După multe cereri din partea mediului de business, precum și după multe declarații și promisiuni din partea autorităților fiscale, mult așteptata digitalizare a administrației fiscale pare să fi ajuns, în cele din urmă, și în România.
De fapt, ce presupune această digitalizare? Într-un cuvânt, reformă. O reformă fundamentală, la toate nivelurile, ce a devenit, mai ales ca urmare a situației pandemice actuale, inevitabilă.
Rolul autorităților fiscale este de a se asigura că toți contribuabilii plătesc impozite reale. Acest obiectiv poate fi atins în mod eficient numai dacă riscul de evitare a obligațiilor fiscale este redus, iar digitalizarea este instrumentul necesar îndeplinirii lui.
Prin înlocuirea modelelor tradiționale de gestionare fiscală cu cele bazate pe instrumente digitale, digitalizarea permite administrațiilor fiscale să fie mai organizate și mai eficiente, atât în combaterea evaziunii, cât și în îmbunătățirea calității raportării și colectării impozitelor.
• Digitalizarea ANAF. Începuturi.
Amplul proces de modernizare a Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) și-a anunțat prezența încă din 2020, atunci când, odată cu venirea pandemiei Covid-19 și a restricțiilor impuse în România, circumstanțele au impus luarea primelor măsuri menite să permită colaborarea “la distanță” cu autoritățile fiscale. Printre acestea amintim acceptarea înscrisurilor semnate electronic și transmiterea documentelor pe e-mail, realizarea ghișeului virtual de plăți “SNEP”, efectuarea controalelor de TVA la distanță (prin e-mail), îmbunătățirea comunicării prin Spațiul Privat Virtual etc.
Cu toate acestea, cele mai ambițioase proiecte propuse de ANAF sunt încă în lucru. Conform strategiei ANAF, îmbunătățirea Sistemul informatic de monitorizare a tranzacțiilor intracomunitare de bunuri (Trafic Control), implementarea Fișierul Standard de Control Fiscal (SAF-T) și a sistemului de facturare electronică (E-Factura) reprezintă principalele proiecte pentru care se depun eforturi semnificative pentru a fi finalizate anul acesta.
• Proiecte în curs de finalizare în 2021
Dacă pentru implementarea Trafic Control, sistemul informatic necesar în vederea monitorizării în timp real a tranzitului și transporturilor privind achizițiile și livrările intracomunitare de bunuri, deși gândit a fi introdus în 2021, s-a propus ca termen de finalizare martie 2022, în ceea ce privește implementarea SAF-T și E-Factura, termenele sunt mult mai ambițioase.
Pentru implementarea SAF-T, termenul inițial de finalizare era anunțat pentru luna iulie 2021, astfel încât de la 1 ianuarie 2022 să devină funcțional pentru prima categorie de raportori, marii contribuabili. Documentația tehnică necesară a fost publicată de autorități în aprilie, iar la începutul lunii august a fost actualizată, astfel marii contribuabili (dar și restul) par a avea tot ce le trebuie pentru a demara cu succes implementarea software-ului în sistemele contabile proprii. Mai mult, recent s-a dat undă verde pentru testarea efectivă a Declarației informative D406 cu sistemul ANAF.
Totul pare pus la punct, mai puțin numărul marilor contribuabili care vor avea obligația de raportare prin Declarația informativă D406 de la 1 ianuarie. Ultima listă a marilor contribuabili publicată în 2017 (inclusiv lista sediilor secundare ale marilor contribuabili), arată că în Romania sunt aproximativ 5.000 de mari contribuabili. Totuși, o actualizare a listei marilor contribuabili este așteptată să fie publicată încă de la finalul lunii iulie, iar numărul marilor contribuabili să fie redus la aproximativ 2.500.
În aceste condiții, odată cu actualizarea listei marilor contribuabili, este posibil ca o parte din contribuabilii ce în prezent sunt administrați de Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili (DGMAC) să fie scoși de pe listă, iar noi contribuabili să se regăsească pe ea. În acest caz, pentru contribuabilii ce ar fi scoși de pe listă, această veste vine ca un răgaz pentru o implementare mai bună, însă pentru acei mari contribuabili “noi” de pe listă, este posibil ca cele 3-4 luni rămase din 2021 să nu fie suficiente pentru implementarea și testarea programului de raportare SAF-T în sistemele proprii, chiar și cu cele 3 luni de grație oferite de autorități pentru primul termen de raportare.
În ceea ce privește implementarea sistemului de facturare electronică (E-Factura), un proiect demarat în luna martie 2020 de către Ministerul Finanțelor și ANAF, în vederea eficientizării colectării impozitelor și taxelor, vizând în principal îmbunătățirea și consolidarea gradului de colectare a TVA și prevenirea/combaterea evaziunii fiscale, Ministerul Finanțelor Publice a anunțat pe site-ul său că începând din luna septembrie 2021, va implementa, în cadrul unui program pilot, un sistem de facturare electronică ce va permite încărcarea, stocarea și descărcarea facturilor emise de agenții economici în relație cu instituțiile publice, aceasta fiind prima etapa de dezvoltare a sistemului, înainte de a fi implementat în relațiile dintre toți operatorii economici.
• Implementarea efectivă a proiectelor – un viitor promițător
Toate aceste măsuri privind digitalizarea ANAF sunt mai mult decât binevenite în România, mai ales că efectele lor pozitive privind creșterea veniturilor colectate la bugetul de stat și reducerea evaziunii fiscale au fost deja confirmate în alte state membre unde au fost introduse.
Desigur, fiecare stat dorește să își implementeze propriile sisteme digitale, însă rezultatul urmărit al digitalizării este mereu același, respectiv creșterea nivelului de colectare al taxelor la bugetul de stat. Nu există o rețetă clasică de succes în ceea ce privește digitalizarea administrației fiscale, dar exemplele altor state membre cum ar fi Bulgaria, Letonia, Polonia, care și-au îmbunătățit nivelul de colectare al taxelor după implementarea anumitor proiecte digitale ne arată că acesta e drumul pentru o colectare eficientă.
Prin implementarea proiectelor de digitalizare, ANAF se așteaptă ca decalajul fiscal la TVA să fie redus până la 10% în perioada 2021-2024 (raportat la valoarea din 2020), iar ponderea veniturilor colectate în PIB să crească cu 2,5% până la finalul anului 2024.
Rămâne de văzut însă cum vor fi efectiv implementate aceste sisteme în România și cum vor fi ele gestionate de către autoritățile fiscale, având în vedere personalul disponibil redus dar și numărul mare de contribuabili ce vor fi obligați să le implementeze.
La rândul lor, si contribuabilii trebuie să se pregătească din timp (dacă nu au făcut-o deja) în găsirea unui furnizor IT, împreună cu consultanții fiscali pentru implementarea sistemelor, având în vedere atât termenul relativ scurt rămas de implementare, dar și posibilitatea ca furnizorii IT să fie copleșiți de numărul ridicat al cererilor.
Articol de opinie semnat de Andreea Stănică, Head of Tax, Rödl & Partner Romania & Dragoș Bădescu, VAT Manager, Rödl & Partner Romania.
1
8
