Cele 44 de moțiuni de cenzură ale României. Cât suferă leul și bursa când pică guvernul? ● ​Situație dramatică în spitale. De ce nu cere România ajutor european? ● De la banal la special. De ce ne atașăm de lucruri fără importanță? ● Noi sancțiuni pentru munca subdeclarată și nedeclarată. Angajatorii care întârzie cu mai mult de o lună plata salariilor vor fi amendați ● Anca Surugiu, partenera de afaceri a miliardarului Dan Petrescu, îi va prelua averea ● Iohannis și criza perpetuă ● Medicul Mihai Craiu: „Copiii sănătoși trebuie să meargă neapărat la școală, iar autoritățile să ia măsuri nepopulare, dar justificate” ●Analişti: Şansele ca BNR să crească azi dobânda, între 25% şi 40%. Riscul politic şi cel pandemic ar contribui la decizie ● Fără vânt, fără cărbune, fără gaze şi fără apă cu care să-şi genereze energie, Europa se îndreaptă spre o iarnă grea ● Evoluție fulminantă: „inflația industrială” o ia razna spre 16%.

Business reportFoto: Colaj foto

Cele 44 de moțiuni de cenzură ale României. Cât suferă leul și bursa când pică guvernul? Florin Cîțu este protagonistul celei de-a 44-a moțiuni de cenzură din istoria recentă a României. În ultimii aproape 30 de ani, din 1993 când parlamentarii au depus prima moțiune de cenzură, până acum în toamna lui 2021, Guvernul a picat de doar 5 ori. Florin Cîțu are toate șansele să devină al șaselea premier înlăturat de Parlament, după 1989. Ar intra în compania adversarului său Ludovic Orban, dar și a unor Sorin Grindeanu, Viorica Dăncilă, Emil Boc sau Mihai Răzvan Ungureanu. Cât de influențate sunt evoluția Leului sau a Bursei de la București de aceste frământări politice din zilele când se decide soarta unui guvern în Parlament? Intuiția populară ar înclina să ne spună că un guvern picat ar trebui să echivaleze cu spaimă pe piețe, deci roșu pe bursă și pe cursul Leului. Și invers, în cazul unui guvern scăpat de votul de la moțiune. Cifrele și istoria arată însă că nu e chiar așa. Economia, bursa sau piața valutară nu se sperie așa de ușor de moțiunile de cenzură și au resorturi mai complicate decât picarea unui guvern. Cu rare excepții, fluctuațiile indicelui BET al Bursei de Valori București și al cursului Leului în raport cu Euro (sau cu Dolarul american, pentru anii când Euro nu exista încă) nu sunt impresionante ca mărime în zilele când se joacă soarta unui guvern în Parlament, arată cifrele centralizate de Panorama.

Situație dramatică în spitale. De ce nu cere România ajutor european? Cu trei paturi libere la ATI în toată țara și cu medicii epuizați de numărul mare de cazuri grave care se prezintă la spital zilnic, România nu a cerut ajutor prin mecanismul european de apărare civilă la care are dreptul. În toată România mai sunt în prezent 3 paturi libere în secțiile ATI care tratează Covid: la Bihor, Brașov și Galați. Spitalele din Capitală sunt sufocate de sutele de pacienți care vin în stare gravă, dar nu mai găsesc niciun loc la ATI. Numeroşi pacienţi ajung la Institutul „Marius Nasta" din Bucureşti în stare gravă şi cu insuficienţă respiratorie, iar medicii au amplasat paturile pe holurile spitalului pentru aceşti bolnavi. Duminică erau 104 pacienţi în secţia Covid, o secţie care avea în mod normal 81 de paturi, şi 15 pacienţi în ATI Covid- toate ocupate, scrie Europa Liberă.

​De la banal la special. De ce ne atașăm de lucruri fără importanță? „Spiralele psihologice ale specialului” pot face obiectele obișnuite să pară niște comori și pot explica modul în care se acumulează dezordinea. Cu ani în urmă, am cumpărat o bluză de la Target. În aceeași zi, m-am gândit să o îmbrac, dar fără un motiv anume am decis să nu o fac. În weekend, m-am gândit din nou să port bluza, dar ocazia nu mi s-a părut suficient de bună, așa că din nou am amânat decizia. O săptămână mai târziu, m-am gândit să port bluza la o întâlnire, dar, din nou, evenimentul nu mi s-a părut suficient de special. Derulez timpul până la momentul prezent. Nu am purtat niciodată bluza de la Target. Ceea ce începuse ca un lucru obișnuit, deține acum un loc special în dulapul meu și nicio ocazie nu pare suficient de bună pentru a o purta. Ce s-a întâmplat? De ce au oamenii atât de multe lucruri nefolosite, pe care le tratează ca și cum ar fi prea speciale pentru a fi utilizate?, se întreabă Mindcraftstories.

Noi sancțiuni pentru munca subdeclarată și nedeclarată. Mai multe zile libere. Angajatorii care întârzie cu mai mult de o lună plata salariilor vor fi amendați. În cadrul lanţurilor de subcontractare, contractantul va răspunde, în solidar sau în locul subcontractantului, direct pentru drepturile salariale restante datorate salariaților de către subcontractant. Termenul de compensare a muncii suplimentare prin zilele libere plătite va fi extins de la 60 la 90 de zile, primirea la muncă a unui salariat peste durata din contractul cu timp parţial va fi sancționată, iar acordarea unor drepturi salariale mai mari decât evidențiate în statele de plată va fi, de asemenea, reglementată drept contravenție și sancționată. De asemenea, angajatorii care întârzie cu mai mult de o lună plata salariilor angajaților vor fi amendați cu sume între 5.000 și 10.000 de lei pentru fiecare persoană. Toate aceste reglementări sunt introduse acum de guvernanți prin modificarea Codului Muncii, scrie profit.ro.

Anca Surugiu, partenera de afaceri a miliardarului Dan Petrescu, îi va prelua averea. Potrivit unor surse, Anca Surugiu, parteneră de afaceri a miliardarului Dan Petrescu, mort într-un accident aviatic împreună cu soția și fiul, ar fi cea care va prelua averea magnatului. Omul de afaceri Anca Surugiu, asistenta și coordonatoarea tuturor firmelor lui Dan Petrescu, va prelua averea miliardarului Dan Petrescu, potrivit surselor Gândul. Ea controla și avea toate datele offshore-urilor, știa unde sunt conturile, era împuternicită, spun sursele citate. Cel mai recent proiect în care a fost implicată Anca Surugiu, potrivit presei economice, este cel depus la Primăria Municipiului București, respectiv documentația pentru obținerea unui PUZ pentru dezvoltarea unui bloc de patru etaje pe un teren de circa 3.800 mp de pe bulevardul Kiseleff, în apropiere de Ambasada Suediei, scrie Newsweek.

Iohannis și criza perpetuă. Dacă o cetate e în criză perpetuă fără să fie acut amenințată din afară, e bine să i se examineze atent elita culturală și politică. UE se află într-o atare criză eternă. Dar și mai dezastruoasă e varianta ei românească. Quo vadis România? Guvernul Cîțu stă, inevitabil, să cadă, împins către prăpastie, la prima vedere, de ambițiile absurde ale premierului și ale președintelui, care se cramponează de putere, în ceea ce Klaus Iohannis a pretins, pe drept, că e ”un stat eșuat”, dar la cârma căruia se află el de șapte ani. Nu se poate înțelege, prin urmare, de ce nu-și dă demisia, cum e obiceiul și remediul oricărei democrații care se respectă? Și de ce insistă să-l mențină la Palatul Victoria pe un șef de guvern vădit incompetent, certat cu legea, inapt moral și intelectual să redreseze o Românie într-o criză evitabilă, dar care, creată frivol chiar de liderii ei, e cu atît mai acută, cu cât țara n-a apucat să fie modernizată instituțional și consolidată ca stat de drept, înainte ca structurile euro-atlantice la care aderarea i-au părut a fi salvarea, să alunece și ele în crize permanente?, scrie DW.

Medicul Mihai Craiu: „Copiii sănătoși trebuie să meargă neapărat la școală, iar autoritățile să ia măsuri nepopulare, dar justificate”. „Nu închiderea școlilor oprește transmiterea COVID-19 în comunitate, ci vaccinarea adulților și respectarea regulilor stricte”, a declarat medicul pediatru Mihai Craiu pentru ziarul Libertatea, în contextul în care autoritățile au decis menținerea școlilor deschise, iar rata de infectare continuă să crească, în București atingând un nivel record al pandemiei. Medicul pediatru Mihai Craiu a explicat pentru ziarul Libertatea că „școlile unde nu există focare ar trebui sa rămână deschise, însă în toate ar trebui implementat un program de testare gratuit”. „Cine îl refuză ar trebui să își asume costuri de testare în cazul îmbolnăvirii copiilor eligibili pentru vaccinare, dar la care părinții au refuzat și vaccinul, și testarea. E greu de spus ce ar fi de făcut în cazul acestui scenariu foarte fluid și care se agravează rapid”, a declarat Mihai Craiu pentru ziarul Libertatea.

Haos în testarea elevilor. Școlile nu mai fac testarea din ziua a 8-a cu teste DSP. Cîmpeanu susține că sunt mii de teste disponibile, dar că nici o școală nu a cerut. Testarea de ziua a 8-a a elevilor din clasele trecute în online, după apariția unui caz pozitiv, stârnește controverse. Școlile din București comunică părinților că testarea se va face pe banii lor, la cabinete private, după ce, în câteva situații aceasta s-a făcut organizat, cu teste de la DSP, în cadrul școlilor. Declarația ministrului Educației, Sorin Cîmpeanu adâncește haosul – nicio școală din țară nu a solicitat teste la DSP-uri pentru testarea de ziua a 8-a, deși sunt mii disponibile, scrie Buletin de București.

Analişti: Şansele ca BNR să crească azi dobânda, între 25% şi 40%. Riscul politic şi cel pandemic ar contribui la decizie. Economiştii şefi a două bănci din top cinci sunt de părere că BNR nu va lua decizia de a creşte dobânda de politică monetară în şedinţa din 5 octombrie 2021, urmând ca primul pas să fie făcut în noiembrie. Motivele amânării ţin în primul rând de instabilitatea politică. Totuşi varianta majorării dobânzii nu este în totalitate exclusă, probabilitatea ca BNR să înceapă deja majorările dobâzii cheie fiind de 25% (cazul ING Bank) şi 40% (în cazul BCR). În 2022, dobânda ar putea urca până la 2,5%. „Ne așteptăm ca Banca Națională a României să își mențină rata politicii neschimbată la 1,25% la ședința din 5 octombrie. În opinia noastră, aceasta va fi ultima ședință înainte de începerea ciclului de drumeții, prin urmare, ne așteptăm la o declarație destul de șubredă în urma ședinței Consiliului. De fapt, datorită inflației semnificativ mai mari decât cele estimate, pe de o parte, și instabilității politice, pe de altă parte (care, prin amploare, diminuează consolidarea fiscală), acordăm o probabilitate rezonabilă (25%) ca ciclul de majorare să înceapă în octombrie”, spune Valentin Tătaru, economist şef ING Bank, potrivit Economica.net.

Fără vânt, fără cărbune, fără gaze şi fără apă cu care să-şi genereze energie, Europa se îndreaptă spre o iarnă grea. Franţa blochează creşterile preţurilor la gaze şi electricitate până în primăvară. Oferta de gaze este redusă, oferta de cărbune este redusă, iar regenerabilele nu merg prea bine, aşa că suntem acum într-o situaţie nebunească. Preţurile energiei ating record după record în Europa pe fondul unei combinaţii de factori. Producţia de energie eoliană s-a situat sub aşteptări, stocurile de gaze sunt sub media pentru această perioadă a anului în condiţiile în care cererea este în creştere puternică pe fondul redeschiderii economiilor, stocurile de cărbune se epuizează rapid odată cu repornirea de către unele ţări a centralelor bazate pe acest combustibil fosil, iar ţările nordice se confruntă cu o criză de apă, care amplifică presiunile asupra regiunii. „Oferta de gaze este redusă, oferta de cărbune este redusă, iar regenerabilele nu merg prea bine, aşa că suntem acum într-o situaţie nebunească,“ a declarat Dale Hazelton, director în cadrul Wood Mackenzie, pentru Bloomberg. În condiţiile în care frontierele crizei energiei din Europa se mută către nordul continentului, stocurile în scădere de apă exacerbează presiunile resimţite de această regiune.

Preţurile energiei au fost în septembrie de cinci ori mai ridicate decât în urmă cu un an în nord, impac­tul fiind resimţit de toată lumea. Inflaţia este în creştere dramatică, scrie ZF.

Evoluție fulminantă: „inflația industrială” o ia razna spre 16%. Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI) și-a continuat creșterea în august 2021, ajungând la aproape 16%, după ce a trecut pragul de zece procente în luna mai și era de doar 0,12% în ianuarie. Datele INS arată o majorare lunară similară în puncte procentuale pe canalul pieței interne (+1,50%) față de cea venită pe filieră externă (+1,49%). De remarcat, însă, păstrarea unui ecart semnificativ între evoluția prețurilor de profil la intern (+17,39%) și a celor din afară (+13,36%). Pe fondul stabilizării în prezent a cursului de schimb sub pragul de 4,95 lei/euro de la circa 4,92 lei/euro în august, modificarea va ajuta la majorarea încasărilor din exporturi, dar va mări concomitent sumele pentru plata importurilor și va egaliza cotele de creștere a prețurilor industriale, scrie cursdeguvernare.ro.

Penurie de angajaţi în industria ospitalităţii din Marea Britanie. Brexitul e responsabil mai ales pentru lipsa bucătarilor, spun antreprenorii. Restaurantele, cafenelele şi barurile din preajma Manchester Central Convention unde se ţine Congresul conservatorilor britanici funcţionează cu doar câţiva angajaţi în contextul unei penurii importante de bucătari, ospătari, barmani şi personal calificat pentru industria HoReCa. Cererea este infimă şi puţinii candidaţi abia se prezintă la interviuri, relatează The Guardian. Lipsa lor se resimte acut şi sunt o mână de lucru a căror absenţă probabil au observat-o şi conservatorii britanici veniţi în weekend pentru Congresul lor. „Suntem un restaurant mediteranean astfel că aveam un amestec pestriţ şi frumos de angajaţi din Grecia, Spania, Portugalia şi Italia care au plecat însă brusc”, spune Susie Benson, managerul restaurantului Deansgate din apropierea centrului de conferinţe, deschis acum 30 de ani. „Am traversat o perioadă dificilă, dar ne-am descurcat”, adaugă ea explicând că de luni de zile puţini mai vin să întrebe de posturi disponibile, scrie Adevărul.

Investițiile străine – peste 90 mld. euro. Evoluția pe sectoare. Soldul investițiilor străine directe (ISD) în economia României a crescut anul trecut la 90,73 miliarde de euro, cu mai puțin de 2,5 miliarde de euro în plus față de finele anului anterior. Pe fondul pandemiei Covid-19, s-a înregistrat astfel cea mai redusă creștere din ultimii ani, situație foarte ușor vizibilă din datele statistice oferite de BNR. Cu toate acestea, raportat la PIB, soldul ISD s-a majorat înapoi la maximul din ultimii șase ani (41,6%), după ce scăzuse anterior sistematic începând cu 2016 (41,5%, spre 39,5% în 2019). Explicația acestui paradox aparent constă în scăderea rezultatului economic cu mai bine de cinci miliarde euro, în pofida păstrării lui aproape constante în termeni nominali, urmare a creșterii cursului mediu de schimb euro/leu, scrie cursdeguvernare.ro.

Criza EVERGRANDE: Cât de mult va costa economia globală criza dezvoltatorului chinez. Când şi cum vor rezolva autorităţile de la Beijing situaţia? Trebuie să se teamă economia globală de potenţiala prăbuşire a gigantului imobiliar Evergrande, care ratează termen de plată după termen de plată şi riscă falimentul sub un munte de datorii aproape imposibil de achitat pe termen scurt? Deocamdată cei mai mulţi analişti sunt de părere că nu. Să nu uităm însă că şi la declanşarea pandemiei mulţi au asistat pasivi, la modul *e problema Chinei, o gripă comună scăpată de sub control, la noi nu va veni niciodată*. Să nu uităm nici de cealaltă criză, pornită din SUA, tot din sectorul imobiliar, care a zguduit dramatic mapamondul, care nu mai cunoscuse de mulţi ani noţiunea de pierdere. Totuşi, să nu uităm nici faptul că China nu e SUA: China e prea mândră să lase să se prăvălească un asemenea bolovan care i-ar şifona economia şi va căuta să o rezolve intern, pe cât se poate. Şi poate, pentru că are cu ce! De cealaltă parte, SUA a fost întotdeauna expertă în a externaliza daunele provocate în propria ogradă, iar momentul 2007-2008 nu a făcut excepţie!, scrie FinEco24News.