Epopeea unui nou eșec în educație. Clasa a IX-a începe fără programă și cu manuale de acum 20 de ani ● ​Valul patru s-a format la o înmormântare în „regatul agatârșilor” ● Wild Danube: Oamenii locului● Cum poate pandemia să vindece bolile orașului românesc ● Nicuşor Dan, despre preluarea ELCEN: Nu există banii şi nu vor exista dacă Guvernul nu ne ajută ● O nouă variantă COVID, descoperită în Africa de Sud. Are mutații multiple, dar încă nu se știe cât e de contagioasă ● Cinci partide au semnat un protocol pentru înlăturarea lui Clotilde Armand ● Polițiștii și procurorii vor avea acces la registrul bancar al ANAF ● Ofensiva României pe frontul de Est ● Venituri temporare pentru cheltuieli bugetare permanente. Bomba din bugetul anului viitor ●Cele mai puternice rachete construite vreodată

Business reportFoto: Colaj foto

Epopeea unui nou eșec în educație. Clasa a IX-a începe fără programă și cu manuale de acum 20 de ani. Elevii de clasa a IX-a vor începe școala cu manualele școlare vechi, cu toate că s-au pregătit timp de 8 ani după o programă școlară nouă. Au dat inclusiv Evaluarea Națională 2021 din subiecte realizate după modelul internațional PISA, al competențelor esențiale pentru integrare în societate. Elevii care încep clasa a IX-a peste două săptămâni au învățat mereu după o programă nouă, motiv pentru care nu au avut niciodată manualele pe bănci în timp util. Anul acesta, la început de liceu, au manuale, dar nu pentru că s-au tipărit la timp, ci pentru că le vor folosi pe cele vechi. Elevii revin la vechea programă școlară și vor învăța după manualele vechi. Noua programă după care trebuiau să învețe acești elevi, care ar fi impus elaborarea unor noi manuale, nu e gata pentru că nu există așa-numitele „planuri cadru", puse în dezbatere publică pe 5 ianuarie 2021 pe site-ul Centrului Național de Politici și Evaluare în Educație. Planurile au fost suspendate de ministrul Sorin Cîmpeanu după o lună de zile pentru că s-au primit prea multe observații, scrie Europa Liberă.

Valul patru s-a format la o înmormântare în „regatul agatârșilor”. „Toți care s-or pupat cu rudele venite de la București or luat virusu”. De la Cluj la Mărgău, prima localitate în care s-au reintrodus restricții, faci o oră și un pic. Drumul e aglomerat în prima parte și-ți oferă răgazul să meditezi la mesajele de pe panourile de la marginea lui. „După ce vei muri, unde vei fi?”, scrie pe unul dintre ele. Sub interogație apar și două opțiuni: Raiul sau Iadul. N-aș prea vrea ca s-o mierlesc, citez din clasici, în timp ce o depășire pe contrasens aproape că ne deschide calea spre lumea de dincolo. La dreapta Judecată ne vom prezenta în aceeași formulă, reporter și fotoreporter, cu ultimul bombănind că merită un loc în paradisul fotografilor, iar la cazan să fie trimiși cei care s-au dedulcit la botezuri și la nunți. Până la cele veșnice, ne continuăm drumul printre cele lumești. La Mărgău, comuna în care s-a născut primarul Clujului, a apărut un focar de infecție cu Sars-Cov-2. Știrile alarmiste au vorbit despre instituirea carantinei și a panicii în rândul consătenilor lui Emil Boc. De fapt, oamenii Mărgăului s-au cățărat primii pe valul patru, care i-a aruncat tocmai în zona roșie cu 20 de îmbolnăviri depistate în ultimele săptămâni. Autoritățile au luat o serie de măsuri: cele mai importante sunt purtarea obligatorie a măștilor și în spațiile deschise, interzicerea circulației după ora 20:00, a evenimentelor și a comercializării băuturilor alcoolice la terasă, scrie PressOne.

Wild Danube: Oamenii locului. După o călătorie spectaculoasă pe drumuri croite pe pământ sau tăiate prin apă, tot ce mai trebuie ca să înțelegi cu adevărat sufletul deltei este să o privești prin ochii oamenilor care îi poartă de grijă. Autocritica a însoțit echipa de producție a documentarului „Wild Danube” de-a lungul a patru zile în timpul filmărilor din Delta Dunării. Relatarea este împărțită în trei episoade. Acesta este ultimul episod. Oboseala nu are loc la masă. Este o cină târzie, după o zi lungă și încinsă, dar conversația se însuflețește în jurul planurilor echipei „Wild Danube” pentru ziua care urmează. Charlie Ottley și Adrian Stănică, directorul GeoEcoMar (Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie și Geoecologie Marină) trec în revistă subiectele pentru interviul care va avea loc la Gura Portiței; acolo vom ajunge cu o ambarcațiune cu motor pusă la dispoziție cu ajutorul Gentiliei Zenovei-Balaban, consilier în cadrul primăriei Jurilovca, care stabilește o oră estimativă de plecare cu Oana Mihai; între timp, Andrei Smeu pune la cale cu Eduard Bucur, patronul pensiunii Heracleea, alcătuirea micului-dejun. După câteva luni de filmări în deltă, unde toată lumea se grăbește să te servească preparate din pește, o schimbare de meniu ar fi binevenită. Eduard Bucur prinde ideea din zbor:

– Nicio problemă! Avem și organe de pește: ceafă de porc, picioare de porc, șunculiță…

Însă nu toate subiectele de discuție au la sfârșit poante la fel de hazlii, scrie Autocritica.ro.

Cum poate pandemia să vindece bolile orașului românesc. În partea plină a paharului ultimului an și jumătate stă acest bilanț: izolarea din pandemie a însemnat mai puțin timp în trafic, dar mai mult timp acasă. Fără oboseala și nervii care vin odată cu traversatul orașului la ore de vârf. Mai puțină expunere la poluare. Bani de transport economisiți. Căutarea epuizantă a unui loc de parcare, o amintire urâtă. Drumuri scurte, parcă mai eficiente (nu degeaba e lipsa navetei unul dintre principalele avantaje pe care românii le văd în lucratul de acasă). Ce-ar fi, deci, dacă am putea păstra măcar parte din acest timp câștigat în ultimul an și după ce scăpăm de grija pandemiei? Nu e o întrebare retorică, ci o dezbatere care are loc în întreaga lume. Peste tot, oficiali și experți în urbanism și politici publice se întreabă dacă nu cumva e timpul să transformăm drastic orașele în care trăim. Dacă nu a venit momentul pentru orașele viitorului, scrie panorama.ro.

Bucureştenii riscă să plătească facturi mai mari. Nicuşor Dan, despre preluarea ELCEN: Nu există banii şi nu vor exista dacă Guvernul nu ne ajută. Precizările au fost făcute în contextul în care miercuri Consiliul General al Capitalei urmează să dezbată un proiect de hotărâre privind aprobarea acţiunilor necesare în vederea realizării sistemului de alimentare centralizată cu energie termică (SACET) prin transferul de activitate de la ELCEN S.A. la Compania Municipală Termoenergetica Bucureşti S.A. Astfel, întrebat cum va face rost Primăria de bani ca să achiziţioneze ELCEN, dat fiind că preluarea Electrocentrale Bucureşti de către Primăria Capitalei va fi supusă votului consilierilor generali în şedinţa pe 1 septembrie, Nicuşor Dan a afirmat: „Vă spun foarte direct, nu există banii ăştia acum şi nu vor exista dacă Guvernul nu ne ajută. Nu cerem bani de la Guvern, cerem numai să ne extindă limita de îndatorare, pentru că Bucureştiul, spre deosebire de capitalele europene, este un oraş foarte, foarte puţin îndatorat. Deci banii aceştia nu există acum, sperăm ca Guvernul să înţeleagă problema şi să ne ajute ca să avem nişte bani cu care să plătim prima tranşă.”, a transmis Nicuşor Dan, potrivit Adevărul.

O nouă variantă COVID, descoperită în Africa de Sud. Are mutații multiple, dar încă nu se știe cât e de contagioasă. Noua variantă, cunoscută sub numele de C.1.2, detectată pentru prima dată în luna mai, s-a răspândit acum în majoritatea provinciilor sud-africane și în alte șapte țări din Africa, Europa, Asia și Oceania, potrivit unor cercetări făcute în Africa de Sud, relatează Reuters. Oamenii de știință din Africa de Sud au descoperit că noua variantă de coronavirus are mutații multiple, dar încă nu au stabilit dacă este mai contagioasă sau dacă reușește să „fenteze” imunitatea dată de vaccinuri sau de infecția anterioară. Noua variantă conține multe mutații asociate în alte variante cu transmisibilitate crescută și sensibilitate redusă la anticorpii neutralizanți, dar acestea apar într-un amestec diferit și oamenii de știință nu sunt încă siguri cum afectează comportamentul virusului. Testele de laborator sunt în desfășurare pentru a stabili cât de bine este neutralizată varianta de anticorpii oferiți de vaccin, scrie Libertatea.

Cinci partide au semnat un protocol pentru înlăturarea lui Clotilde Armand: „Fiecare parte își va mobiliza complet toate resursele”. ”Părțile vor putea organiza acţiuni comune de propagandă pentru promovarea necesității organizării și desfășurării referendumului, precum și pentru popularizarea beneficiilor demiterii lui Clotilde Marie Brigitte Armand din funcția de primar al Sectorului 1 București.” ( Art. 3, (5) din acordul politic). Cele cinci partide s-au angajat, prin documentul semnat, că „fiecare parte își va mobiliza complet toate resursele pentru a asigura participarea la referendum a unui număr cât mai mare de cetățeni cu drept de vot”. Documentul integral poate fi consultat pe site-ul Buletin de București.

Polițiștii și procurorii vor avea acces la registrul bancar al ANAF. Polițiștii și procurorii vor avea acces la informaţiile financiare, la analizele financiare şi la informaţiile privind conturile bancare și le vor putea folosi în anchetele privind infracțiunile grave, conform unei Ordonanțe de urgență adoptate luni de Guvern. Facilitarea accesului autorităţilor competente la informaţiile financiare, analizele financiare şi la informaţiile privind conturile bancare, precum şi utilizarea acestora în scopul prevenirii, depistării, investigării sau urmăririi penale a infracțiunilor grave prevăzute. Facilitarea accesului Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor din subordinea Ministerului Finanțelor la informaţiile din domeniul aplicării legii pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi a finanţării terorismului, scrie Newsweek.

Ofensiva României pe frontul de Est. România a învățat cum să influențeze inclusiv la nivel strategic Republica Moldova, umblând în vârful degetelor, fără să mai bată toba, ca în trecut. În același timp, transmite semnale prin gesturi de imagine, din care să rezulte ce fel de linii roșii are și în ce direcție se îndreaptă. Președintele Klaus Iohannis a vorbit la Chișinău, la aniversarea celor 30 de ani de independență ai micii republici, despre România, ca „cel mai apropiat și sincer prieten” al R. Moldova, despre efortul oficialilor români „de a menţine R. Moldova ca prioritate pe agenda UE”, dar și despre „acțiunile energice” ale Bucureștiului pentru „amplificarea” sprijinului pe care i-l oferă. Ieșirea din nevroza unirii, lansată de Traian Băsescu în cel de-al doilea mandat prezidențial, reduce polarizarea emoțională din R. Moldova pe falia Rusia vs. România. Spațiul destinat propagandei se umple, încet, dar, poate pe termen lung, cu investiții din România, cu asistență pentru reforme juridice, cu sprijin pentru reformarea serviciilor secrete și modernizarea armatei, scrie DW.com.

101% : Venituri temporare pentru cheltuieli bugetare permanente. Bomba din bugetul anului viitor. Execuția bugetară bună din acest an se folosește de venituri excepționale – respectiv recuperarea restanțelor contribuabililor din 2020 – pentru a justifica cheltuieli pe care, cel mai probabil, le va avea de făcut și în anii ce urmează, când va fi nevoie să găsească alte resurse bugetare, reiese din execuțiile bugetare din acest an și din opinia Consiliului Fiscal cu privire la proiectul rectificării. Pentru cheltuielile permanente antamate, guvernul va trebui să găsească, anul viitor, alte surse – ceea ce și explică de ce premierul a declarat că ”taxele nu vor crește anul acesta”. Cu accent pe ”anul acesta”, scrie Cursdeguvernare.ro.

Cele mai puternice rachete construite vreodată. Rachetele cosmice sunt unele dintre cele mai complexe mașinării construite de oameni. Și, pentru că a trimite o încărcătură în spațiu e foarte greu, acestea trebuie să fie și puternice. Iată care au fost cele mai puternice cinci rachete lansate până în prezent. Pe 6 august, SpaceX a asamblat racheta Starship pentru a realiza o serie de teste înainte de zborul orbital care va avea loc în viitorul apropiat, atunci când va primi aprobarea din partea Administrației Federale pentru Aviație din SUA. Pentru puțin timp, înainte ca cele două trepte ale rachetei să fie separate, Starship a fost cea mai înaltă rachetă construită vreodată. La 120 de metri înălțime, aceasta era cu 10 metri mai înaltă decât deținătoarea vechiului record, racheta americană Saturn V. Mai mult decât atât, atunci când va fi lansată, Starship va și fi cea mai puternică rachetă construită de oameni. În prezent, cea mai puternică rachetă aflată în uz este tot una a celor de la SpaceX, Falcon Heavy, scrie Mindcraftstories.ro.