Suntem in ochiul furtunii ● Cât te costă ipohondria, financiar și psihic ● Certificatul verde COVID: Documentul ce dovedește vindecarea va fi valabil aproape șase luni ● Consiliul Județean Ilfov: 500.000 de lei pentru Catedrala Neamului. 250.000 de lei pentru Schitul Românesc Prodromu ● Dăianu: Cripto nu sunt monede. Pot să însemne demolarea unor oameni ● Proiect: Personalul medical nevaccinat se va testa periodic pe propria cheltuială ● Trenuri CFR închiriate în regim de charter: clienţii aleg ruta, orele şi confortul vagoanelor sau cuşetelor ● România, singura ţară din UE unde mai mult de jumătate dintre cetăţeni spun că ar accepta corupţia în Guvern ● De ce se formează tornadele și când va apărea următoarea furtună majoră ● Avuția netă a românilor, concentrată în mâinile a doar 46.000 de oameni ● 23% din absolvenții promoției actuale de liceu, nu s-au înscris la Bacalaureat ● Elena Bria și povestea unei picturi mari. La propriu, dar și la figurat.
Suntem in ochiul furtunii. Suntem din ce in ce mai convinsi ca am scapat de pandemie. Ce a fost mai rau a trecut, iar intoarcerea la normal este doar o chestiune de timp. Suntem atat de convinsi, incat apetitul de vaccinare este in scadere de la o zi la alta in mai toate tarile care au declansat campanii intense de vaccinare. Iar daca Romania nu face exceptie de la aceasta tendinta, ceea ce individualizeaza Romania este nivelul scazut al ratei de vaccinare atins in comparatie cu celelate tari din UE. Degeaba am excelat organizational, daca am ramas corijenti la capitolul comunicare. Judecata prin prisma scaderii spectaculoase a numarului de imbolnaviri si decese, situatia pare sa arate o imbunatatire marcanta. Riscul major insa este acela ca nu privim la indicatorul corect si avem, din nou, o abordare reactiva, in loc sa avem una proactiva. Si asta din cel putin doua motive, scrie Radu Crăciun pe blogul personal.
Cât te costă ipohondria, financiar și psihic. „Simțeam cum durerea de cap ricoșa în stomac, în spate, urechi și ochi, mâini și picioare”. „Trăiam și încă trăiesc cu senzația că nimeni nu face legăturile pe care mintea mea le face”. Este mărturia unui tânăr de 29 de ani care și-a petrecut ultimele trei luni între investigații medicale de mii de lei și sentimentul că moartea îi dă semne cu fiecare durere de cap sau de măsea. Deși medicii nu i-au găsit niciun diagnostic, Petru* continuă să creadă că boala îl va răpune. După mai bine de un an de pandemie COVID, studiile la nivel mondial, precum și experiențele directe ale medicilor din spitale de Psihiatrie sau de Urgență arată un fenomen cert: impactul dramatic al pandemiei asupra psihicului uman. Depresie, anxietate, atacuri de panică, abuz de alcool sau droguri – tulburări identificate de specialiști atât la copii și tineri, cât și la adulți. Între acestea, și-a făcut loc și o tulburare greu de ținut în frâu și, totodată, foarte scumpă – ipohondria. Prima doză de vaccin anti-COVID pe care Petru a primit-o în urmă cu aproape trei luni a fost declicul unui lung parcurs de anxietăți, atacuri de panică și diagnostice autoimpuse, după căutări amănunțite pe internet. „După ce m-am vaccinat anti-COVID, am simțit că pierd controlul asupra corpului meu și a minții mele. Zilnic simțeam cum durerea de cap ricoșa în stomac, în spate, urechi și ochi, mâini și picioare”, mărturisește Petru, care a refuzat să se mai ducă la rapel, scrie Libertatea.
Certificatul verde COVID: Documentul ce dovedește vindecarea va fi valabil aproape șase luni. Certificatul de vindecare, ce va fi o formă a certificatului verde privind COVID-19, va avea o valabilitate de aproape șase luni, conform regulamentului european care a introdus acest document. Certificatul verde va ușura călătoriile în țările UE și va fi aplicat în toată Uniunea de la 1 iulie 2021. Regulamentul european 953/2021 a introdus recent certificatul verde privind COVID-19, iar acesta se va aplica efectiv în toate statele membre, deci și în România, de la 1 iulie 2021 și până la 30 iunie 2022. Autoritățile de la noi spun că sunt pregătite tehnic și că vor putea implementa sistemul aferent certificatului verde de la începutul lunii viitoare. Potrivit documentului, certificatul verde va putea avea trei forme: certificatul de vaccinare, certificatul de testare și certificatul de vindecare. Certificatul verde care atestă vindecarea în urma infectării cu SARS-CoV-2 va fi eliberat în urma unui rezultat pozitiv al unui test RT-PCR, LAMP sau TMA. Certificatul se va emite după cel puțin 11 zile de la confirmarea infectării prin testare și va fi valabil până în a 180-a zi de la confirmarea infectării prin testare. Adică va fi valabil aproape șase luni. De menționat că este posibil ca aceste perioade să fie modificate ulterior de autoritățile europene, scrie avocatnet.ro.
Consiliul Județean Ilfov: 500.000 de lei pentru Catedrala Neamului. 250.000 de lei pentru Asociația Schitul Românesc Prodromu. În ședința de pe 27 mai 2021, consilierii județeni din Ilfov au aprobat ca 750.000 de lei din bugetul județului să fie alocați pentru religie. Cea mai mare sumă, 500.000 de lei, va ajunge la Catedrala Neamului și va fi transferată în urma unei solicitări făcute de Patriarhie. Restul de bani merg într-un proiect de colaborare cu Asociația Schitul Românesc Prodromu de pe Muntele Athos pentru promovarea valorilor credinței ortodoxe pe plaiul ilfovean. Consiliul Județean Ilfov nu este prima administrație locală care dă bani pentru catedrală, 520 de milioane de lei din fondurile publice au fost alocate pentru finalizarea construcției, între 2016 și 2020. Dosarul de ședință, retras de pe site-ul CJ Ilfov. Hotărârea de Consiliu Județean privind finanțarea Catedralei Neamului a avut, inițial, atașate mai multe documente trimise de Patriarhie către C.J. Ilfov, prin care se justifica alocarea de fonduri. Documentele au fost publice pe pagina de internet a instituției, dar, după ce Buletin de București a trimis o solicitare de informații legate de această finanțare, toate aceste acte au dispărut și a rămas doar hotărârea, scrie Buletin de București.
Dăianu: Cripto nu sunt monede. Vor fi strict reglementate. Pot să însemne demolarea unor oameni. Cripto nu sunt monede, ci active financiare speculative şi pot să însemne şi demolarea unor oameni, este de părere preşedintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, care a precizat că acestea vor fi foarte sever reglementate, scrie Agerpres. „Cripto nu este monedă, nu are cum să fie monedă, nu îndeplineşte funcţii de bază. Poate să fie un mijloc de plată, dar şi-l asumă ca risc cel care foloseşte ca mijloc de plată aşa ceva. Oricum, vor fi foarte sever reglementate. Eu nici nu le numesc monede. Le numesc active financiare speculative, scrie Adevărul.
Proiect: Personalul medical nevaccinat se va testa periodic pe propria cheltuială. Ministrul Sănătăţii, Ioana Mihăilă, a anunţat sâmbătă că „personalul medical care nu este vaccinat probabil va trebui să se testeze periodic cu costuri suportate de persoana care se testează”. „Urmează să modificăm Ordinul pentru infecţiile asociate activităţii medicale, aşa încât să facem mai indezirabilă absenţa vaccinării pentru personalul medical. Şi atunci când vrem să facem lucrul acesta avem în principal în gând pacientul, care şi el are drepturi şi are dreptul de a veni în contact cu un cadru medical, fie că e medic, fie că e asistentă medicală, fie că e infirmieră, care nu îl pune la risc, adică are şanse extrem de reduse de a fi infectat şi asta o obţinem prin vaccinare. Nu putem obliga şi nici nu este dorinţa noastră să obligăm pe cineva să se vaccineze, scrie RFI.
Trenuri CFR închiriate în regim de charter: clienţii aleg ruta, orele şi confortul vagoanelor sau cuşetelor. Agenţiile de turism din România sunt tot mai interesate de a colabora cu CFR Călători pentru vânzarea de bilete online în trafic intern, dar şi pentru închirierea unui tren în regim charter şi organizarea unor trasee şi circuite, spune Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism (ANAT). „Agenţiile de turism sunt din ce în ce mai interesate în a colabora cu CFR Călători, care a arătat deschidere în acest sens. Este mult mai facil atunci când turistul achiziţionează, de exemplu, de la o agenţie, un pachet turistic cu transport cu trenul inclus. Pe de altă parte, agenţiile au posibilitatea de a închiria un tren în regim charter şi de a organiza trasee şi circuite", declară George Cioceanu, prim vicepreşedinte ANAT, citat de Adevărul.
România, singura ţară din UE unde mai mult de jumătate, 53% dintre cetăţeni, spun că ar accepta corupţia în Guvern. Media cetățenilor UE de neacceptare a corupției în Guvern este de 73%, potrivit unui raport întocmit de Transparency International. România are o medie de neacceptare de 47%, ceea ce înseamnă că 53% dintre români apreciază că ar putea trece cu vederea anumite fapte de corupţie ale guvernului, se arată în acelaşi raport. „Corupția la nivel guvernamental este o mare problemă”, consideră 80% dintre români, potrivit unui raport întocmit de Transparency International. Dar mai mult de jumătate dintre români, 53%, acceptă corupția în Guvern. La polul opus, în Germania, Danemarca și Suedia, toleranța cetăţenilor față de corupția din guvernele lor e aproape zero. Aproape două treimi dintre cetățenii Uniunii Europene consideră că fenomenul corupției de la nivelul guvernului este o problemă în țara lor, arată Barometrul Global al Corupției lansat miercuri, 16 iunie, de Transparency International. Articolul complet în Libertatea.
România, în calea tornadelor. De ce se formează și când va apărea următoarea furtună majoră. România este o țară în care tornadele sunt deja ceva obișnuit, spun meteorologii. De altfel, acest fenomen este observat la noi încă din secolul al XIX-lea. Cu toate acestea, suntem mereu surprinși când vine câte o furtună precum cea de la Călărași, de pe 30 aprilie 2019. De la prima tornadă înregistrată oficial în România, cea din august 2002 de la Făcăieni, județul Ialomița, și până la următoarea, care a lovit tot la Făcăieni, au trecut 15 ani. În 2002 au fost trei morți, zeci de răniți și sute de case distruse, iar în 2017 au fost distruse solariile localnicilor și spulberate câteva acoperișuri. Și iată că, după numai doi ani, a venit urgia de la Călărași. Când am întrebat la MAI dacă există un ghid cu instrucțiuni pentru tornade, n-am primit nici după o săptămână un răspuns de la Departamentul pentru Situații de Urgență. Între timp, ghidul a apărut pe site-ul instituției. La două săptămâni după ce solicitasem câteva informații simple privind funcționarea sistemului Ro-Alert, nu primisem niciun răspuns de la DSU. Iar România este în calea tornadelor. Simțim cu toții cum se schimbă clima și este foarte posibil ca fenomenele extreme să fie din ce în ce mai dese. Proiecțiile specialiștilor nu arată deloc încurajator, scrie Newsweek.
Avuția netă a românilor, concentrată în mâinile a doar 46.000 de oameni. Avuţia netă a populaţiei a ajuns la un nivel record la finele lui 2020, la 2.400 de miliarde de lei. Pentru prima dată, ponderea depozitelor bancare, a depunerilor în fondurile de investiţii şi în fonduri de pensii private, a crescut până la 24%-25% în total avuţie netă a populaţiei, conform declaraţiilor lui Florian Neagu, director adjunct al Direcţiei de Stabilitate Financiară din BNR. Reprezentantul BNR atrage atenţia că doar 0,3% din deponenţi deţin peste 20% din totalul depozitelor din sistem. Potrivit calculelor Economica.net, peste 46.000 de români au o medie a conturilor bancare de peste 400.000 de euro. Direcţia de stabilitate financiară a făcut calculele şi arată că, averea netă a populaţiei a crescut la un nivel record în anul pandemiei, ajungând la 2.400 de miliarde de lei faţă de 2.250 de miliarde de lei cu un an înainte. Aşa cum explică directorul adjunct al direcţiei BNR, majorarea avuţiei nete a populaţiei se datorează în mare parte creşterii depunerilor populaţiei în depozite bancare, fonduri de investiţii şi pensii private, scrie Economica.net.
Israelul reintroduce obligativitatea purtării măştii, la cinci zile după ce a fost ridicată măsura. Cinci zile au trecut de când Israelul a ridicat obligativitatea purtării măștii de protecție, însă Ministerul Sănătății a decis să revină asupra deciziei, după apariţia a două noi focare de coronavirus în şcoli. 45 de elevi au fost testaţi pozitiv pentru coronavirus, într-o școală din Binyamina, în timp ce în Modiin au fost înregistrate săptămâna trecută aproximativ 20 de cazuri de infectare. Astfel, măștile sunt din nou obligatorii în interior, cât și în exterior, în zona Binyamina, la sud de Haifa, şi în Modiin-Makkabim-Reut, oraş situat situat între Tel Aviv şi Ierusalim, potrivit Aleph News.
23% din absolvenții promoției actuale de liceu, nu s-au înscris la Bacalaureat. Aproximativ 34.000 de elevi înregistrați în ultimul an de liceu, adică aproape un sfert din absolvenții din 2021, nu s-au înscris la examenul de bacalaureat, a anunțat ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu. Ponderea este cu șase puncte procentuale peste procentul absolvenților de anul trecut care au considerat că nu au nicio șansă să treacă examenul și nu nici măcar nu s-au înregistrat la concurs. ”34.000 de elevi înmatriculaţi în anul şcolar 2020 – 2021 în clasa a XII-a, clasă terminală, nu sunt înscrişi în Bacalaureat. Fie nu au dorit să se înscrie, fie nu au putut să se înscrie, deoarece au avut corigenţe. Dacă ne raportăm la promoţia curentă, avem un procent de 77 la sută, anul trecut am avut un procent de peste 83 la sută. Anul acesta, din promoţiile anterioare avem 19.520 de înscrişi. Anul trecut, din promoţiile anterioare am avut peste 31.000 de înscrişi”, a declarat Sorin Cîmpeanu, scrie cursdeguvernare.ro.
Elena Bria și povestea unei picturi mari. Atât la propriu, cât și la figurat. Coroana e ținută cu ambele mâini în dreptul pieptului de către rege, al cărui chip are o expresie solemnă, cu privirea îndreptată înainte, spre mulțimea prezentă, dar și spre viitor, parcă într-un mod simbolic. Din partea stângă, regina îl privește cu empatie și emoție îmbinată cu bucurie. Cei șase militari aflați în spatele cuplului țin mantia regală, marcați de însemnătatea momentului. Cel care i-a înmânat coroana regelui se retrage cu prudență, făcând câțiva pași în lateral, ținând în mâini perna din catifea vișinie. Această descriere amănunțită nu e un citat dintr-o carte de istorie și nici o secvență dintr-un film documentar. Paradoxal, acuratețea acestor detalii și stări e redată după 100 de ani doar cu ajutorul unor pete și tușe de culoare: alb, galben, roșu, ocru, albastru și negru, culorile de ulei de pe paleta artistei Elena Bria, născută în 1992 la Chișinău, scrie PressOne.
