Bruxelles-ul a reușit să strângă 20 de miliarde de euro de pe piețele financiare pentru a începe finanțarea planului european de redresare de aproape 700 de miliarde de euro destinat să depășească consecințele economice ale pandemiei, potrivit AFP.
„Astăzi, am realizat cu succes prima operațiune de emisiune de obligațiuni” pentru a finanța planul NextGenerationEU, a anunțat marți președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
"Comisia a strâns 20 de miliarde de euro pe piețele financiare printr-o obligațiune pe 10 ani. Este cea mai mare operațiune" de acest tip realizată vreodată în Europa, a spus ea.
Cele 27 de state membre ale UE finalizaseră procesul de ratificare a deciziei care autoriza Comisia să se împrumute în numele lor. Acest pas a permis Comisiei să își lanseze operațiunea pe piețe pentru a începe să finanțeze cele 672 miliarde de euro în subvenții și împrumuturi acordate țărilor membre, prevăzute în „NextGenerationEU”.
Operațiunea „a trezit un interes foarte puternic din partea unui grup mare de investitori”, cererea de obligațiuni europene a fost de șapte ori mai mare decât oferta, permițând obținerea unui preț atractiv, a explicat Ursula von der Leyen.
Comisia va plăti mai puțin de 0,1% dobânzi pentru aceste obligațiuni
Până la sfârșitul anului, Bruxelles intenționează să emită un total de 100 de miliarde de euro de obligațiuni.
Comisia a anunțat la începutul lunii iunie că se bazează pe „volume medii de împrumuturi de aproximativ 150 de miliarde de euro pe an între mijlocul 2021 și 2026, ceea ce va face din UE unul dintre cei mai mari emitenți în euro”.
Utilizarea comună a împrumuturilor este un mecanism fără precedent care întruchipează solidaritatea europeană în fața crizei Covid-19. S-a decis în iulie 2020 după negocieri dificile pentru a depăși ostilitatea mai multor țări așa-numite „frugale”, conduse de Olanda, care sunt îngrijorate de nevoia de a finanța cheltuielile țărilor din sudul Europei conform lor.
Banii strânși în comun ar trebui să permită finanțarea renovării termice a clădirilor, a proiectelor feroviare, a stațiilor de încărcare pentru vehicule electrice, a rețelelor de telecomunicații de mare viteză sau chiar a infrastructurilor de stocare a datelor.
