Bogdan Chirițoiu, Consiliul Concurenței: Prețurile gazelor probabil vor scădea în câteva luni, dar cele din electricitate vor rămâne mari ani de zile Mihai Craiu: „America are deja o lună de școală, aproape 30% din copii infectați. Tot atâția o să fie și în România Trei șocuri care vor lovi curând România: valul IV, factura la energie, falimentul City Insurance Criză de personal calificat în industria ospitalităţii: Oficial HORA: Nu ne-am confruntat niciodată cu o asemenea situaţie RCA: De unde își pot acoperi pagubele cei avariați de mașini asigurate la o societate în faliment?Marcel Ionescu, Banca Mondială: „PIB-ul Generat de București este mai mare decât cel al Serbiei, Croației sau Bulgariei” ANAF cere transportatorilor rutieri de marfă în UE plăți suplimentare de peste 300 mil. lei. Tiriștii, care bat IT-ul în balanța BNR, vor să protesteze Premierul Florin Cîţu spune că va propune o creştere de 8% a salariului minim în acest an şi vrea să găsească o soluţie până la 1 octombrie Perlele statului din energie fac profituri de vis într-un an cu scumpiri de coşmarCe trebuie să știi despre ajutoarele pentru acoperirea nevoilor energetice minimale În căutarea Planetei X: a noua planetă a Sistemului Solar.

Business reportFoto: Colaj foto

​Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței: Prețurile gazelor probabil vor scădea în câteva luni, dar cele din electricitate vor rămâne mari ani de zile. Preţurile din domeniul gazelor naturale probabil că vor scădea în câteva luni, dar la electricitate acestea vor rămâne mari ani de zile, opinează Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei. Conform domniei sale, creşterea preţurilor electricităţii are la bază taxa de poluare, precum şi tranziţia spre o energie verde. "Trebuie să-i ajutăm pe cei care au absolută nevoie de ajutor, pentru ca acesta să nu devină foarte scump. Deciziile în acest sens le vor lua Parlamentul şi Guvernul, dar recomandarea mea va fi să ţintim ajutoarele pentru cei care sunt vulnerabili şi au nevoie de ele. Nu vom spune - «voi, furnizori, puneţi ce preţuri vreţi, că noi, statul, plătim diferenţa». Trebuie să încurajăm consumatorii să aleagă pe cei mai ieftini furnizori, iar statul va plăti o parte din factură, cel putin la consumatorii vulnerabili. În concluzie, vom vedea ce va fi în această iarnă, dar pe termen mediu şi lung ne vom limita doar la consumatorii vulnerabili". Până când nu vom reuşi să facem trecerea de la cărbune catre energie regenerabilă, preţurile în toata Europa vor fi determinate de preţul carbunelui plus taxa de poluare, subliniază, printre altele, Bogdan Chiriţoiu, precizând că schemele referitoare la taxarea certificatelor de CO2 nu pare să fi fost foarte bine gândite în România, scrie Bursa.

Mihai Craiu: „America are deja o lună de școală, aproape 30% din copii infectați. Tot atâția o să fie și în România. „Varianta Delta este de 5 ori mai contagioasă decât varianta inițială”, spune medicul pediatru Mihai Craiu, precizând că respectarea regulilor de protecție este esențială în următoarea perioadă, mai ales în cazul elevilor care s-au întors la școală, a anunțat acesta la Digi24. „Este pentru că, spre deosebire de tulpinile din valurile anterioare, tulpina Delta pare a fi de cinci ori mai contagioasă decât tulpina inițială. Da, vor fi mai mulți copii infectați, dar boli severe și care să necesite spitalizare nu ne așteptăm să fie aceeași proporție ca la adulți. Adică, părinții trebuie să știe că din cei infectați, copiii fac cea mai ușoară formă”, a declarat Mihai Craiu, joi, într-o intervenție la Digi24. Medicul pediatru avertizează că școlile se vor închide, dacă nu sunt respectate măsurile de prevenție. „Depinde foarte mult de școală, școlile din zonele rurale, unde transmiterea comunitară nu este foarte mare, probabil vor rămâne deschise în continuare, în orașe, dacă nu se întâmplă nimic în ceea ce privește purtatul măștii la gardul școlii, probabil o să apară multe cazuri, iar DSP-urile vor închide anumite clase din păcate. America are deja o lună de școală, aproape 30% de copii infectați, tot atâția o să fie și în România”, a mai precizat medicul, potrivit Libertatea.

Trei șocuri care vor lovi curând România: valul IV, factura la energie, falimentul City Insurance. Indiferent de rezultatul disputelor politice din coaliția majoritară, trei evenimente majore vor avea un impact puternic asupra situației din România, în primul asupra celei economice:

- valul IV al pandemiei prinde România cu doar 27% din populație vaccinată. În alte țări, unde procentul celor vaccinați era mult mai mare, valul IV a produs multe infectări, dar puține spitalizări și decese. Nu este clar care va fi impactul, în condițiile în care Guvernul exclude un nou lockdown, iar numărul celor vaccinați zilnic continuă să scadă.

- facturile la energie vor avea impact maxim în martie, la ieșirea din iarnă. Guvernul a pus problema plafonării prețurilor, deși și-n alte state europene prețul energiei a crescut, iar măsurile luate pentru a proteja populația au evitat fixarea lor. Cert este că două companii de stat care produc energie au avut profituri neobișnuit de mari, în primele șase luni ale anului, ridicând masiv prețul de vânzare. Potrivit lui Adrian Moraru, consilier PNL în CGMB, Hidroelectrica, care produce 30% din curentul din piață, a avut un profit net de 1,7 miliarde de lei la o cifră de afaceri 3,2 miliarde. Rata profitului a fost de 53%. Nuclearelectrica, la o cifră de afaceri de 1,3 miliarde de lei a avut 0,4 miliarde lei profit, adică 31%.

- Potențialul faliment al City Insurance va obliga statul să preia plata a sute de mii de despăgubiri. Nu este clar dacă fondul de garantare are banii necesari. În plus, nu este clar de ce ASF a amânat atât de mult să ia o decizie în cazul City Insurance, deși problemele erau cunoscute. Surse politice susțin că ar putea fi descoperite fraude de sute de milioane de euro, o fraudă de tipul celor din Republica Moldova, unde banii dispăreau pur și simplu din conturile băncilor, scrie Newsweek.

Criză de personal calificat în industria ospitalităţii: Oficial HORA: Nu ne-am confruntat niciodată cu o asemenea situaţie. „Situaţia în industria ospitalităţii este dramatică. Nu ne-am confruntat niciodată cu o asemenea situaţie. Este un cumul de factori, oricum forţa de muncă din domeniul nostru avea de suferit, iar pandemia nu a făcut decât să înrăutăţească situaţia. Acea nesiguranţă a făcut ca foarte mulţi oamenii să se reorienteze. Dar acum vorbesc din punct de vedere al antreprenoriatului: există o dorinţă foarte mare de a cheltui cu formarea şi educarea angajaţilor. Din păcate în momentul de faţă suntem într-o situaţie foarte dificilă, respectiv în imposibilitatea de a ne asigura această investiţie.", a spus Preşedintele Organizaţiei Patronale a Hotelurilor şi Restaurantelor din România (HORA), Ion Biriş, potrivit Adevarul.

RCA: De unde își pot acoperi pagubele cei avariați de mașini asigurate la o societate în faliment? Dacă nu au opțiunea decontării directe, adică a reparării mașini avariate într-un accident pe propria asigurare, ori o asigurare CASCO, șoferii cu mașini avariate de cei cu polițe la o societate în pragul falimentului, cum e cazul City Insurance, se pot regăsi într-o situație neplăcută. Există însă un fond special de unde își pot acoperi pagubele, într-un cuantum maxim, în limita fondurilor disponibile, însă asta numai când societatea este efectiv intrată în faliment. La ora actuală, nu se pot adresa cereri de daună respectivului fond. Fondul de Garantare a Asiguraților (FGA), care funcționează potrivit Legii nr. 213/2015, a fost desemnat în iunie administrator temporar la City Insurance pentru o perioadă de patru luni. Rolul FGA este de a restabili situaţia financiară a asigurătorului şi asigurarea unei conduceri sănătoase şi prudente a activităţii, subliniază Fondul. Nici atunci însă și nici în acest moment, FGA nu este entitatea căreia i se adresează cei care trebuie să-și ia despăgubirile de la City Insurance. Dar, în cazul în care City Insurance ajunge în faliment, FGA va deveni organismul către care se vor îndrepta cererile de daună, scrie avocatnet.ro.

Marcel Ionescu, Banca Mondială: „PIB-ul Generat de București este mai mare decât cel al Serbiei, Croației sau Bulgariei”. ”București este capitala cu cea mai rapidă creștere din Europa în momentul de față. PIB-ul pe cap de locuitor a crescut de 4,5 ori în 20 de ani. PIB-ul generat de București este mai mare decât PIB-ul Serbiei sau Croației sau Bulgariei. Deci, este un mamut economic. Bucureștiul are multe probleme, dar când faci o strategie pentru un oraș nu ai cum să nu te uiți la tot spectrul. Trebuie să te focusezi pe acele zone care sunt pe mandatul primăriei”, a declarat Marcel Ionescu, expert Banca Mondială, în cadrul primei dezbateri „Marele București”, potrivit Buletin de București.

Un american condamnat la închisoare fiindcă a creat o schemă piramidală cu criptomonede. Tânărul de 24 de ani va sta după gratii 7 ani şi jumătate după ce a pus la punct o schemă Ponzi cu monede virtuale care le-a produs pierderi de peste 90 de milioane de dolari investitorilor. Cei are au avut încredere în Stefan Qin au crezut că „au dat lovitura” prin „Virgil Sigma”, un hedge fund care generează profituri de 500% prin exploatarea diferenţelor de preţ din rândurile criptomonedelor regăsite pe 40 de exchange-uri internaţionale, scrie Bloomberg, citat de Ziarul Financiar. Qin, un „geniu al matematicii”, după cum se autointitulează, a folosit banii pentru a-şi construi un stil de viaţă opulent, incluzând aici un penthouse în Manhattan de 23.000 de dolari pe lună şi o serie eşuată de investiţii imobiliare şi de tip ICO – proiecte de oferte iniţiale de criptovalute. Autorităţile federale din SUA spun că tânărul a înşelat peste 100 de oameni, paguba totală ajungând la peste 90 de milioane de dolari, scrie RFI.

ANAF cere transportatorilor rutieri de marfă în UE plăți suplimentare de peste 300 mil. lei. Tiriștii, care bat IT-ul în balanța BNR, vor să protesteze pe 29 septembrie la București cu 5.000 de autovehicule, dar au primit voie doar cu 500. ANAF a încheiat în perioada martie - iunie anul acesta un număr de 58 de inspecții fiscale la firme care fac transport transfrontalier de marfă, în urma cărora a stabilit sume suplimentare în valoare de 283,37 milioane lei, potrivit unui document ANAF analizat de Profit.ro. O mare parte a acestei sume provine, probabil, din reîncadrarea diurnelor șoferilor ca venituri de natură salarială, ceea ce presupune un nivel mult mai ridicat de taxare. ANAF are în derulare încă 41 de astfel de inspecții fiscale, despre care afirmă că nu au ca obiectiv impozitarea "diurnei", dar că inspecțiile au constat că au fost acordate sume de bani denumite generic "diurnă", în funcție de productivitatea muncii, aceste sume neavând legătură cu destinația indemnizatiilor de delegare/detașare prevăzute de lege, fiind acordate în vederea asigurării salariului minim din statul membru. Firmele care fac transport rutier de marfă se plâng că, din cauza sumelor foarte mari stabilite de ANAF, riscă falimentul, potrivit profit.ro.

Premierul Florin Cîţu spune că va propune o creştere de 8% a salariului minim în acest an şi vrea să găsească o soluţie până la 1 octombrie. Premierul Florin Cîţu a declarat joi că va propune Consiliului tripartid o creştere a salariului minim cu 8%, dar de la 1 decembrie sau 1 noiembrie, nu de la începutul anului viitor. Prim-ministrul îşi doreşte găsirea unei soluţii până la 1 octombrie. „Este o propunere de creştere a salariului minim din partea patronatelor, de 8 la sută parcă, şi o propunere din patea sindicatelor, de creştere de 10%, deci propunerile sunt foarte aproape una de alta”, a spus premierul, la TVR 1, precizând că îşi doreşte o soluţie până la 1 octombrie. Florin Cîţu susţine că tebuie găsită o soluţie care să poată fi aplicată în fiecare an: „Aş vrea să ne gândim totuşi la o formulă care să poată fi aplicată în fiecare an, nu să discutăm în fiecare an o creştere, un procent de creştere, vreau să fie ceva transparent, ca toată lumea să ştie. Ceea ce e bine anul acesta este că discutăm acum, nu în decembrie. Vreau să fie aprobat cât mai repede ca toatte companiile să ştie exact ce costuri vor avea anul viitor cu salariul minim”. Premierul susţine că va propune Consiliului tripartid ca, în acest an, creşterea să fie făcută mai devreme, scrie ZF.

Perlele statului din energie fac profituri de vis într-un an cu scumpiri de coşmar: Hidroelectrica, 600 milioane de euro, Nuclearelectrica, 160 milioane de euro. Cei mai mari producători de energie din România, Hidroelectrica şi Nuclearelectrica, ambii de stat, se îndreaptă spre rezultate istorice, profiturile acestora putând fi folosite pentru compensarea facturilor. Cel mai scump an din istoria energiei din România se transformă în cel mai bun an pentru Hidroelectrica, perla statului în acest domeniu strategic. Hidroelectrica şi-a bugetat pentru anul acesta 1,12 miliarde de lei, dar ar putea încheia anul cu 2,5 - 2,8 miliarde de lei (circa 500-600 de milioane de euro), conform estimărilor ZF. Calculele au fost făcute pornind de la bugetul de venituri şi cheltuieli al companiei, preţurile medii estimate pentru 2021 pentru energia vândută pe contractele la termen şi estimările privind evoluţia producţiei. Re­zultatul net estimat este dublu faţă de cel de anul trecut şi de 2,5 ori mai mare faţă de cel bu­getat, potrivit ZF.

Ce trebuie să știi despre ajutoarele pentru acoperirea nevoilor energetice minimale. Legea ce reglementează consumatorii vulnerabili și ajutoarele financiare pe care le pot cere aceștia pentru acoperirea necesarului minim de energie a fost promulgată joi. Ea stabilește că persoanele cu venituri mici pot primi mai multe ajutoare bănești, printre care ajutorul pentru încălzire, destinat sezonului rece, și ajutorul suplimentar pentru consumul de energie, ce se va acorda pe toată perioada anului. 1. Ce este, de fapt, un consumator vulnerabil de energie? Așa cum apare în legea promulgată joi, consumator vulnerabil este considerată persoana singură sau familia care, din motive de sănătate, vârstă, venituri insuficiente sau izolare față de sursele de energie, necesită măsuri de protecție socială și servicii suplimentare pentru a-și asigura cel puțin nevoile energetice minimale, scrie avocatnet.ro.

România în NATO și UE | Câți politicieni care au sprijinit aderarea au ajuns inculpați sau condamnați. România a devenit membru NATO în aprilie 2004, prima recunoaștere a efortului de integrare europeană a țării. Lupta anticorupţie a fost un criteriu fundamental pentru aderarea României la Uniunea Europeană. O parte dintre politicienii care au susținut integrarea euroatlantică au ajuns după gratii. Parchetul Național Anticorupție (PNA), structură specializată în combaterea infracțiunilor de mare corupție, a luat ființă în 2002, la cererea partenerilor europeni. Oamenii politici ai momentului au acceptat structura, dar au pus în fruntea ei un procuror docil. Pe Ioan Amariei. Timpul a trecut, politicienii s-au schimbat, iar calculul lor a fost dat peste cap o dată cu venirea la conducerea structurii a lui Daniel Morar. Devenită Direcție Națională Anticorupție, activitatea sa a crescut exponențial, iar cei care au susținut înființarea Parchetului au devenit titulari de dosare penale la Direcție. Ultimul caz este cel al lui Viorel Hrebenciuc, fost lider de grup al PDSR de-a lungul a mai multor mandate și, până în 2006, președintele Comisiei Parlamentului României pentru Integrarea Europeană, scrie Europa Libera.

Cum spunem povești și copiilor care nu aud. „Toate poveștile încep cu a fost odată.” Acesta e mesajul care te așteaptă atunci când intri pe platforma afostodata.net. Iar acolo se deschide o întreagă lume de poveste și cu povești – peste 100, adaptate realității anului 2021, astfel încât copiii să se poată identifica cu ele. „Am simțit că este momentul pentru o platformă adaptată vremurilor noi, după un experiment pe care l-am făcut eu acasă cu copiii mei”, spune Măriuca Mihăilescu, fondatoarea Asociației de Educație Digitală Bigger Picture și a platformei afostodata.net. „Le-am pus un disc la pick-up și am zis că o să-i dau pe spate. În realitate, au fugit din sufragerie în două minute și am rămas eu singură să ascult. Am zis, clar, pentru ei nu mai e ce trebuie. Atunci ne-am gândit la platforma asta de povești care a plecat de la ideea următoare: să rescriem textele vechi într-un timp care să nu-i plictisească pe copii, să scoatem arhaismele, regionalismele, lucrurile pe care nu le mai înțeleg și care nu le spun nimic și să fie într-o formă care să-i atragă să citească ulterior textul original”, mai spune Măriuca Mihăilescu. Măriuca, împreună cu prietena ei, Andra, sunt două prietene vechi care s-au reîntâlnit după mult timp într-un coafor din București și au pus bazele afostodata.net. Un concept unic în România de materiale educaționale, povești pentru copii adaptate anului 2021, podcasturi despre educație civică, materiale video – toate și în limbajul semnelor, scrie PressOne.

În căutarea Planetei X: a noua planetă a Sistemului Solar. Obiectele de pe cerul nopții pot părea mai îndepărtate decât sunt. Între ele s-ar putea ascunde a noua planetă a Sistemului Solar.

Cercetarea spațială a avansat exponențial în ultimele decenii: de la prima exoplanetă descoperită în 1992 s-a ajuns azi la aproape 4.000 confirmate și alte câteva mii de candidate, au fost observate galaxii aflate la miliarde de ani lumină și găuri negre supermasive înghițind stele de dimensiuni uriașe. Ceea ce, la prima vedere, face destul de surprinzătoare ideea că e posibil să nu fie cunoscute încă nici măcar toate planetele din ograda Sistemului Solar. De la descoperirea lui Neptun, ultima planetă găsită în Sistemul Solar care încă își păstrează acest titlu, au trecut 175 de ani, dar o misterioasă a noua planetă ar putea fi, încă, ascunsă privirilor astronomilor. E mai mult decât o teorie SF. Astronomi cu renume, care în ultimele decenii s-au specializat în cercetarea obiectelor de la extremitatea Sistemului Solar, au făcut simulări și modele complexe care arată că așa-numita planetă X ar trebui să existe, în principal pentru a explica orbitele ciudate ale unor corpuri descoperite în partea aceea a sistemului, scrie mindcraftstories.ro.