Uniunea Europeană a înlăturat marți Anguilla, Dominica și Seychelles de pe lista neagră a paradisurilor fiscale în contextul criticilor tot mai puternice care acuză Bruxelles-ul că ignoră marea evaziune fiscală, în special după dezvăluirile făcute de ancheta Pandora Papers, relatează Associated Press.
Dominica și Seychelles, două țări insulare, și Anguilla, un teritoriu britanic de peste mări au fost incluse pe listă din cauza lipsei de transparență fiscală.
Însă miniștrii de finanțe ai UE, care s-au reunit la Luxemburg, au decis ca acestea să fie mutate pe o „listă gri” după ce oficialii lor au convenit să își revizuiască sistemele fiscale.
Ce este lista neagră a Uniunii Europene
Lisa neagră a UE a fost creată în 2017 pentru a combate evaziunea fiscală și este actualizată cu regularitate.
Nouă „jurisdicții” sunt în continuare catalogate ca fiind „neecoperante”: Samoa Americană, Fiji, Guam, Palau, Panama, Samoa, Trinidad și Tobago, Insulele Virgine Americane și Vanuatu.
Anguilla, Dominica și Seychelles sunt acum clasificate ca fiind teritorii care nu se conformează deocamdată tuturor standardelor fiscale internaționale dar care și-au luat angajamentul de a implementa principiile guvernanței fiscale corecte.
Costa Rica, Hong Kong, Malaysia, Macedonia de Nord, Qatar și Uruguay se află de asemenea pe această „listă gri”. Australia, Eswatini și Maldivele au fost înlăturate de pe ea după ce și-au reformat codurile fiscale.
FOTO: Olivier Le Moal / Panthermedia / Profimedia Images
Decizia luată de miniștrii de finanțe ai blocului comunitar a venit la doar două zile după ce Consorțiul Internațional al Jurnaliștilor de Investigație (ICIJ) și partenerii săi din mass-media au publicat o serie masivă de documente obținute în urma unei anchete poreclite „Pandora Papers”, în jur de 600 de jurnaliști din întreaga lume participând la aceasta.
Cele aproape 12 milioane de acte privind activitățile companiilor offshore au dezvăluit activitățile financiare a numeroși politicieni, vedete și membri ai elitei financiare globale.
Eurodeputata franceză Aurore Lalucq, care a redactat un raport despre practicile fiscale neloiale, a declarat că speră că dezvăluirile „vor fi în sfârșit un semnal suficient de puternic pentru liderii UE” și Comisia Europeană pentru a reforma urgent codul de conduită al UE pentru taxarea afacerilor.
Aceasta susține că unele din cele mai notorii paradisuri fiscale nici măcar nu se află pe lista neagră a blocului comunitar, afirmând că „din păcate țările care sunt în continuare pe lista neagră nu reprezintă cele mai importante fluxuri financiare”.
Chiara Putaturo, expert în fiscalitate la ONG-ul Oxfam, a descris lista neagră a UE ca fiind „o glumă” și afirmă că „aceasta ar trebui să pedepsească paradisurile fiscale. În schimb, le lasă să scape basma curată”.
Ea afirmă că Anguilla și Seychelles se află „în centrul ultimului scandal fiscal”.
„În timp ce investigația Pandora Papers a scos la lumină modul în care super-bogații continuă să folosească paradisuri fiscale pentru a evita să-și plătească taxele, oamenilor de rând li se cere să plătească factura planului de relansare economică post-Covid”, acuză Putaturo.
Președintele Vladimir Putin alături de fostul cancelar german Gerhard Schroder (FOTO: Alexei Druzhinin / Sputnik / Profimedia)
Ce arată Pandora Papers
Unul dintre mai răsunătoare nume vizate de anchetă este cel al președintelui rus Vladimir Putin.
Potrivit ICIJ, Svetlana Krivonoghih, o femeie prezentată de presa din Rusia ca fiind o fostă amantă a preşedintelui lui Putin, a achiziţionat în 2003 un apartament la preţul de patru milioane de dolari la Monaco, prin intermediul unor conturi offshore.
În noiembrie 2020, site-ul rus de investigaţii Proekt a dezvăluit în urma unei investigații că Krivonoghih a avut o legătură cu Vladimir Putin în anii 1990 şi la începutul anilor 2000. Ea ar fi acumulat o avere colosală în cursul acestor ani.
Potrivit Proekt, cuplul ar avea o fiică, născută în 2003 şi pe care o cheamă Elizaveta. Site-ul a fost interzis în luna iulie a acestui an de autoritățile de la Moscova.
Ancheta ICIJ a publicat și documente legate de activitățile financiare offshore ale unor alți apropiați ai lui Putin și oligarhi din cercul președintelui rus. Kremlinul a respins toate acuzațiile.
Pandora Papers a dezvăluit de asemenea că premierul ceh Andrej Babis, subiectul mai multor anchete penale în țara sa și la nivelul UE, a plasat 22 de milioane de dolari în companii de tip shell care au fost folosite pentru finanțarea achiziției Château Bigaud, o proprietate mare situată în Mougins, în sudul Franței.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski (FOTO: president.gov.ua)
Lovitură de imagine pentru Volodimir Zelenski și scandal la Belgrad
Dacă pentru cei doi șefi de stat controversele legate de activitățile lor financiare nu reprezintă o noutate, pentru președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a câștigat surprinzător alegerile prezidențiale din 2019 candidând pe o puternică platformă anticorupție, publicarea investigației a reprezentat o puternică lovitură de imagine.
Potrivit jurnaliștilor de la ICIJ, Zelenski şi partenerii săi în cadrul societăţii de producţie Kvartal 95 au înfiinţat din 2012 o reţea de firme offshore, care a servit în special la achiziţionarea a trei proprietăţi costisitoare în centrul Londrei.
Potrivit aceleiaşi surse, chiar înainte de alegerea sa la preşedinţia Ucrainei în 2019, Zelenski a cedat acţiunile sale la una dintre aceste societăţi offshore, Maltex Multicapital, asociatului său de la acea vreme Serghii Şefir, astăzi principalul său consilier, vizat recent de o tentativă de asasinat.
Administrația lui Zelenski nu a negat autenticitatea documentelor, încercând în schimb să justifice acțiunile acestuia.
În Serbia publicarea Pandora Papers a declanșat un scandal public după ce ancheta a demonstrat că actualul ministru al finanțelor Sinisa Mali deține 24 de apartamente de lux pe litoralul bulgăresc, în valoare de aproximativ 5 milioane de euro, cumpărate prin companii offshore din Insulele Virgine Britanice.
O anchetă realizată de jurnaliști de la Belgrad și Proiectul pentru Raportarea Crimei Organizate și Corupției a dezvăluit tranzacția, însă Mali, pe atunci primar al capitalei sârbe, a negat vehement informațiile.
Valoarea totală a proprietăților achiziționate de Mali prin cele două companii offshore se ridica la mult peste veniturile declarate ale acestuia însă el a fost numit ministru al finanțelor în 2018, în pofida controverselor legate de afacerile sale.
În total, ICIJ a stabilit legături între active offshore și 336 de directori și politicieni de vârf, care au creat aproape 1.000 de companii, dintre care mai mult de două treimi se află în Insulele Virgine Britanice.
Seychelles, probabil cel mai cunoscut paradis fiscal din lume la nivelul opiniei publice, apare de asemenea în anchetă.
2
3
