​Posibil doar în România: avocata traficanților de țigări are contract de apărător și cu Poliția ● România fără căldură și apă caldă. Cum va arăta iarna și ce orașe stau cu mâna întinsă la Guvern ● De ce nu plătesc românii pentru muzică ● Radu Crăciun: Luciditatea e super-puterea acestui moment ● România rămâne fără tractoriști. Fermierii ar da și salarii de 10.000 de lei, dar n-au cui ● Poveștile bărbaților români care fac psihoterapie: "Vin când le-a ajuns cuțitul la os". Despre "coaliția inamicilor", Iohannis și cum se vede criza în Germania ● Emil Hurezeanu, ambasador la Viena, explică de ce Austria introduce un lockdown dur ●PNRR: Numărul de plătitori de impozit micro va fi redus treptat, începând din 2023 ● Două treimi din averea netă a lumii este blocată în imobiliare: Legătura cu creșterea economică s-a rupt ●Ce urmează post pandemie pentru industria auto? ●Ne ținem banii și bunicii la CAR(P). Cum capătă o instituție financiară față umană.

Business reportFoto: Colaj foto

​Posibil doar în România: avocata traficanților de țigări are contract de apărător și cu Poliția de Frontieră. Prietenia româno-moldovenească pe vama Prut are un nume: Mihaela Reznic

* Este fiica basarabencei Larisa Mardari, care are două condamnări cu suspendare după procese cu Poliția de Frontieră

* Culmea, ambii copii au devenit avocați, iar fiica are de trei ani contract de consultanță cu Poliția de Frontieră (ITPF) Iași

* Și Mihaela Reznic, și fratele ei, Alexandrin, au apărat cetățeni moldoveni trimiși în judecată pentru contrabandă și trafic de țigări

* Relațiile fiicei lui Mardari în Poliția de Frontieră sunt recunoscute de comandantul Victor Mariniuc: „Dacă luăm de pe SICAP prețul cel mai mic, ne trezim cu un avocat modest, pe când așa avem garanția unor servicii de calitate”

* Mariniuc nu explică esențialul: de ce a ales-o Inspectoratul pe Mihaela Reznic din cei 700 de avocați din Iași? Exact omul traficanților

Anomalie: o avocată care apără contrabandiști de țigări a încheiat, în paralel, un contract pentru servicii de asistență juridică cu Poliția de Frontieră. Mai mult, în trecut, mama acesteia a fost judecată și condamnată pentru ultraj și pentru că a lovit cu mașina un polițist de frontieră căruia i-a rupt, astfel, un deget de la picior, scrie ReporterIS.

România fără căldură și apă caldă. Cum va arăta iarna și ce orașe stau cu mâna întinsă la Guvern. Iarna nu a venit încă peste țară, iar temperaturile sunt peste media lunii noiembrie. Cu toate acestea, sute de mii de cetățeni români fac frigul în case și primesc apă caldă cu porția, ca-n vremea regimului comunist. Sunt spitale importante în România unde bolnavii stau în frig. Sunt spitale importante în România unde bolnavii stau înveliți în pături, fiindcă nu există căldură. Timișoara, aflată într-o situație disperată, cere bani de la Guvern. Și Bucureștiul, un alt oraș extrem de bogat, ar avea nevoie de sprijinul Executivului. Nu mai puțin de 27 de municipii mari așteptau, la ora redactării acestui articol, sprijinul Executivului, dar cabinetul Cîțu, dat jos prin moțiune de cenzură, nu putea emite ordonanțe de urgență,scrie Newsweek.

De ce nu plătesc românii pentru muzică. Muzica este peste tot în jurul nostru. Acasă, la birou, în mașină, pe străzi sau chiar în lift. Pentru unii, muzica reprezintă o pasiune, un mod de a comunica sau o metodă de relaxare. Pentru alții, e simplu sunet de fundal. Deși sună cel mai bine live, în fața unei scene, pandemia a forțat industria muzicală globală să se reinventeze. S-a pierdut categoric pe partea de evenimente, dar s-a investit – și câștigat – masiv în streaming, iar experiențele s-au mutat în online. Totuși, deși la nivel mondial a înregistrat al șaselea an consecutiv de creștere, piața de muzică din România se zbate să trăiască. De ce? Pentru că românii nu sunt obișnuiți să plătească pentru muzică, scrie Panorama.

Radu Crăciun. Luciditatea e super-puterea acestui moment. Radu Crăciun este un absolvent de Inginerie Aerospațială care lucrează de peste două decenii în industria financiară. Este unul dintre cei mai experimentați macroeconomiști români. Încercăm să deslușim împreună care sunt acele fenomene și tendințe care se suprapun în economie și care dau toată această stare de incertitudine fără precedent. Vreau să spun de la bun început că, dacă vă așteptați la răspunsuri categorice, veți fi dezamăgiți. Ceea ce știm, spune Radu, este că suntem cu toții parte din nașterea unei noi realități. Am vorbit despre prețurile la energie și influența lor, despre de ce va trebui să renunțăm la o parte din bunăstarea la care unii dintre noi au ajuns, despre o trezire la realitate în lumea antreprenorilor, despre dilema majoră a băncilor centrale și limitele politicii economice și a modelelor economice așa cum le știm. Despre pericolul de care nu vorbim aproape deloc și cum să-ți păstrezi mintea limpede în cea mai confuză perioadă, scrie Andreea Roșca pe blogul personal.

România rămâne fără tractoriști. Fermierii ar da și salarii de 10.000 de lei, dar n-au cui. Deși sistemul educațional cuprinde 58 de licee de profil agricol, fermierii români să plâng că nu găsesc tractoriști, cu toate că le oferă salarii „în mână” între 3.000 și 14.000 de lei. Cei cu experiență preferă să plece în străinătate, deși au salarii nete lunare și de 10.000 de lei. Forța de muncă specializată în agricultura este tot mai greu de găsit în România, se plâng marii agricultori și președinții asociațiilor de profil. Poate cel mai surprinzător exemplu oferit de aceștia este lipsa tractoriștilor. Astfel, fermierii se plâng că, deși au utilaje care costă sute de mii de euro, nu are cine să le manevreze. Nu se mai găsesc tractoriști, scrie Europa Liberă.

Poveștile bărbaților români care fac psihoterapie: "Vin când le-a ajuns cuțitul la os". „Bărbații nu trebuie să vorbească de emoții. Asta am învățat acasă, de când eram foarte mic. Tata îmi zicea să nu plâng când plângeam pentru că aveam nevoie să-mi descarc emoțiile și, în general, ai mei mă îndemnau să nu fiu supărat. Îmi negau efectiv emoțiile negative”, își descrie Alex, 35 de ani, primele lecții de educație emoțională primite în copilărie. În ciuda deprinderilor învățate atunci, Alex se numără printre puținii bărbați români care au recunoscut cândva că sunt deprimați și au avut resurse să facă ceva în privința asta. Mai exact, să meargă la terapie. Un studiu Eurostat publicat recent arată că doar 1% dintre români se declară deprimați, în timp ce estimări mai vechi indicau că cel puțin 5% suferă din cauza depresiei. Oricare ar fi cifrele exacte, defalcarea datelor Eurostat în funcție de gen scoate la suprafață o distincție interesantă: doar 0,7% dintre bărbații români se declară deprimați, în timp ce procentajul româncelor care fac asta se ridică la 1,3%. Cum studiul se bazează pe ce spun respondenții despre ei înșiși, nu pe statistici culese de la diverse instituții ale statului, pare că unei femei din România îi este mai ușor să admită că are o problemă decât îi este unui bărbat, scrie PressOne.

Despre "coaliția inamicilor", Iohannis și cum se vede criza în Germania. Se realizează și în vest cine e, ca președinte, Iohannis și ce se întâmplă-n România? Adevărul pare să iasă la iveală într-un târziu chiar și în ziare de stânga ca Süddeutsche Zeitung. Mult s-a codit presa occidentală mainstream și, mai ales, cea germană, să abordeze onest și frontal complicatul eșichier politic românesc și crizele sale multiple. Prea sunt toate acestea dificil de înțeles. Prea e la cârma României un președinte aparținând minorității germane. Și prea se încrâncenase mass-media progresistă să combată la sânge prezumtivele oi negre ale Europei de la cârma Poloniei și Ungariei, investind mult efort în acest box cu umbrele conservatoare de la Budapesta și Varșovia.

Iată că lucrurile încep, încetul cu încetul, să se amelioreze. După criticile severe la adresa președintelui Iohannis (”un laureat al premiului Carol în derivă ”) tipărite în plină criză românească de Frankfurter Allgemeine Zeitung, a publicat și Süddeutsche, mai nou, o analiză amplă. Intitulat ”Coaliția inamicilor”, articolul din cotidianul de stânga german semnat de Cathrin Kahlweit abordează pe larg criza politică românească, scrie DW.

Ambasadorul României la Viena, Emil Hurezeanu, explică de ce Austria introduce un lockdown dur. Lockdown-ul impus de Austria, începând de luni, are și rațiuni economice, autoritățile sperând ca măsurile să reducă infectările cu Covid-19 și astfel să permită redeschiderea târgurilor de Crăciun și a pârtiilor de schi, a explicat ambasadorul României la Viena, Emil Hurezeanu, la Profit.ro. Emil Hurezeanu a amintit că Austria este o țară turistică în toate anotimpurile anului, iar la acest moment miza economică ține de sporturile de iarnă. Din acest motiv, autoritățile austriece introduc acum măsuri cu o valabilitate de 10 până la 20 de zile, în așa fel încât înainte de Crăciun să fie redeschise din nou pârtiile de schi, dar și târgurile de Crăciun. ”Intenția este ca în 17 decembrie, deci cu o săptămână înainte de Crăciun, lucrurile, situația să arate mai bine, în așa fel încât țara să își deschidă iarăși târgurile de Crăciun, hotelurile”, a afirmat Emil Hurezeanu, pentru Profit.ro.

PNRR: Numărul de plătitori de impozit micro va fi redus treptat, începând din 2023. Specialiștii susțin măsura. În PNRR este detaliat că în anul 2022 urmează o amplă analiză a sistemului fiscal de la noi, în baza căreia se va decide, printre altele, reducerea ariei de aplicabilitate a regimului de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor. „În PNRR, la acest moment, se prevede o diminuare graduală a numărului de contribuabili care beneficiază de acest regim. Din discuțiile pe care le-am avut cu ministrul finanțelor, una dintre zonele care vor fi modificate cu siguranță va fi plafonul microîntreprinderilor. Pentru că un astfel de plafon poate să dea idei dintr-o altă zonă. Cu siguranță este total neproductiv din perspectiva impozitării veniturilor”, a declarat recent Daniel Anghel, Partener la PwC România, la o conferință organizată de CursDeGuvernare.ro. Concret, după analizarea sistemului fiscal autohton, autoritățile urmează să modifice prevederile Codului fiscal referitoare la impozitul micro. Ajustarea regimului se va face în trimestrul al patrulea din 2022, astfel încât măsura să se aplice efectiv începând din primul trimestru din 2023. Reducerea graduală se va aplica pe o perioadă de trei ani, așa că va fi finalizată, teoretic, în 2025, scrie avocatnet.ro.

Două treimi din averea netă a lumii este blocată în imobiliare: Legătura cu creșterea economică s-a rupt – studiu McKinsey. Activele nete ale întregii lumi s-au triplat în ultimele două decenii, dar nu atât ca urmare a productivității investițiilor cât ca efect al creșterii evaluării proprietăților imobiliare. Două treimi din averea netă a lumii este blocată în imobiliare, potrivit unei analize a McKinsey Global Institute (MGI). „Legătura istorică dintre creșterea valorii activelor și creșterea economică nu mai există” – sună o concluzie a analizei care a luat în calcul 10 țări, în care se concentrează 60% din veniturile lumii. Cele 10 au fost analizate ca 10 bilanțuri de companie. Valoarea de piață a activelor din bilanțul agregat al celor 10 țări a crescut de peste 3 ori, până la 510 de trilioane de dolari în 2020, scrie Curs de Guvernare.

Ce urmează post pandemie pentru industria auto? Un balans pe fir subţire, cu un ochi la criza de componente și celălalt la obiectivele de mediu. Industria auto și-a revenit mai repede decât previziunile inițiale după blocajul produs de pandemia de COVID-19 în 2020 în întreaga lume. La nivel european, vânzările sunt în creștere față de anul trecut, iar cererea rămâne ridicată. Cu toate acestea, producătorii auto se confruntă cu mai multe provocări pentru perioada care urmează – criza componentelor și a materiilor prime, incertitudinile generate de pandemie, investițiile necesare pentru electrificare și digitalizare, în contextul obiectivelor de mediu anunțate de autorități, și implicațiile fiscale ale acestor transformări, este de părere Ciprian Gavriliu, Partener Servicii Fiscale, Deloitte România, scrie FinEco24News.

Ne ținem banii și bunicii la CAR(P). Cum capătă o instituție financiară față umană. CARP-urile sau Casele de Ajutor Reciproc ale Pensionarilor sunt instituții cu o istorie îndelungată, dar care rămân relevante datorită sprijinului comunitar oferit populației vârstnice din România în acoperirea unor goluri importante ale sistemului de asistență socială al Statului. Recunoscute mai ales pentru activitatea lor financiară, CARP-urile susțin, în mod direct, supraviețuirea socială a celor retrași din activitate și procesul de îmbătrânire activă al acestora. O scurtă incursiune în lumea Centrului de zi pentru vârstnici din sectorul 5, București, aflat sub coordonarea Casei de Ajutor Reciproc pentru Pensionari „Omenia”, aduce în prim-plan rolul social neglijat și puțin vizibil al unei „bănci” cu față umană, scrie Iscoada.