu, pentru cineva care va ieși la pensie în anul 2035 și a avut la acel moment un salariu de 1.000 EUR, pensia la care se va putea aștepta va fi de circa 300 de EUR. Ca și cum cineva care acum câștigă 5.000 RON salariu net și ar ajunge la vârsta pensionarii, de luna viitoare ar primi doar 1.500 RON. Desigur, în termeni nominali, sumele vor fi mai mari din cauza inflației din următorii 15 ani, însă raportul general acesta va fi: pensia de la stat va reprezenta o rată de inlocuire de circa 30%. Menționez că la acest moment, rata de înlocuire este de 40%, respectiv cineva cu un salariu de 5.000 RON net, intră în pensie cu o suma de circa 2.000 RON. Însă rata aceasta de înlocuire va tot scădea, din motive demografice, scrie project-e.ro

Rabla pentru electrocasnice: Cei care încearcă să vândă voucherele vor fi sancţionaţi. Cei care încearcă să vândă voucherele primite prin programul Rabla pentru electrocasnice vor fi sancţionaţi, pentru că vânzarea este ilegală, a declarat duminică la Prima Tv ministrul Mediului, Tanczos Barna. Potrivit acestuia, cel mai mare interes în cadrul programului Rabla pentru Electrocasnice a fost pentru cumpărarea de laptopuri, tablete şi televizoare. El anunţă că sunt oameni care au stat la rând, au luat vouchere dar nu le valorifică, iar în acest context banii estimaţi a rămâne din sumele destinate cumpărării de maşini de spălat vor fi reportaţi pentru o etapă care va avea loc, cel mai probabil, în vară. „Vom suplimenta bugetul, cu siguranţă la celelalte capitole vom rămâne cu un surplus de bani, pentru că la maşinile de spălat, maşinile de spălat vase şi frigidere nu se vor termina toţi banii (...) o să ajungem la 60-70% maxim de randament. Oamenii au stat la coadă, şi-au luat voucherele şi nu le valorifică. Rămân bani şi vom reporta banii pentru o etapă ulterioară, probabil în cursul verii”, a afirmat ministrul Mediului duminică, scrie adevarul.ro

Lupta liberalilor pentru putere, decisă de cercuri de interese, rețele și creștini habotnici. De ce ar trebui să ne pese de alegerile din PNL. Abia s-a dat startul, dar tensiunile din partid sunt deja palpabile. Competiția, așa cum e promovată chiar de cei doi candidați, e cât se poate de ascuțită, mai ales că mulți lideri influenți de filiale stau încă în așteptare, iar președintele Iohannis acționează, deocamdată, discret. Pe voturile și influența lor se bat Ludovic Orban și Florin Cîțu, context în care alegerile interne din PNL vor monopoliza cel mai probabil o bună parte din agenda publică a verii. Partidele sunt organizații private de interes public și au tot dreptul să își aleagă conducerile în forurile interioare. „Și le vor face, indiferent că e PNL sau USR PLUS, în vederea acestor congrese și nu pentru bunăstarea românilor”, adaugă pentru PressOne Andrei Țăranu. Congresul va avea loc în septembrie, dar adevărata luptă se desfășoară vara aceasta în filialele locale, unde au început deja procedurile pentru alegerile interne. Și la cum a pornit vara în PNL, deznodământul e destul de clar: cine pierde pleacă acasă, scrie PressOne.

Cristian Grosu: Săptămâna care modelează Europa și România ei. Într-o singură săptămână – chiar cea de dinaintea comemorării a 77 de ani de la Debarcarea în Normandia (6 iunie 1944) – Uniunea Europeană a bifat 4 evenimente cu adevărat istorice, care consfințesc momentul de inflexiune istorică prin care trece. Luîndu-le la rând, putem configura nu doar harta traseului pe care oficialii de la Bruxelles și Strassbourg și l-au propus pentru noi toți cetățenii UE, ci și problemele care vin la pachet cu deschiderea noilor și niciodată încă bătutelor drumuri. Surprinzător, problemele României în UE se aseamănă – desigur, la o altă scară și, în orice caz, pe un alt palier – cu cele ale UE în noua configurație geopolitică, potrivit cursdeguvernare.ro

De ce România are nevoie de împrumuturile din Planul național de redresare și reziliență. Ritmul cu care se împrumută statul român a devenit în ultimii ani un subiect sensibil pentru opinia publică. În cele mai multe cazuri, împrumuturile sunt considerate nocive pentru viitorul economiei românești și fiecare credit mai consistent luat de stat este criticat fie de o parte a zonei politice, fie de public. Se uită prea ușor că, de câțiva ani de zile, România este dependentă de împrumuturile de pe piața internă sau cea externă. Creșterea deficitului bugetar, care se accentuează începând cu anul 2017, a venit, pe cale de consecință, cu o nevoie mai mare de împrumuturi. Cum altfel ar fi putut fi acoperit deficitul bugetar decât prin împrumuturi? Explozia deficitului de anul trecut și nivelul ridicat de anul acesta fac cu atât mai necesare împrumuturile publice, scrie RFI.

Cine va conduce „draga de ANI”? Un singur candidat pentru șefia instituției, CNI funcționează la limită. Agenția Națională de Integritate a intrat în anonimat în ultimii ani, rolul său diminuându-se constant. Integritatea a fost lăsată fără mari puteri de politicieni, iar de peste un an și jumătate instituția nici măcar nu mai are un președinte plin. Bogdan Stan a fost ultimul președinte al Agenției Naționale de Integritate care a primit un vot în Parlament. Mandatul său a expirat în decembrie 2019. El a încercat o negociere secretă cu premierul Ludovic Orban pentru a i se prelungi perioada în fruntea ANI cu încă un an, prin Ordonanță de Urgență și fără concurs. Planul său a eșuat, deși subiectul fusese prezentat și în ședința de Guvern. De atunci, în fruntea Agenției se află vicepreședintele instituției, dar și mandatul acestuia expiră în toamna acestui an, scrie Europa Liberă.

Înmatricularea mașinilor mai vechi de 15 ani ar trebui interzisă. Cine spune asta. Răzvan Nicolescu, fost ministru al Energiei și partener Deloitte, actual președinte al Asociației pentru Energie Curată și Combaterea Schimbărilor Climatice, spune că România ar trebui să solicite Bruxelles-ului o directivă pentru interzicerea reînmatriculărilor mașinilor mai vechi de 15 ani. Pe lângă Nicolescu, și ministrul Mediului se pronunță pentru această idee, întrucât României i s-a cerut, la negocierile pentru PNRR, descurajarea politicii de înmatriculare a mașinilor vechi, scrie Economica.net.

Între SUA și China, UE e subminată de aversiunea la risc: a oamenilor, a capitalurilor – Interviu cu prof. dr. Rolf J. Langhammer, fost vicepreședinte al Institutului Kiel pentru Economia Mondială din Germania. Europa riscă să devină victima jocurilor de tip „dezbină și cucerește” orchestrate de China și SUA, este de părere prof. dr. Rolf J. Langhammer. În opinia sa, Europa va avansa mereu mai greoi decât superputerile cu care concurează la nivel global, însă asta nu înseamnă că nu deține importante surse de creștere. Aversiunea la risc a populației, precum și lipsa mobilității capitalului de risc reprezintă puncte slabe importante în calea dezvoltării europene, susține specialistul. Pe de altă parte, tranziția economică ce se conturează de câțiva ani și care va fi accelerată de efectele pandemiei va fi purtată pe umerii IMM-urilor, care pot reacționa mai rapid la schimbarea tiparelor de cerere decât marile corporații. De aceea, Europa trebuie să-și întărească mecanismele de sprijinire a IMM-urilor, așa încât acestea să se poată conecta la fluxurile disponibile de capital, scrie cursdeguvernare.ro.