În 1900, speranța de viață la naștere era de 36,4 ani. În 2000, aceasta urcase la peste 70 de ani iar în 2019 era de 78,2 ani. E drept, pandemia a adus un ușor recul în această privință (cu circa un an, potrivit calculelor profesorului Ghețău), dar probabil trendul va fi reluat. Calculele arată că în fiecare zi, speranța de viață a unui român crește în medie cu 5,2 ore. Cei născuți acum vor trăi mai mult cu peste 41 de ani față de cei născuți acum un secol, iar acest lucru are puternice implicații economice- de la asigurarea resurselor pentru trai până la nivelul pensiei. Iar lucrurile nu sunt ușor de gestionat.

Pensionari (Michael Folmer, Colectia Alamy via Profimedia Images)Foto: Profimedia Images

Calculele sunt relativ simple: Un an are 365 de zile (sau 366 în anii bisecți), adică 8.760 ore. În 1969, speranța de viață era de puțin peste 590.000 de ore (67,33 ani, iar în 2019 speranța de viață la naștere era de 78,2 ani adică de 685.032 ore. Făcând diferențele și împărțelile necesare, rezultă că speranța de viață la naștere crește cu 5,2 ore pe zi.

Clima și schimbările demografice pun generațiile pe poziții antagoniste

E drept, generațiile de azi trăiesc în cu totul alte condiții decât cele de acum 100 de ani. Poluarea era pe atunci alta, mijloacele de trai diferă și ele radical, astfel încât guvernanții sunt obligați să ia decizii (costisitoare și decisive) pentru a conserva mijloacele de trai ale generațiilor mai tinere și ale celor viitoare, au explicat vineri reprezentanții unei firme de pensii private în cadrul unui eveniment cu presa organizat de Finmedia la Predeal.

O dată cu schimbările demografice, o politică orientată către pensionarii de astăzi nu este în interesul celor mai tinere generații, care vor trebui în cele din urmă să plătească factura, au mai spus aceștia.

Guvernele pot pune în aplicare reforme treptate, luând în considerare revendicările legale ale pensionarilor și contribuabililor. Sistemul de pensii ar trebui sa includa toate persoanele aflate peste varsta vietii active precum si cel putin 75% dintre cele aflate la varsta vietii active. E nevoie de ajustarea vârstei de pensionare odata cu creșterea speranței de viață pentru a menține stabil raportul dintre numărul anilor în activitate și cel al anilor de pensie.

Câți ani trăiește un român pensionat la vârsta de 60 de ani?

Unele publicații scriau că speranța de viață la vârsta de 60 de ani, ar fi în medie 17,8 ani iar o femeie 22,3 ani. Astfel de cifre sunt vehiculate și în presă și, din păcate, în literatura de specialitate. Este un raționament incorect științific, explică demograful Vasile Ghețău.

Valorile de 17,8 și 22,3 ani rezultă din mortalitatea la vârstele de 60 ani și peste (ca probabilități) din anul 2017 (adoptate și pentru anul 2020, diferențele nu sunt semnificative). Cu alte cuvinte, se admite că această mortalitate pe vârste va subzista și în deceniile viitoare. Nu, mortalitatea pe vârste este de așteptat să-și continue regresul în toate populațiile europene și, mai ales, în contextul valorilor ridicate din țara noastră, mai spune Ghețău.

Utilizând diagrama lui Lexis, calculele demografului român ajunge la următoarele valori ale speranței de viață la vârsta de 60 ani în generația 1960, reprezentând speranța de viață a celor pensionați în anul 2020: 17,8 ani x 1,08=19,3 ani la bărbați și 22,3 ani x 1,11=24,8 ani la femei. Valorile sunt superioare cu 1,5 și, respectiv, 2,5 ani față de cele rezultate din mortalitatea din anul 2020 la vârstele de 60 ani și peste.

Va crește sau nu vârsta de pensionare?

Vicepremierul Dan Barna, copreşedinte al USR PLUS, a declarat că se lucrează în prezent (la Ministerul Muncii ) la o nouă lege a pensiilor, deoarece acest sistem nu poate să rămână „sustenabil” fără unele modificări, în contextul în care generaţiile numite „decreţei” se îndreaptă spre vârsta de retragere din activitate. „În România este nevoie de o nouă lege a pensiilor, tocmai pentru că şi aici s-au schimbat elementele demografice care erau valabile acum 10 sau 15 ani. (...) Nici eu nu am spus aşa ceva (că s-ar modifica vârsta de pensionare - n.r.). Am spus că, în momentul de faţă, vorbim de o nouă lege a pensiilor şi că acest element, care trebuie cumva calibrat cu speranţa de viaţă, este o realitate la care ne uităm. (...) Este o temă importantă. Sunt convins că fiecare român înţelege. Din moment ce astăzi suntem în situaţia să tot reglăm pensiile din urmă, (...) să recalculăm punctul de pensie şi avem acest mecanism care creează dezechilibre, este nevoie de o nouă abordare a întregului sistem. Uitându-ne şi pe ceea ce se întâmplă cu acele generaţii numite „decreţei”, care se îndreaptă spre vârsta de pensionare, sistemul nu poate să rămână sustenabil dacă nu facem aceste modificări”, a adăugat vicepremierul.

El a explicat că „speranţa de viaţă a crescut peste tot”. „De fapt, este o politică la nivel european, cel puţin se regăseşte în toate statele, dar nu este un angajament pe această componentă în momentul de faţă, angajamentul ţine doar de o nouă lege a pensiilor”, a menţionat Dan Barna.