„De la 1 noiembrie prețul dumneavoastră la gaze va fi 0,25481 lei pe kilowatt”. Mărirea este de 38% ● Presa română, ode la nunta băiatului lui Adrian Năstase ● O succintă analiză a reformelor făcute/amânate de guvernul Cîțu ● Un dezastru PNDL: 600 de elevi n-au școală după 6 ani de proiect. Primarul se ascunde ● A pleca sau a rămâne: Trauma victimelor inundațiilor din Germania ● Neacordarea unui împrumut bancar, pe motiv că solicitantul lucrează într-un anumit domeniu, e discriminare ● „Dezamăgire, limbaj de lemn, cerc vicios”. Cum văd tinerii criza politică din România ● Minciuna tăierii subvenției. Premierul Cîțu dă aproape 90 de milioane de lei partidelor la rectificare ● Interviu cu fostul primar din La Paz: povestea și soluțiile unui edil de capitală sud-americană ● ​Harta interactivă a vaccinării în România ● Marea Britanie creşte taxele ● Economia revine, dar pe o structură mai slabă: -5,2% la industrie, cu expandarea comerțului. Prețul - adâncirea deficitelor externe ● Primele cărți de identitate electronice din România, eliberate miercuri la Cluj-Napoca.

Business reportFoto: Colaj foto

„De la 1 noiembrie prețul dumneavoastră la gaze va fi 0,25481 lei pe kilowatt”. Mărirea este de 38%! În noile acte adiționale trimise clienților de Engie România li se propune un preț pe kilowatt oră mărit cu 38% pentru perioada 1 noiembrie 2021 - 30 iunie 2022. Compania explică și spune că toți furnizorii din România procedează la fel. Modificarea prețului gazelor naturale intervine pe fondul condițiilor de achiziție a gazului atât în România, cât și în Europa, care au înregistrat, din aprilie până în prezent, o creștere fără precedent pentru perioada de livrare octombrie 2021 – martie 2022, depășind valoarea de 0,210 lei/kWh”, scrie în notificarea pe care Engie România a trimis-o către clienții săi. „Toți furnizorii din România au procedat la fel”, li se spune la telefon celor care sună în centrala Engie pentru explicații. Compania a trimis acte adiționale cu prețul de 0,25481 lei cu TVA, scrie Libertatea.

Presa română, ode la nunta băiatului lui Adrian Năstase. Invitații de marcă, elogiați și ei. Nunta lui Mihnea Năstase, fiul lui Adrian Năstase, fost lider PSD, premier și, ulterior, pușcăriaș la Rahova, a fost amplu elogiată în presa română. Ținuta Gabrielei Firea a beneficiat de articole separate. În plus, majoritatea celor care au relatat această nuntă au evitat să facă vreo legătură între faptele de corupție pentru care a fost condamnat Adrian Năstase și opulența afișată la nuntă. „Imagini de la nunta de vis. Fiul cel mic al lui Adrian Năstase și mireasa lui ”au fugit” de la biserică într-un Cadillac decapotabil”, titrează Evenimentul Zilei. „Mihnea se poate considera unul dintre cei mai norocoși bărbați din România. Soția sa este numită și „Prințesa Constanței” întrucât este extrem de frumoasă și foarte inteligentă, activând atât în domeniul afacerilor, cât și al politicii”, mai scrie EvZ. Rețete și vedete scrie că invitații la nuntă au fost rugați să păstreze discreția, dar presa este plină de fotografii de la eveniment, scrie Newsweek.

O succintă analiză a reformelor făcute/amânate de guvernul Cîțu. Demisiile din această dimineață ale miniștrilor USR-Plus încheie un capitol pentru un guvern care a preluat administrarea României în decembrie 2020, având în frunte un premier cu profil tehnocrat și un program politic reformator. Așteptările erau mari, deși situația sanitară era complicată, iar economia se afla în dificultate din cauza pandemiei care a lovit în anul 2020. Exista însă o așteptare optimistă dată în special de realitatea că reformele necesare în economie se puteau realiza în următorii patru ani lipsiți de presiunea electorală. Acum, putem vedea că realizările sunt modeste. Iar pentru ca descrierea funcționării guvernului pe parcursul acestui an să fie pe cât posibil obiectivă vom folosi analizele a două instituții: Consiliul Fiscal și Banca Națională a României. Tabloul general are în centru creșterea economică. Este o temă pe care reprezentanții guvernului au evidențiat-o de fiecare dată când au avut ocazia. Într-adevăr, România va avea anul acesta o cifră de creștere peste media statelor dezvoltate, de aproximativ 7%. Ca de obicei, în ultimii ani, consumul este motorul principal al creșterii, dar și investițiile au o contribuție pozitivă. De asemenea, creditarea a cunoscut o creștere importantă: împrumuturile populației au atins un maxim istoric, iar cele ale firmelor se află la cel mai înalt nivel din anul 2009, scrie RFI.

Un dezastru PNDL: 600 de elevi n-au școală după 6 ani de proiect. Vor învăța în stradă ca în Africa. Primarul se ascunde. Contractul de finanțare pentru o școală nouă în Golăiești, după Holboca, a fost semnat în 2016, construcția a început abia în 2020. Proiectul a fost subfinanțat, firma Juz Construct venind la ciupeală. PNDL a fost prost negociat de la început, dar sute de copii suferă din cauza unor autorități iresponsabile. Primarul PNL Costel Manoliu, ales în septembrie 2020, se ascunde de două zile de REPORTER DE IAȘI. Pe 13 septembrie, 600 de copii nu vor începe școala, pentru că nu au unde. Pe șantiere nu se mai lucrează de patru luni, constructorul cerând sume în plus. Conducerea Consiliului Județean nu se implică, dând sfaturi de la distanță. ISJ constată dezastrul pur birocratic: nu sunt clase, n-avem ce face. O comună întreagă nenorocită de politicieni. Detalii, in ReporterIS.ro.

A pleca sau a rămâne: Trauma victimelor inundațiilor din Germania. Poate să vină cine vrea, chiar și cancelara în persoană. În zonele inundate, oamenii au alte preocupări decât campania electorală. Și mare nevoie de soluții. Sabine Kinkartz relatează din Altenburg. Trei cruci desenate cu vopsea pecetluiesc soarta caselor din orășelul Altenburg din valea Ahr. Clădirile au fost atât de grav avariate de inundații încât trebuie demolate. Mai mult de zece case au fost deja rase de pe fața pământului de către excavatoare, iar alte 20 vor avea parte de un sfârșit similar. Deloc puține pentru un sat în care trăiau doar 500 de oameni înainte de catastrofă. Însă unii proprietari vor să amâne demolarea. ”Cine știe dacă vei mai primi o nouă autorizație de construcție în zonă”, spune un sătean. Având în vedere noile reglementări în materie de protecție a climei, s-ar putea să nu mai fie permisă ridicarea de case atât de aproape de râu, se tem oamenii. În valea Ahr au tot avut loc inundații de-a lungul vremii, dar niciodată până acum nivelul apei n-a fost atât de mare încât să nu mai vezi decât acoperișurile clădirilor. Aproximativ 95% din sat este grav avariat ori distrus, inclusiv azilul de bătrâni, școala primară și gimnaziul. S-a reușit în mare parte îndepărtarea noroiului și a molozului, dar conductele de apă, liniile de electricitate și cablurile de telecomunicații sunt distruse. Apa potabilă provine acum din rezervoare de plastic staționare. Electricitatea a fost restabilită pe unele străzi, fiind absolut necesară pentru a alimenta aparatele de dezumificare din casele puternic afectate de viituri, scrie DW.

CNCD: Neacordarea unui împrumut bancar, pe motiv că solicitantul lucrează într-un anumit domeniu, e discriminare. Refuzul acordării unui credit pe motiv că solicitantul lucrează într-un anumit domeniu și fără nicio altă analiză a îndeplinirii altor condiții de acordare reprezintă o discriminare, după cum a stabilit Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD). În Hotărârea CNCD nr. 919/2021 este analizat cazul unei persoane care a solicitat telefonic obținerea unui credit de la o bancă ce activează în România. Aceasta susține că, în momentul în care a precizat că lucrează în domeniul HoReCa, angajata băncii i-a transmis că ”din acest motiv, nu este un client eligibil pentru obținerea produsului solicitat”. Altfel spus, simplul fapt că locul de muncă al solicitantului aparținea domeniului HoReCa a fost suficient pentru a determina refuzul acordării unui credit. Decizia s-a luat fără a se mai verifica îndeplinirea altor condițiilor necesare obținerii împrumutului (tipul contractului - pe durată determinată/nedeterminată, nivelul veniturilor și altele), scrie avocatnet.ro.

„Dezamăgire, limbaj de lemn, cerc vicios”. Cum văd tinerii criza politică din România. Tinerii sunt nepăsători față de politică, iar motivele țin și de proasta comunicare a autorităților statului și a partidelor, potrivit spuselor studenților cu care a discutat Europa Liberă. Informațiile nu ajung la tineri, iar limbajul este unul „de lemn”, ceea ce duce la un „cerc vicios”. Persoanele cu vârsta între 18-24 de ani sunt o categorie cu o prezență slabă la vot și o detașare față de scena politică din România, potrivit spuselor mai multor studenți cu care a vorbit Europa Liberă. La alegerile parlamentare din 2020, prezența tinerilor la urne a fost de doar 29,6%, ceea ce înseamnă, în medie, pe județe, undeva în jurul a 10.000 de persoane. Informațiile despre activitatea guvernului din România fie nu ajung la această categorie, fie provin adesea de pe rețelele de socializare sau de la site-urile de știri după ce au trecut prin mai multe filtre. Pe de altă parte, nici politicienii nu au un interes pentru a crea pachete politice orientate către tinerii. După cum a spus unul dintre studenții cu care am vorbit, se ajunge la un „cerc vicios” care este dezamăgitor pentru tineri, scrie Europa Liberă.

Minciuna tăierii subvenției. Premierul Cîțu dă aproape 90 de milioane de lei partidelor la rectificare. Guvernul a decis să dea la rectificare aproape 90 de milioane de lei pentru subvenția partidelor, în condițiile în care ministrul de Finanțe și premierul au declarat că doresc reducerea subvenției. Premierul Cîțu a modificat pe ultima sută de metri proiectul de rectificare bugetară, după ieșirea de la guvernare a USR PLUS. Partidele urmează să primească în acest an peste 250 de milioane de lei (50 de milioane de euro), deși toate declarațiile publice erau că urmează o tăiere a subvenției pentru partidele politice. „A fost o solicitare de la AEP pentru a avea aceeași sumă ca anul trecut la subvenția partidelor, nu mai mare, nu mai mică, suma a fost aprobată", a declarat, astăzi, premierul Cîțu, la finalul ședinței de Guvern în care a fost aprobată rectificarea bugetară. În bugetul trecut prin Parlament la începutul anului, toate partidele ar fi încasat în 2021 peste 160 de milioane de lei. Până la rectificare însă. Dacă suma alocată subvenției este egală cu cea de anul trecut, asta înseamnă că Guvernul a fost generos cu partidele care încasează subvenție: le-a mai dat 90 de milioane de lei, potrivit Europei Libere.

Interviu cu fostul primar din La Paz: povestea și soluțiile unui edil de capitală sud-americană. Administrația unei capitale atinsă de ”o corupție sud-americană”, atunci când nu vrei să te lași înghițit de mecanismul sofisticat de fraudă construit în zeci de ani de zile? Ronald MacLean-Abaroa a fost primul primar ales din La Paz, Bolivia, una din cele mai corupte țări după patru decenii de dictatură militară. Acolo, în Capitală, a pus pe picioare una dintre cele mai de succes campanii anticorupție din lume – fapt care i-a adus încă trei mandate de primar, cariera din aministrația locală împletindu-se cu cea guvernamentală, unde a ocupat cinci portofolii de ministru. Sigur, era o altă lume acum 35 de ani: dar mecanismele administrației locale și, mai ales, coruperea lor, sunt universale – după cum se va vedea. Ulterior s-a alăturat Băncii Mondiale în calitate de expert internațional în descentralizare, transferarea puterilor guvernamentale cetățenilor și strategii anticorupție. A lucrat și în Europa Centrală și de Est, inclusiv în România, la Craiova. Mai jos, câteva din declarațiile lui Ronald MacLean-Abaroa pentru Alexandra Pele – CRONICILE Curs de Guvernare.

​Harta detaliată a vaccinării în România. Există comune cu sub 4%. Cu doar 32% din populația adultă imunizată împotriva Covid-19 prin vaccin, România este la coada clasamentului Uniunii Europene. Cum se întâmplă deseori în comparații la nivel european, doar bulgarii stau mai prost decât noi. În țara vecină, doar 20% din populația adultă e vaccinată. Procentele sunt extrem de mici în comparație cu restul Europei, în condițiile în care Bruxelles-ul tocmai a anunțat că a fost atinsă borna de 70% din populația UE imunizată împotriva Covid. Aceasta ar fi fost, de altfel, și ținta României. Ba mai mult: țări precum Belgia, Danemarca, Irlanda, Malta și Portugalia sunt considerabil peste nivelul european și au o rată de vaccinare de peste 80%. La polul opus al succesului campaniei de vaccinare, vedem că, în cele mai multe dintre județele României, vorbim despre un procent de imunizare cuprins între 10% și 20%. În zona Moldovei există comune (e adevărat, în zonele depopulate din Moldova) unde procentul de vaccinare e și sub 4%. Harta interactivă arată distribuția populației vaccinate la data de 5 august, 2021. Pentru detalii la nivelul fiecărui județ, selectați județul, scrie Panorama.

Marea Britanie creşte taxele pentru angajaţi, angajatori şi investitori. Premierul britanic Boris Johnson a schiţat marţi planurile de creştere a taxelor pentru angajatori, angajaţi şi unii investitori, ca soluţie pentru dificultăţile de finanţare a asistenţei sociale şi a sistemului sanitar, încălcând o promisiune electorală, relatează Reuters. După ce a cheltuit enorm pentru a combate pandemia COVID-19, în atenţia guvernului de la Londra revine un angajament anterior privind o reformă a sistemului de asistenţă socială, ale cărui costuri urmează să se dubleze în următoarele două decenii, pe măsură ce populaţia îmbătrâneşte. Acelaşi guvern caută soluţii pentru restanţele sistemului sanitar de stat (National Health Service - NHS), numeroase tratamente fiind amânate după ce resursele au fost direcţionate prioritar pentru bolnavii de COVID-19, scrie Adevărul.

Scandalul din coaliție îi lasă pe bucureșteni fără „Promenada Verde”. Consilierii PNL au plecat din ședință înainte de votul pe proiect. Un nou scandal a izbucnit, astăzi, între consilierii generali PNL și USR- PLUS. Mărul discordiei, un proiect depus de USR-PLUS și care prevedea amenajarea malurilor lacurilor Băneasa, Grivița și Străulești. Consilierii generali PNL au părăsit ședința CGMB înainte de votul pe proiect, iar din lipsă de cvorum ședința a fost închisă. Consilierii generali PNL susțin că nu sunt împotriva „Promenadei Verzi”, dar au ales să plece din ședință pentru că nu s-a discutat în avans introducerea acestui proiect pe ordinea de zi suplimentară, așa cum prevăd regulile stabilite de comun acord între cele trei partide din coaliție. Proiectul care viza „Promenada Verde” a fost introdus pe ordinea suplimentară de zi la începutul ședinței, scrie Buletin de București.

Proiectul legii consumatorului vulnerabil a fost adoptat. Se aplică din 1 noiembrie. Camera Deputaţilor a adoptat, în calitate de for decizional, proiectul legii consumatorului vulnerabil, stabilind că aceasta va fi aplicată începând cu 1 noiembrie 2021. S-au înregistrat 281 voturi pentru, niciun vot contra şi o abţinere. Deputaţii au decis ca proiectul legii consumatorului vulnerabil să intre marţi în dezbaterea plenului Camerei. În acest sens, comisiile sesizate în fond - economică, industrii şi muncă - s-au reunit în paralel cu desfăşurarea şedinţei de plen pentru a elabora raportul.

Decizia a fost luată la propunerea liderului deputaţilor PSD, Alfred Simonis, care a fost acceptată şi de liderul deputaţilor PNL, Gabriel Andronache, potrivit Newsweek.

Economia revine, dar pe o structură mai slabă: -5,2% la industrie, cu expandarea comerțului. Prețul – adâncirea deficitelor externe. INS a confirmat creșterea PIB pe al doilea trimestru din 2021: a crescut cu 13% în termeni reali și cu 13,6% pe seria ajustată sezonier faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent, anunțată și în varianta semnal. La recalculare, avansul faţă de trimestrul precedent a rămas 1,8% iar rezultatul cumulat pe prima jumătate a anului curent a fost de +6,5% pe seria brută, respectiv +6,2% pe seria ajustată sezonier. Astfel, revenirea economică din prima jumătate a anului s-a situat la nivelul de +1,6% în raport cu prima jumătate a lui 2019 (rezultatul anunțat de INS a fost -4,6% pentru S1 2020). Valoarea realizată în preţuri nominale a fost de circa 494 miliarde lei dar, prin ajustarea cu sezonalitatea, s-a ajuns la un rezultat echivalent de peste 572 miliarde lei. Reamintim că, istoric, distribuţia PIB pe cele două jumătăţi ale anului nu este echilibrată ci are o proporţie de aproximativ 45% / 55% în valori nominale. Dacă ţinem cont de estimarea recentă de 1.175 miliarde lei pentru PIB 2020, rezultă că mai avem nevoie de realizarea efectivă a unei valori nominale de 681 miliarde lei în a doua jumătate a anului pentru a atinge un obiectiv destul de ambițios. Astfel, revenirea economică scontată oficial se bazează pe un rezultat economic brut mai mare cu aproape 40% în a doua jumătate a anului față de prima. Dacă nu vom reuși acest lucru și vom avea un rezultat economic sub așteptări, vor trebui ajustați mai mulți indicatori, inclusiv deficitul bugetar de -7,16% din PIB, scrie Cursdeguvernare.

Traficul de pe străzile Constanței, aglomerație, manele și teribilism. Traficul de coșmar de pe străzile Constanței, un subiect pe care nu îmi propusesem să îl abordez, dar trăind aici mă văd obligată să scriu. În calitate de permanent călător pe drumurile pline de praf ale județului Constanța, țin să vă dau următoarele sfaturi. Circulați cu atenție căci foarte mulți șoferi întâlniți în cale este foarte posibil să nu posede carnet de conducere. Îmi este greu să îmi explic motivația pentru care pe străzi este un asemenea haos. Toată lumea claxonează, înjură, aruncă gunoaie pe fereastra mașinii. Pentru mulți cartea este grea. Lipsa de bun simț în zonă depășește cu mult alte regiuni ale patriei noastre care, oricum, nu dă în brânci de prea multă carte sau bun simț. Vreți manele? Avem! Vreți melodii cu iz de Bosfor? Avem! Așa că mulți dintre ei conduc mașini puternice, după ureche, exact cum cântă și personajele ce le bubuie în boxele mașinilor respective!, scrie project-e.ro.

Primele cărți de identitate electronice din România, eliberate miercuri la Cluj-Napoca. Miercuri, 8 septembrie 2021, la ora 9.00, se vor elibera primele cărți de identitate electronice de către Direcția de Evidență a Persoanelor din cadrul Primăriei Cluj-Napoca, de pe strada Moților, nr. 5. Proiectul a fost inițiat la începutul lunii august și au fost preluate 100 de cereri de eliberare de buletine electronice, a susținut ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, la finalul lunii august. „La data de 2 august a fost iniţiat proiectul pilot, de la care noi aşteptăm să genereze informaţii necesare pentru stabilirea programului de extindere şi generalizare a editării cărţii electronice de identitate. În cadrul proiectului pilot au fost realizate următoarele activităţi până în acest moment: de la data de 2 august până pe 18 august au fost preluate un număr de 100 de cereri de eliberare a cărţii electronice de identitate. Timpul de soluţionare a unei cereri de eliberare a cărţii electronice de identitate noi l-am proiectat în acest program pilot undeva la 20 de minute. Fac menţiunea că până în prezent nu a fost depăşit termenul de 15 minute. Aşadar, avem răspuns la în cât timp putem să preluăm o cerere - 15 minute. Cererea pentru emiterea cărţii de identitate se generează automat, nu necesită a fi completată de către cetăţean”, a spus Lucian Bode, potrivit Monitorului de Cluj.