​Minutele ședințelor Consiliului de Administrație al BNR pe probleme de politică monetară nu sunt foarte lungi. Prima (cea din 2016) avea 12.600 de caractere. Apoi, treptat, media a urcat la 15-16.000 de caractere. Cea de la începutul lunii august, a bătut recordul: 22.500 de caractere. Era și normal, întrucât inflația a depășit toate estimările Băncii Centrale, iar discuțiile au fost mai lungi decât de obicei. Cei 9 corifei au analizat de ce au crescut prețurile, care anume va fi motorul creșterii economice din acest an (consumul populației, nu investițiile, da?) și la ce ne-am putea aștepta pe termen mediu.

Banca Nationala a Romaniei - BNRFoto: Hotnews

Ce se arată în minuta discuțiilor CA al BNR:

(sublinierile din text aparțin redacției)

• Rata anuală a inflației a continuat să crească peste nivelul prognozat, urcând la 3,94%, de la 3,75% în luna mai și de la 3,05% în luna martie (acum 2 5%-n.m. DP). Ascensiunea din trimestrul II a fost antrenată în principal de scumpirea peste așteptări a combustibililor (efect al măririi cotațiilor petrolului), secondată de ușoare influențe venind din majorarea prețurilor legumelor și fructelor, precum și din creșterea prețului produselor din tutun.

• Reamplificarea dinamicii serviciilor și avansul prețurilor unor bunuri pot fi atribuite ușoarei accentuări a deprecierii anuale a leului față de euro, precum și efectelor temporare ale creșterii relativ abrupte a cererii de consum odată cu relaxarea unor restricții, mai ales în cazul serviciilor.

• Au fost evocate în acest context economiile forțate sau precauționare realizate de populație în perioada distanțării sociale, precum și ascensiunea puternică a dinamicii anuale a venitului disponibil real din ultimele luni. Au fost, totodată, semnalate tendința accentuat ascendentă a prețurilor de producție din industrie pentru piața internă pe segmentul bunurilor de consum – inclusiv pe fondul măririi cotațiilor produselor energetice –, precum și creșterea semnificativă a așteptărilor inflaționiste pe termen scurt la nivelul multor categorii de agenți economici.

• Totodată, cererea internă este reconfirmată drept unic determinant al redresării economice, în contextul redinamizării considerabile a consumului gospodăriilor populației, dar și al accelerării semnificative a creșterii formării brute de capital fix, chiar mai pronunțată decât se estimase anterior.

• Se evidențiază, în același timp, mărirea substanțială a contribuției negative a exportului net la dinamica anuală a PIB. Accentuarea, pe acest fond, a adâncirii deficitului balanței comerciale față de perioada similară a anului trecut, dar mai cu seamă creșterea dinamicii anuale a deficitului de cont curent până la un maxim al ultimelor 14 trimestre au fost considerate deosebit de preocupante de către membrii Consiliului.

• Efectivul salariaților din economie a recuperat, la finele primelor cinci luni din an, o mare parte din pierderile suferite sub impactul șocului pandemic, iar rata șomajului BIM și-a accentuat descreșterea în iunie, ajungând la 5,2%, de la 5,9% în ianuarie-februarie 2021. Accelerarea considerabilă a creșterii în termeni anuali a câștigului salarial în aprilie-mai, pe seama evoluțiilor din sectorul privat, este atribuibilă însă, în bună măsură, efectului de bază asociat apelului consistent la șomajul tehnic pe perioada stării de urgență din anul trecut, au sesizat unii membri ai Consiliului.

• Scăderea gradului de relaxare a pieței s-a accentuat probabil în cursul verii, au apreciat membrii Consiliului, evocând intențiile crescute de angajare relevate de sondaje de specialitate pentru trimestrul III, precum și evidențele dinamizării recente a activității de recrutare până la un nivel apropiat celui pre-pandemic. Pe anumite segmente ale pieței au apărut chiar disproporții între cererea și oferta de forță de muncă, precum și dificultăți ale unor firme în atragerea de personal calificat, de natură să genereze presiuni asupra salariilor, sau să crească apelul la lucrători din străinătate, au semnalat unii membri ai Consiliului.

• Pe termen scurt, persistă însă incertitudini legate de situația epidemiologică, date fiind reluarea creșterii infectărilor pe plan intern și încetinirea puternică a ritmului vaccinării, precum și semnele emergenței unui nou val pandemic în Europa și pe alte continente, pe fondul răspândirii variantei mai contagioase de coronavirus, Delta. O sursă de incertitudini o constituie și capacitatea unor afaceri de a rămâne viabile ulterior sistării unor programe de sprijin guvernamental, ori în contextul scumpirii substanțiale a unor materii prime.

• Rata medie a dobânzii la creditele noi ale clienților nebancari a consemnat o nouă scădere în luna iunie, coborând la o valoare foarte joasă din perspectivă istorică. Ea va continua probabil să se reducă în perspectivă apropiată, sub influența trendului descrescător al IRCC, care s-a accentuat considerabil la începutul trimestrului III 2021, dar se va tempera sensibil în ultimele trei luni din an, au subliniat unii membri ai Consiliului.

• Dezechilibrul extern al economiei, precum și alte fundamente economice interne sunt însă de natură să inducă riscuri la adresa evoluției viitoare a ratei de schimb a leului, implicit la adresa inflației, au atenționat unii membri ai Consiliului, mai ales în eventualitatea unei schimbări bruște a sentimentului pe piața internațională.

• În ceea ce privește evoluțiile macroeconomice viitoare, membrii Consiliului consideră că rata anuală a inflației este așteptată să urce mult mai pronunțat deasupra intervalului țintei în semestrul II 2021 decât se anticipase anterior, până la 5,6% în decembrie 2021, față de 4,1% în prognoza din luna mai

• Responsabile de înrăutățirea semnificativă a perspectivei pe termen scurt a inflației continuă să îl constituie creșterile probabil mult mai consistente la tarifele/prețurile produselor energetice – gaze naturale, energie electrică și combustibili.

• Au fost evocate blocajele în lanțurile de producție și aprovizionare, alături de creșterile cotațiilor multor materii prime și ale costului transportului, ce alimentează inflația pe plan mondial, precum și posibila sporire a gradului de transferare în prețuri a costurilor mărite, pe fondul unor pierderi suferite anterior de firme și al manifestării cererii reprimate, dar și premisele majorării peste așteptări a producției la unele culturi agricole în anul curent.

• O eventuală creștere mai amplă și repetată a ratei inflației sub impactul materializării unor riscuri în sus ar eroda mai puternic venitul disponibil real al populației, cu implicații adverse asupra cererii de consum și a celei agregate pe un orizont considerabil de timp, au subliniat mai mulți membri ai Consiliului.

• O sursă de incertitudini și riscuri rămâne, de asemenea, conduita politicii fiscale, al cărei grad de restrictivitate e susceptibil de mari schimbări pe orizontul prognozei, fiind dificil de anticipat, în contextul necunoscutelor privind amploarea, viteza și instrumentele consolidării bugetare prezumate a se realiza gradual pe termen mediu – proces vital pentru stabilitatea economică, inclusiv prin implicațiile asupra primei de risc suveran și a costurilor de finanțare, au subliniat unii membri ai Consiliului.

• În cadrul discuțiilor s-au făcut referiri la constrângerile venite din volumul ridicat al cheltuielilor permanente și din scumpirea unor materii prime, precum și la factorii cu acțiune favorabilă asupra veniturilor bugetare din acest an, incluzând creșterea PIB nominal mult peste ipoteza inițială, care explică în bună măsură îmbunătățirea evidentă a execuției bugetare din primul semestru. În același timp, însă, au fost invocate recomandările emise de instituțiile europene în contextul procedurii de deficit excesiv, care prevăd o anumită dinamică a consolidării bugetare în intervalul 2021-2024, precum și un anumit tratament al veniturilor neanticipate, solicitând, de asemenea, implementarea de măsuri corective suplimentare.

• În aceste condiții, coordonatele apropiatei rectificări bugetare și, mai ales, conținutul strategiei de consolidare bugetară prezumată a fi elaborată până în toamnă conform respectivelor recomandări sunt deosebit de importante din perspectiva caracteristicilor pe termen scurt și mediu ale politicii fiscale, au considerat membrii Consiliului.

• Incertitudini mari sunt asociate și gradului de absorbție a fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de Redresare și Reziliență, precum și a celor aferente noului Cadru financiar multianual 2021-2027, au susținut mai mulți membri ai Consiliului, evocând amânarea pentru toamna acestui an a aprobării de către CE a Planului național de redresare și reziliență, precum și capacitatea instituțională și istoricul realizărilor în domeniu ale României.

Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,25%, concomitent cu păstrarea controlului strict asupra lichidității de pe piața monetară; totodată, a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 0,75% și a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) la 1,75%. În același timp, Consiliul de administrație al BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.