Paradoxul românesc: Centrele de vaccinare sunt goale, mii de oameni stau la coadă pentru testare la meci. De ce nu se vaccinează suporterii? Cazul Dinamo ● Pegasus: spionul cibernetic care poate infecta orice telefon din lume ● Generațiile dominante din Camera Deputaților. Câți ani au cei care decid pentru noi ● Răzvan Cherecheș, profesor de sănătate publică: „Guvernul atât poate. Vaccinarea va crește la toamnă, odată cu valul patru” ● F1 2021 adaugă rețetei deja cunoscute un nou ingredient: o poveste ● Când vom primi a treia doză de vaccin anti-COVID și care va fi schema de administrare ● De la 1 august, concediul medical se acordă în cel puţin două etape, împreună cu un plan de recuperare. Ce conţine planul şi cine îl va primi – proiect de norme ● Adrian Vasilescu, BNR. Profeţia unei premiere istorice prea puţin probabilă: trei crize mari în numai un sfert de veac ● Prăbușirea regimurilor comuniste. Urmează Cuba? ● Finanțarea deficitului bugetar: Cât mai trebuie să împrumute România și de unde.
Paradoxul românesc: Centrele de vaccinare sunt goale, mii de oameni stau la coadă pentru testare la meci. De ce nu se vaccinează suporterii? Cazul Dinamo. „Nu mă vaccinez că n-am curaj. De vreo opt ori m-au înțepat, de când sunt mic și până acum. Mi-a ajuns, gata, nu mai fac. Am fost vaccinat și când m-au mușcat niște javre”, îmi spune afectat primul câine roșu pe care îl întreb de ce nu s-a imunizat. E ora 16.30 și în fața stadionului Dinamo a fost amplasat un centru mobil de testare care eliberează la foc automat teste antigen rapide, pentru ca suporterii să intre la meci. Înțelegerea a fost negociată de galerie, la un preț avantajos: 15 lei testarea. La coadă sunt deocamdată niște copii și câțiva bombardieri glumeți: „Auzi, ia din nas? Să-mi ia frate și ce a rămas din cocaina de aseară”. Râdem toți. Afară sfârâie asfaltul. Nu poartă nimeni mască. Nici măcar angajații laboratorului, care te întâmpină ca lăutarii: „Cash! Cash, primim doar cash!”, scrie PressOne.
Pegasus: spionul cibernetic care poate infecta orice telefon din lume. 17 publicații din întreaga lume au dezvăluit că sute de jurnaliști, activiști și politicieni din întreaga lume au fost ținta unui program spyware dezvoltat de o firmă privată israeliană. Iată ce se știe până acum. Cel mai mare scandal de la dezvăluirile lui Snowden încoace se desfășoară în acest moment și implică o firmă privată de software din Israel. O listă cu 50.000 de numere de telefon care ar fi putut fi folosite de programul de spionaj (spyware) Pegasus, dezvoltat de compania NSO Group și vândut, în general, statelor, a ajuns la organizația Forbidden Stories și la Amnesty International, scrie Mindcreaft Stories.
Generațiile dominante din Camera Deputaților. Câți ani au cei care decid pentru noi. La ultimele alegeri parlamentare a intrat pentru prima dată în Parlamentul României un reprezentant al generației Z. În configurația actuală a Camerei Deputaților, Generația X este dominantă, ocupând 52.8% din locuri. Infograficul complet, pe Panorama.ro.
Răzvan Cherecheș, profesor de sănătate publică: „Guvernul atât poate. Vaccinarea va crește la toamnă, odată cu valul patru”. „Oamenii să nu uite că suntem doar într-o pauză, nu s-a terminat nimic”, amintește Răzvan Cherecheș, profesor la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, într-un interviu acordat Libertatea. Expertul în sănătate publică spune că este la fel de sigur că va veni un al patrulea val al pandemiei în România cum este că va ninge la iarnă, iar autoritățile ar trebui să se pregătească, la nivel de capacitate de vaccinare, testare și terapie intensivă. Pe harta incidenței COVID în Europa, țări ca Spania și Portugalia s-au înroșit din nou, chiar dacă, la nivelul acoperirii vaccinale, o duc mult mai bine decât România. Spania traversează deja valul cinci al pandemiei, iar experții spun că, în toamnă, și România se va confrunta cu valul al patrulea. Chiar dacă cifrele la zi pot să pară extrem de optimiste (în ultimele 24 de ore a fost un singur deces COVID, iar numărul cazurilor a rămas sub 50), Răzvan Cherecheș, specialist în sănătate publică, ne amintește că valul patru va veni la început de septembrie. Tulpina Delta, mai infecțioasă decât toate celelalte, va fi motorul principal, scrie Libertatea.
Review F1 2021: simulator cu drame. F1 2021 adaugă rețetei deja cunoscute un nou ingredient: o poveste. Trebuie să recunosc: nu urmăresc Formula 1. De ce nu urmăresc Formula 1 este greu de explicat, pentru că îmi plac competițiile pe circuit. Și de fiecare dată când îmi fuge ochiul la televizor în timp ce se transmite vreun Mare Premiu, stau și mă uit. Cum a fost cazul cursei de pe Silverstone din acest weekend, pe care am urmărit-o cu un prieten la care eram în vizită. Poate că ar trebui să merg mai des în vizite pe la prieteni, că așa m-aș uita mai des la Formula 1. Nu vreau să comentez ce s-a întâmplat în cursă – a fost aia în care Hamilton și Verstappen s-au acroșat încă din primul tur – dar știu că am trăit intens cursa, începând cu sperietura pe care am tras-o atunci când prietenul meu, boscorodindu-l pe Hamilton încă de la start, a trântit ce avea în mână în momentul în care pilotul britanic a transformat, printr-o simplă atingere, mașina lui Verstappen într-o ghiulea, scrie Autocritica.
Când vom primi a treia doză de vaccin anti-COVID și care va fi schema de administrare. „Datele de până acum arată că protecția împotriva bolii simptomatice COVID-19 și împotriva spitalizărilor se menține 6-8 luni și nu este de așteptat ca într-o lună sau două să scadă brusc. Din datele științifice disponibile momentan, nu este nevoie de administrarea unei a treia doze.
Durata protecției poate fi măsurată corect doar prin observarea populației vaccinate și monitorizarea infecțiilor. Sunt studii care urmăresc titruri de anticorpi neutralizanți și răspuns celular, însă, nefiind stabiliți parametrii imuni corelați cu protecția, aceste studii nu sunt suficiente pentru a stabili în ce moment va fi necesară administrarea unei a treia doze, scrie Newsweek.
De la 1 august, concediul medical se acordă în cel puţin două etape, împreună cu un plan de recuperare. Ce conţine planul şi cine îl va primi – proiect de norme. De la 1 august, medicii vor acorda pacienţilor concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă în două etape. În prima etapă, concediul poate dura cel mult trei zile. Dacă după aceste trei zile, medicul decide dacă va elibera certificatul de concediu medical în continuare, în funcţie de răspunsul pacientului la tratamentul prescris şi de rezultatele analizelor pe care i le-a recomandat, reiese din proiectul normelor de aplicare a OUG 158/2005, cu modificările şi completările ulterioare, obţinut şi analizat de Economica.net. De aceeaşi dată intră în vigoare obligaţia medicilor să facă planuri de recuperare pentru majoritatea pacienţilor cărora le eliberează concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă. Economica.net vă prezintă detaliile şi structura acestui plan, aşa cum sunt definite în proiectul antemenţionat, scrie Economica.
Adrian Vasilescu, BNR. Profeţia unei premiere istorice prea puţin probabilă: trei crize mari în numai un sfert de veac. Istoria nu se repetă. Nici măcar în spirală! A fost o simplă întâmplare că ultimele două secole, al XX-lea şi al XXI-lea, au debutat cu câte o criză mare în cel de-al 7-lea an: un crah bursier de proporţii în 1907, ce ameninţa să târască în haos întregul sistem financiar american; şi un colaps al pieţei imobiliare americane în 2007, ce ameninţa să antreneze sistemul bancar şi, mai departe, să scufunde în criză aproape întreaga planetă. Timpul, judecătorul suprem, nu ia însă în seamă când a început o criză şi ce ameninţări a proferat, ci cum i s-au conturat punctul culminant şi deznodământul, scrie ZF.
Ai ales o facultate de business de prestigiu şi te vezi CEO al unei mari companii? Iată care sunt cifrele privind veniturile încasate de managerii companiilor din S&P 500. Cândva circula pe reţelele de socializare un banc care, pe scurt, suna aşa. *Un patron de companie vine într-o zi la birou cu o maşină nouă de câteva sute de mii de euro. Unul dintre cei mai buni angajaţi din firmă, să îi zicem Gigel (opoziţie la Dorel), se uita cu jind la bolidul de sute de cai putere în timp ce trebăluia prin curte. Patronul, care îi vede interesul, îl întreabă: *Îţi place noua mea maşină?* şi apoi 15 minute se laudă cu noua achiziţie. La final, patronul conchide: *dacă vei munci mai mult şi la fel de bine şi de acum încolo, peste un an îmi voi cumpăra una şi mai frumoasă şi mai puternică!*. Motivant, nu? Pentru antreprenor, evident! Cam la fel de *motivant*e par a fi şi discrepanţele salariale dintre managerii companiilor listate pe Wall Street, membre S&P 500, şi salariile medii ale angajaţilor lor. Cei de la STATISTA au furnizat astăzi câteva informaţii referitoare la aceste diferenţe, pornind de la datele Oficiului Muncii din SUA, scrie FinEco24News.
Prăbușirea regimurilor comuniste. Urmează Cuba? Cuba ar avea toate datele pentru a fi raiul pe pământ. O climă minunată, plaje formidabile, o cultură latina plina de farmec. Și totuși, este una dintre cele mai sărace țări ale lumii, cu locuitori care cu greu reușesc să supraviețuiască. O economie în cădere liberă și zero speranțe de viitor. Cum a fost posibil asta? O gașcă condusă de un fanatic, Fidel Castro, a înhățat în 1959 puterea cu slogane “revoluționare”. A ținut-o într-o revoluție fără sfârșit până el a dispărut, dar regimul a rămas. Zilele acestea, exasperați de sărăcie și de neajunsuri, oamenii au ieșit in strada la Havana și în alte orașe. Dar regimurile comuniste nu se dau duse cu una cu doua. Întâi se alege praful și pulberea de țara în cauză. Apoi urmează prăbușirea regimului comunist, scrie project-e.ro.
Finanțarea deficitului bugetar: Cât mai trebuie să împrumute România și de unde. Statul găsește bani tot mai greu. Statul începe să întâmpine dificultăți în finanțarea deficitului bugetar, datoria publică va depăși cât de curând pragul de 50% din PIB, reiese din datele consultate de cursdeguvernare.ro. Mai mult, investitorii nerezidenți și-au redus în acest an expunerea pe titluri de stat emise pe piața internă, ceea ce pune presiune pe sistemul bancar (deja supraexpus) să preia golul lăsat. O soluție ar fi finanțarea de pe piețele financiare internaționale, care a mers bine pentru România în ultima perioadă. Apetitul investitorilor străini pentru finanțarea României are însă mai puțină legătură cu încrederea în politicile economice de la București, un argument mai ”greu” în ochii lor fiind dobânzile mult mai mari pe care le obțin de la statul român, scrie Curs de Guvernare.
Radiografia creditării corporate: Comerțul răstoarnă ierarhia creditării – construcțiile și serviciile au profitat cel mai mult de dobânzile mici și de programele guvernamentale. Cele mai mari creșteri ale creditelor au fost înregistrate anul trecut de companiile din construcții și comerț. Au urmat cele din servicii, pe seama telecomunicațiilor și în ciuda prăbușirii industriei ospitaliității. Totalul creditelor luate de companiile din industria prelucrătoare a scăzut față de 2019, fără să mai progreseze din iunie 2020.Creditele totale acordate companiilor au crescut cu 5,2% în decembrie 2020 față de luna martie (la jumătatea căreia România a intrat oficial în pandemie) și cu 5,6% față de decembrie 2019, până la aproape 124,04 miliarde de lei (în echivalent, inclusiv creditele în valută), potrivit celor mai recente date ale Băncii Naționale a României (BNR), scrie Curs de Guvernare.
