Tranziția României pe înțelesul tuturor. De la deceniul pierdut la succesul care s-a putut ● Prognoza de vară a CNSP, discutabilă prin părțile esențiale ● Cât costă să transporţi, pe cale maritimă, un container din China ● „Am fost acolo, cu talibanii, în 1996”. A doua cădere a Kabulului, explicată de un jurnalist olandez ● 8 angajați Metrorex, concediați pentru că au împiedicat demolarea chioșcurilor de la stația Grozăvești ● Sorin Ioniță despre programul Anghel Saligny: Încă 10 miliarde de euro de la nașu' mare ● Resursele Afganistanului, o miză de 1.000 – 3.000 de miliarde de dolari ● Pensia de urmaș 2021: Sunt necesari cel puțin zece ani de căsătorie pentru a o obține ● Naționali, cu fața la universal, dar nu prea: cum a stricat discursul antieuropean sărbătoarea de la Putna ● Buna conviețuire în societate nu se poate reduce la respectarea drepturilor.
Tranziția României pe înțelesul tuturor. De la deceniul pierdut la succesul care s-a putut. Tranziția României a început cum nu se putea mai prost. Țara noastră a ieșit din comunism o țară săracă, obosită, incapabilă să se adapteze repede la modelul economiei de piață. Ca nivel de dezvoltare, eram cu zeci de ani în urma Europei Occidentale. Ne despărțeau decenii imaginare și de restul Cortinei de Fier. Asta pentru că noi nu am trăit și nici n-am ieșit egali din dictatură. Comunismul nostru fusese mult mai greu decât comunismul lor. În vreme ce vecinii din fosta Cortină de Fier primeau investiții externe cu care să se modernizeze, România era prizoniera unui „deceniu pierdut”, care a început și s-a încheiat cu câte o criză economică. Cu toate acestea, România de acum a reușit să ajungă nesperat de departe: am recuperat mult din decalajele care ne despărțeau de restul Europei și am ajuns la 70% din media UE a PIB/capita (peste Grecia, de exemplu). În ajunul aderării, eram la 39% PIB/capita ca procent din media europeană, scrie Panorama.
Prognoza de vară a CNSP, discutabilă prin părțile esențiale. Consecutiv anunțurilor referitoare la deja tradiționala rectificare bugetară de la mijlocul anului, Comisia Națională de specialitate a publicat și ea datele pe baza cărora s-au inițiat o serie de măsuri cu impact major în plan macroeconomic. Datele arată încurajator, însă ar putea oferi o explicație de ce ne tot crește dobânda la împrumuturile pe termen mediu și lung de trei luni încoace (de la 3,03% în aprilie la 3,24% în iunie). Dacă Produsul Intern Brut a fost reașezat (și mai) semnificativ în sus, ceea ce se bănuia încă din primăvară, sunt două mari probleme care se conturează la orizont și vor complica deciziile factorilor de răspundere: soldul contului curent, deja expandat cu 17% față de prognoza anterioară din luna aprilie și nivelul creșterii prețurilor, atât la consumator cât și în activitatea productivă. La inflație, estimarea este deja discutabilă, cu 5% pe final de an față de 5,6% estimarea BNR, în condițiile în care am urcat deja la 4,4% pe primele 7 luni, scrie Curs de Guvernare.
Pandemia aduce noi scumpiri: Cât costă să transporţi, pe cale maritimă, un container din China. Majorarea costului de transport de mărfuri din China, atât pe cale aeriană şi feroviară, dar mai ales pe cale maritimă, a reprezentat cea mai mare provocare a ultimului an pentru toate companiile prezente în domeniu, transmite Romasia, companie românească de trading, cu sediul central în Hong Kong. Potrivit sursei citate, ca o consecinţă, fenomenul creşterii de preţ din transport s-a tradus prin scumpiri pe întreg lanţul de aprovizionare, transmite News.ro. Conform specialiştilor, înainte de criza sanitară, compania vindea un metru cub de marfă transportată la preţul de 120-160 de dolari, iar acum transportul se face cu 400 de dolari pe metru cub, ceea ce, în procente, se află sub creşterea preţului pieţei. „Capacitatea de transport a Romasia, a cărei principală activitate este aceea de achiziţii de pe piaţa chineză, înseamnă aproape 20.000 metri cubi de marfă transportată pentru o bază de aproximativ 400 de clienţi.”, transmite Adevarul.
„Am fost acolo, cu talibanii, în 1996”. A doua cădere a Kabulului, explicată de un jurnalist olandez. Cees van der Laan era la Kabul în 1996, când talibanii au preluat puterea. S-a întors de mai multe ori în Afganistan. „Am fost și în palatul prezidențial, unde l-am întâlnit pe Hamid Karzai (președinte al Afganistanului între 2004 și 2014 - n.r.)”, spune jurnalistul, astăzi redactor-șef al cotidianului Trouw, unul dintre cele mai respectate din Olanda. Într-un interviu pentru Libertatea, el explică de ce crede că în Afganistan istoria se va repeta, scrie Libertatea.
8 angajați Metrorex, concediați pentru că au împiedicat demolarea chioșcurilor de la stația Grozăvești. Metrorex anunță că a finalizat cercetarea disciplinară în cazul unor angajați care au împiedicat demolarea chioșcurilor construite ilegal în stația de metrou Grozăvești și a concediat 8 angajați. Conform comunicatului companiei, pe data de 19 mai, opt angajați Metrorex au refuzat sa părăsească stația de metrou Grozăvești după terminarea programului de circulație a trenurilor cu călători, desi trebuiau sa evacueze incinta stației și au împiedicat accesul în interiorul acesteia a reprezentanților ADP sector 6 sosiți pentru dezafectarea unor spații comerciale construite fără aprobări legale. Astfel, in urma finalizarii cercetarii mai sus mentionate, s-a constatat ca au fost savarsite abateri deosebit de grave de la ordinea si disciplina muncii si s-a decis desfacerea disciplinara a contractelor individuale de munca ale celor implicati si cercetati disciplinar, se mai menționează în comunicatul Metrorex, citat de Buletin de București.
Sorin Ioniță despre programul Anghel Saligny: Încă 10 miliarde de euro de la nașu' mare. Noul plan de investiții Anghel Saligny, așa numitul PNDL 3, prin care Guvernul va împărți circa 50 de miliarde de lei către comunitățile locale pentru diferite proiecte, are aceleași neajunsuri ca fostele programe de dezvoltare locală inițiate de Liviu Dragnea. "Cîțu de fapt dublează miza. Încă 10 miliarde de euro de la nașu’ mare", spune Sorin Ioniță, președintele Expert Forum. Conducerea PNL a aprobat, cu unanimitate de voturi, susținerea pentru programul național de investiții Anghel Saligny. Este vorba despre așa numitul PNDL 3, criticat de societatea civilă, dar și de partenerii de guvernare de la USR-PLUS. Celor din urmă, premierul Florin Cîțu le-a tranmis că "nu este un buget al primarilor, este un buget al românilor, așa cum nici bugetul Ministerului Transporturilor nu este al ministrului, ci tot al românilor", scrie RFI.
Resursele Afganistanului, o miză de 1.000 – 3.000 de miliarde de dolari. La ce ar trebui să fie atenţi europenii. În Occident este hrănită teama că plecarea americanilor din Afganistan şi preluarea controlului acestei ţări de către talibani reprezintă o oportunitate pentru China de a-şi extinde influenţa într-o regiune instabilă, dar bogată în resurse minerale rare, vitale pentru economia modernă, cum ar fi litiul. Însă interese au acolo şi ceilalţi vecini ai ţării, India, Pakistan şi Iran. Iar aceşti vecini, puteri nucleare sau cu ambiţii nucleare, nu sunt toţi în relaţii bune unii cu ceilalţi. Între China şi India au avut loc în ultimii ani mici conflicte armate de-a lungul frontierei. Ostilitatea dintre India şi Pakistan este una istorică, iar armata pakistaneză depinde enorm de resursele pe care i le furnizează armata chineză. Iranul, izolat internaţional de sancţiuni americane, vinde petrol Chinei şi Pakistanului, scrie ZF.
Pensia de urmaș 2021: Sunt necesari cel puțin zece ani de căsătorie pentru a o obține. Legea pensiilor stabilește că, la decesul unuia dintre soți, dacă se îndeplinește condiția unei durate minime a căsătoriei, soțul supraviețuitor poate primi pensie de urmaș. Mai exact, pentru ca soțul supraviețuitor să poată primi pensie de urmaș, trebuie ca durata căsătoriei să fi fost de cel puțin zece ani. Printr-o decizie oficializată marți, Curtea Constituțională a României (CCR) a stabilit că, în asemenea cazuri, nu se iau în calcul și anii de concubinaj. Detaliem în continuare condițiile pentru obținerea pensiei de urmaș. Decizia CCR stabilește că, pentru îndeplinirea condiției privind durata minimă a căsătoriei, nu pot fi luați în calcul și anii de concubinaj la stabilirea dreptului la pensia de urmaș. Dar ce este, de fapt, pensia de urmaș? Potrivit Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, “[p]ensia de urmaș se cuvine copiilor și soțului supraviețuitor, dacă susținătorul decedat era pensionar sau îndeplinea condițiile pentru obținerea unei pensii”, scrie avocatnet.ro.
Naționali, cu fața la universal, dar nu prea: cum a stricat discursul antieuropean sărbătoarea de la Putna. „Din păcate, astăzi, țara noastră nu ne mai aparține”. Un mesaj tot mai des auzit în spațiul public român, indiferent că mergi cu taxiul, că urmărești o emisiune televizată sau că te duci la un eveniment – altminteri foarte frumos – la care sunt prezenți Patriarhul Daniel și șeful Academiei Române. Dacă el ar fi rostit de cineva care nu știe istorie și nu are capacitatea de a înțelege impactul unor astfel de vorbe, atunci am ridica din umeri. Dar el este împins în prim-plan de oameni care revendică fie o cultură bogată, fie un arbore genealogic dens și vechi, fie ambele la un loc. Devine cu atât mai credibil cu cât este repetat ad nauseam, prin toate portavocile posibile, la volum maxim, zugrăvind o scenă complet ruptă de realitate: cumva, cineva ne-a furat țara, iar acel „cineva” este – spus sau nespus – Uniunea Europeană, cu birocrații ei atei și politrucii ei progresiști de aici, de pe la noi, potrivit PressOne.
Buna conviețuire în societate nu se poate reduce la respectarea drepturilor. Toată ziua, bună-ziua, discutăm doar despre respectarea drepturilor. Cutare minoritate își cere drepturile. Este o inflație generală de drepturi. Drepturilor clasice ale omului li s-au alăturat o sumedenie de alte pretenții afirmate ca drepturi. Liberalismul a ajuns să fie considerat un clasor de drepturi. Cine consideră ridicolă această evoluție este catalogat drept „iliberal”. De parcă buna conviețuire în societate se poate rezuma la stabilirea exactă a drepturilor. „Ce rost are să formulăm, pe hârtie, reguli pentru conduita socială, când noi ştim că, în realitate, lăcomia, lașitatea, violența și trufia ne vor împiedica să le respectăm? Nu îi poți face pe oameni buni prin lege: și fără oameni buni, nu poți avea o societate bună” – spunea C. S. Lewis, scrie project-e.ro.
