Experții se tem că o nouă super variantă a COVID se pregătește să apară. Întrebarea este când ● Otilia Nuțu, expert în Energie: Principalul risc din această iarnă este să nu avem gaz ● Adrian Câciu, viitorul ministru al Finanțelor: E cel puțin ciudat să descoperi la final de noiembrie că ar mai trebui niște bani la pensii ● Punga cu pungi și cumpătarea vârstnicilor ● Va fi sau nu va fi? Pariul făcut de România pe mini-reactoarele nucleare din SUA: soluție-minune vs cobai comercial ● ​„Am chiuretat clandestin peste o sută de femei pe masa de bucătărie” ● Gazprom, ultimatum de 48 de ore Republicii Moldova: să plătească facturile sau va sista gazele ● În ce măsură ar putea obține angajații zile în avans din concediul pe anul următor? ● Cum se pregătește România pentru valul V pandemic ● „Am devenit o prizonieră în propria casă” ● Noile fețe ale Reformei: Guvernul generalului Nicolae Ciucă.

Business reportFoto: Colaj foto

Experții se tem că o nouă super variantă a COVID se pregătește să apară. Întrebarea este când. Varianta Delta a fost detectată acum un an și între timp a devenit dominantă pe glob. Oamenii de știință spun pentru The Guardian că noua fază a pandemiei ar putea genera noi variante, unele care să fie capabile să evite măcar parțial sistemul imunitar. Întrebarea este când anume se va întâmpla acest lucru. În fiecare săptămână, un grup de epidemiologi din SUA se reunește pe Zoom pentru o discuție dedicată integral indiciilor privind apariția unor noi variante ale cotronavirusului. „E ca starea vremii”, explică William Hanage, un epidemiolog la Harvard TH Chan School of Public Health. Pe vremuri, el și colegii lui vorbeau despre varianta Gamma sau despre Alpha. „Acum, totul este despre Delta”, spune specialistul. De când a fost descoperită pentru prima dată în India, în decembrie 2020, varianta Delta s-a extins peste tot în lume. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, 99,5% dintre toate secvențierile genetice derulate în diverse țări au dezvăluit doar varianta Delta. În vreme ce noi variante continuă să apară, precum recenta AY.4.2 sau subvarianta Delta din Marea Britanie, despre care experții spun că ar fi cu 10-15% mai transmisibilă, ele sunt aproape identice cu varianta Delta, cu excepția unei mici mutații. Hanage vorbește despre aceste variante ca despre urmașii variantei Delta, potrivit Libertatea.ro.

Otilia Nuțu, expert în Energie: Principalul risc din această iarnă este să nu avem gaz. Otilia Nuțu, expertă în Energie, a fost invitata Adrianei Nedelea în emisiunea „Piața Victoriei” la Europa FM. Experta în energie a subliniat că principalul risc cu care s-ar putea confrunta românii în iarna anului acesta ar fi lipsa gazului. Otilia Nuțu a mai explicat și că motivul pentru care prețurile cresc atât de mult este riscul major ca la un moment dat să nu mai existe gaz suficient în piață. „Motivul pentru care cresc prețurile atât de mult este iminența unei întreruperi de furnizare. Prețurile nu cresc de capul lor, pur și simplu piața percepe că este un risc major ca la un moment dat să nu existe suficient gaz în piață. Și atunci toată lumea încearcă să-și cumpere acum gazul ca să aibă. Nu știu în ce măsură nu vor fi cel puțin, dacă sunt câteva zile în care să fie foarte frig, s-ar putea întâmpla să avem o problemă inclusiv cu gazul care să poată să intre fizic. Adică să fie țeava goală, pe scurt”, a explicat Otilia Nuțu. Ea a mai spus că în acest moment, România are în depozitele de înmagazinare 75% din capacitatea totală de gaz, scrie Europa FM.

Adrian Câciu, viitorul ministru al Finanțelor: E cel puțin ciudat să descoperi la final de noiembrie că ar mai trebui niște bani la pensii / Vreau să vă asigur că sunt toți banii necesari pentru finalul de an. Adrian Câciu, propunerea PSD pentru Ministerul Finanțelor, a dat asigurări că pensiile vor fi plătite. „Este cel puțin ciudat într-o țară ca a noastră să descoperi la final de noiembrie că ar mai trebui niște bani la pensii, dar, din perspectiva banilor pentru pensii, vă spun că sunt bani în buget, în sensul în care trebuie rectificarea făcută și completată cu o sumă de 500 de milioane”, a explicat viitorul ministru, luni seară, pe B1 TV, la „Dosar de politician” cu Silviu Mănăstire. Întrebat dacă mai sunt bani de pensii, având în vedere poziția Ralucăi Turcan, viitorul ministru al Finanțelor a afirmat: „Trăim și în dramoleta politică dintre unele persoane, care au funcții de demnitate publică și care trebuiau să asigure banii de pensii până la 31 decembrie. Este cel puțin ciudat într-o țară ca a noastră să descoperi la final de noiembrie că ar mai trebui niște bani la pensii, dar, din perspectiva banilor pentru pensii, vă spun că sunt bani în buget, în sensul în care trebuie rectificarea făcută și completată cu o sumă de 500 de milioane, iar aici pentru doamna Turcan (…) – nu poți să iei 3 miliarde de lei de la pensii în luna august, spunând că ai încasări mai mari, iar în luna noiembrie să spui că nu mai ai bani de pensii. Mie mi se pare că acest lucru trebuie să nu se repete în nicio guvernare ulterioară din tot viitorul României”, scrie B1 TV.

Punga cu pungi și cumpătarea vârstnicilor. Prima memă pe care țin minte să o fi făcut pornea de la poza unei cutii de Raffaello – din aceea mai mare, de plastic, “de ocazie” – umplută cu sarmale. Nu contează ce glumiță încercam să fac, cert este că poza aceea mi se părea cel mai bun lucru de pe net. Era și perioada în care făceam parte din diaspora, iar content-ul de pe grupurile de est-europeni mă alina. Tot ceea ce vorbea despre obiecte refolosite într-un fel care le deturna de la destinația lor general acceptată îmi plăcea, mi se părea că ne unește cultural pe toți. Brighideala, bricolajul, improvizația de subzistență din apartamentele vârstnicilor din Balcani mi se pare că este pe cât de admirabilă, pe atât de amuzantă. E un amuzament fără substrat ridiculizant, ci mai degrabă apreciativ. Proiectul SFAT a pornit tocmai de la ideea re-cadrării unor obiceiuri pe care tindem să le stigmatizăm ca fiind motivate de zgârcenie. Astfel, am vrut să vedem dacă și cât de compatibile sunt ele cu cu ideea de comportament responsabil, ingenios, și relaxat față în față cu un capitalism care ne propune să tot cumpărăm în loc să ne descurcăm cu ce avem. Un fel de “Mom, can we have degrowth? // We have degrowth at home”. Am cartografiat practicile casnice ale vârstnicilor, al căror efect ar putea fi considerat sustenabil, și care sunt asemănătoare, ca formă, cu acțiunile propuse de experții de mediu. Aceste practici cotidiene își au rădăcinile, cel mai probabil, într-o copilărie postbelică în rural, în lipsurile comunismului, și în tranziția către capitalism, proces destabilizator, care încă își face simțite efectele, pentru această categorie de vârstă, sub forma pensiilor mici și a accesului redus la servicii publice, scrie Iscoada.

Va fi sau nu va fi? Pariul făcut de România pe mini-reactoarele nucleare din SUA și realitatea dintre extreme: soluție-minune vs cobai comercial. Când ceva sună prea frumos ca să fie adevărat, probabil că nu este, spune o vorbă din înțelepciunea populară. Chiar într-o astfel de lumină, extrem de optimistă, a fost prezentată și înțelegerea României cu aliații americani, pentru dezvoltarea unei centrale nucleare cu reactoare modulare mici (SMR, small modular reactor), de la compania americană NuScale Power. Românii și americanii construiesc în România soluția-minune prin care vor reuși în Europa mult visata tranziție de la vechile centrale pe cărbuni, care distrug clima cu emisiile lor de carbon, la o energie curată și sigură. Și nu doar atât. O vor face fără îndoială. Ba chiar mai rapid decât o fac americanii la ei acasă. Ca întotdeauna, realitatea se află la mijloc. Undeva între cele două extreme care au fost puse pe masă publicului din România. O țară cu o bună tradiție, de zeci de ani, în folosirea energiei nucleare, cu reactoarele CANDU de la Cernavodă, dar care totodată s-a aflat în 1986 în coasta catastrofei de la Cernobîl, scrie Panorama.

​„Am chiuretat clandestin peste o sută de femei pe masa de bucătărie”. Un medic ginecolog care a realizat înainte de 1989 peste o sută de avorturi ilegale a acceptat să vorbească despre femeile pe care le-a văzut întinse pe mesele lor de bucătărie, așteptând cu disperare să fie chiuretate clandestin. B.T. a terminat Medicina în a doua jumătate a anilor 1970. După facultate, potrivit regulilor valabile în epocă, a parcurs o rezidență de trei ani. Jumătate din ea a petrecut-o în stagii de obstetrică-ginecologie. Atunci a făcut B.T. primele chiuretaje, la gărzile din spitale. Avea mână bună și prinsese repede tehnica, chiar dacă în facultate nu se învăța o astfel de procedură. Abia la specializare puteai ajunge să lucrezi cu instrumentar de chiuretaj – și chiar și atunci limitele utilizării sale erau drastic trasate. Când B.T. își câștiga dreptul deplin la titulatura de medic ginecolog, România avea deja un deceniu și jumătate trăit sub auspiciile Decretului 770, cel care interzisese aproape complet întreruperile de sarcină. Avortul la cerere era permis doar femeilor aflate peste un anumit prag de vârstă care își făcuseră datoria față de țară, dăruind regimului cel puțin patru copii. Trezindu-se cu pensele de chiuretaj în mână, B.T. și-a dat seama că are și el mijloacele sale, de sens contrar. Putea să ajute femeile să scape de sarcinile nedorite, într-o țară care le forța să-și petreacă toată maturitatea sexuală din naștere în naștere. La începutul anilor 1980 a făcut primul chiuretaj ilegal. A urmat al doilea. Apoi al zecelea. Și încă unul, și încă unul, scrie Dela0.ro.

Cîțu îi răspunde lui Turcan: „Dacă nu mai sunt bani de pensii, să-şi asume, e ministrul Muncii”. Încă premier, Florin Cîţu i-a răspuns Ralucăi Turcan la acuzaţiile că nu ar mai fi bani de pensii, replicând că ea este ministrul Muncii şi trebuie să-şi asume lipsa banilor pentru plata obligațiilor. „Doamna Raluca Turcan dacă avea ceva de spus, putea să vină la ședința de azi a BPN, nu în presă”, a spus, luni, Florin Cîțu. „Este ministrul Muncii, să-şi asume dacă nu mai sunt fonduri”, a continuat şeful Guvernului. Reacţia lui Cîţu vine după semnalul dat de Raluca Turcan, potrivit căruia nu vor mai fi bani de pensii începând cu data de 26 noiembrie, scrie Newsweek.

Gazprom, ultimatum de 48 de ore Republicii Moldova: să plătească facturile sau va sista gazele. Compania rusă de stat Gazprom a notificat Republica Moldova că va întrerupe în 48 de ore furnizarea de gaze naturale din cauza neplății până la 22 noiembrie în contul unor livrări de gaze deja efectuate. Reprezentantul companiei ruse, Serghei Kuprianov, a declarat la postul de televiziune „Rossia 24" că Gazprom a acceptat anterior condiţiile Republicii Moldova la semnarea noului contract de livrare a gazelor naturale, doar că în document se regăsea o prevedere "esenţială şi importantă", aceea că Republica Moldova să achite în timp plăţile curente pentru gazul livrat", potrivit Agerpres.

Viitorul guvern nu trebuie să uite de adevăratul program de guvernare: PNRR. În aceste zile în care se discută intens, mai țipat, mai în șoaptă, despre noul guvern, despre numele premierului, despre rotația la guvernare și despre primele măsuri pe care le va lua viitorul Executiv, un lucru pare că este omis cu bună știință. Și anume, reformele incluse în planul național de redresare și reziliență (PNRR). Ar fi fost ideal ca discuția pe tema programului de guvernare să aibă loc cu PNRR pe masă. Ar fi fost, de altfel, și foarte simplu. PNRR, nu partea cu banii, ci anexele care includ reformele și investițiile este, de fapt, un foarte clar program de guvernare valabil până în anul 2026. Un program care are obiective și ținte precise și care are, în plus, avantajul că este finanțat din bani europeni. Mi-e teamă că la negocierile de la formarea noului guvern a fost un mare absent și anume documentul PNRR. De fapt, este chiar mai rău decât atât: PSD a anunțat că dorește renegocierea planului la Bruxelles. Până când vom afla dacă este posibilă, în mod real, o renegociere a planului național de redresare și reziliență, să vedem care sunt obiectivele care vor trebui îndeplinite până la sfârșitul acestui an, adică, până peste aproximativ o lună, scrie RFI.

În ce măsură ar putea obține angajații zile în avans din concediul pe anul următor? Mai ales când se apropie finalul de an, apar întrebări printre unii angajați referitor la posibilitatea de a-și lua libere în avans din concediul de odihnă aferent anului următor. Dar în ce măsură e posibilă această chestiune sau unde ar trebui precizată dacă firmele, să admitem, ar dori să le încuviințeze aceste solicitări angajaților lor? De asemenea, dacă ar fi posibilă ipoteza, ce se întâmplă dacă angajatul pleacă de la locul de muncă în primele luni ale anului următor? Fiind un drept la care salariatul nu poate renunța și care nu poate forma obiectul unei cesiuni, renunțări sau limitări, concediul de odihnă se acordă în fiecare an, cu excepția cazurilor în care, în mod justificat, angajatorul îl recheamă pe salariat sau atunci când salariatul solicită întreruperea concediului și angajatorul a fost de acord.

Singura situație în care salariaților le pot fi acordate zile libere plătite în avans este cea prevăzută de art. 122 alin. (3) din Codul muncii, acestea urmând a fi compensate prin orele suplimentare ce vor fi prestate în următoarele 12 luni: „În perioadele de reducere a activității angajatorul are posibilitatea de a acorda zile libere plătite din care pot fi compensate orele suplimentare ce vor fi prestate în următoarele 12 luni”. Avem prevăzută situația în care, în condițiile prevăzute de Codul muncii, concediul de odihnă nu a fost efectuat în natură, integral sau parțial în cursul anului respectiv și trebuie acordat în următoarele 18 luni din momentul încheierii anului în care s-a născut dreptul, dar nu și cea în care zilele respective ar putea fi efectuate în anul precedent celui pentru care există acest drept, scrie avocatnet.ro.

Cum se pregătește România pentru valul V pandemic. Țările din Vestul Europei impun noi restricții din cauza creșterilor infectărilor cu coronavirus. În România, numărul de infectări a scăzut, dar zilnic mor peste o sută de persoane. Specialiștii vorbesc despre valul V al pandemiei care poate veni în lipsa unor măsuri. Autoritățile din România vorbesc, pe de o parte, despre un val cinci al pandemiei și, pe de cealaltă parte, relaxează restricțiile. De 1 Decembrie, Ziua Națională a României, vor fi organizate ceremonii cu participarea a 400 de persoane în București și cu 200 de persoane în celelalte orașe, cu purtarea măștii și cu măsurile de protecție. Potrivit unei hotărâri adoptate vineri, e voie să se organizeze spectacole și concerte în aer liber, cu un maximum 1.000 de persoane, în intervalul 5-21. Asta, în timp ce ministrul Sănătății, Cseke Attila, anunță un iminent valul cinci, pentru că procentul celor vaccinați rămâne foarte mic. „Chiar dacă suntem pe un trend descendent astăzi în ce privește internările, noi trebuie să fim procedural pregătiți. Sistemul medical și societatea din România, la actuala rată de vaccinare, trebuie să se pregătească pentru alte valuri”, a spus Cseke Attila, citat de Europa Liberă.

Criza migranților de la graniță, văzută de activiștii din Belarus și Polonia: „Sunt în continuare mii de migranți în Belarus și toți vor să treacă în Polonia”. Mii de oameni veniți din Orientul Mijlociu sau Africa au fost transformați în ultimele săptămâni în masă de manevră, iar criza migranților de la granița dintre Belarus și Polonia are deja nuanțe cu mult mai complicate decât valul de refugiați din 2015-2016. Activiști și jurnaliști din Polonia și Belarus explică pentru PressOne de ce. „Criza nu a fost rezolvată, pentru că există în continuare încercări ale unor migranți de a trece granița. Sunt în continuare mii de migranți în Belarus și toți vor să treacă în Polonia sau să ajungă în Germania și UE. Nicio estimare a numărului de migranți din Belarus nu e optimistă.”

Jurnalista bielorusă Hanna Liubakova, bursier non-resident la Atlantic Council atrage atenția, în exclusivitate pentru PressOne, că drama miilor de refugiați folosiți ca armă de șantaj de regimul de la Minsk și aliații săi de la Moscova este departe de a se fi încheiat, scrie PressOne.

„Am devenit o prizonieră în propria casă”. Saeeda*, o ingineră de 31 de ani, e una dintre miile de femei afgane care au devenit prizoniere în propriile case, după ce talibanii le-au interzis să muncească. Și una dintre cei peste 250,000 de cetățeni afgani care au colaborat cu organizații americane în cei 20 de ani de război în Afganistan și nu au fost evacuați odată cu venirea la putere a talibanilor. Am încercat să o ajut să iasă din țara ei și am eșuat. I-am scos însă dintre granițe povestea. Pe 23 iulie, am primit un mesaj pe Facebook, în engleză, de la cineva care nu se afla în lista mea de prieteni. Eram în Phoenix, Arizona, cu o bursă Hubert H. Humphrey. Abia mă trezisem într-o cameră care dădea spre o curte cu portocali, bananieri și smochini. Mă simțeam în paradis. Era ultima mea săptămână de lucru la New America, un think tank din Washington D.C. la care făceam cercetare remote și mai aveam o lună din cele nouă de stat în State. „Bună ziua, dra. Marinescu, sper că mesajul meu te găsește bine. Sunt Saeeda din Afganistan. Sunt absolventă de inginerie civilă, am terminat facultatea în 2015. În prezent sunt asistent profesor la Universitatea X (n.r am scos numele pentru a-i proteja identitatea) și conduc departamentul de cercetare al Institutului Y. Mi-ar plăcea să aplic pentru bursa H. Humphrey din partea Afganistanului. Domeniul meu de interes îl reprezintă resursele naturale și schimbările climatice. Am citit pe internet despre tine și succesul tău și știu că ești una dintre câștigătoarele acestei burse. Am terminat aplicația și mi-ar plăcea să o verifici înainte să o trimit, dacă este posibil. Mulțumesc. Aștept mesajul tău.” , scrie Scena9.

BCR: "Activitatea economică se află pe o traiectorie de decelerare". Activitatea economică se află pe o traiectorie de decelerare în prima jumătate a celui de-al patrulea trimestru din acest an, comparativ cu trimestrul al treilea, arată analiştii BCR într-o notă de cerdetare. Aceştia notează că trimestrul al treilea a fost, de asemenea, mai slab faţă de trimestrul precedent. Amintim că economia României (PIB) a încetinit puternic în cel de-al treilea trimestru din acest an şi a crescut cu doar 0,3% în ritm trimestrial, potrivit datelor semnal publicate săptămâna trecută de Institutul Naţional de Statistică (INS). Mai mult, analiştii arată că, excluzând agricultura, este posibil ca economia să se fi contractat marginal în trimestrul al treilea. Analiştii BCR Cercetare spun: "Indicele BCR cu frecvenţă zilnică arată că activitatea economică din primele două săptămâni din noiembrie a încetinit la 95% din media unei luni pre-pandemie, de la 99% în octombrie. (...) În prima jumătate a celui de-al patrulea trimestru, activitatea economică se află pe o traiectorie de decelerare comparativ cu trimestrul al treilea, care a fost, de asemenea, mai slab faţă de trimestrul precedent. Mobilitatea către locurile de muncă şi-a reluat trendul ascendent după redeschiderea şcolilor. Şi alte măsuri alternative ale mobilităţii precum cea către centre comerciale şi restaurante indică o revenire treptată a consumatorilor la mijloacele tradiţionale de cumpărături. Se pare că şi pe piaţa muncii a revenit optimismul, lucru vizibil în scăderea căutărilor «ajutor şomaj» pe Google la începutul lunii. Consumul de energie electrică a fost scăzut atât în România, cât şi în Germania. Tranzacţiile cu cardul BCR au crescut puternic de Black Friday", scrie Bursa.

Noile fețe ale Reformei: Guvernul generalului Nicolae Ciucă. Partidele din noua coaliție – PNL, PSD și UDMR – au mers luni la consultări cu președintele Iohannis, la finalul cărora șeful statului a anunțat că îl desemnează pe Nicolae Ciucă să formeze un guvern care se va baza pe ”o majoritate solidă”. După această întâlnire, partidele și-au anunțat echipele trimise să lucreze în guvern. Decizia PSD a fost destul de calmă în condițiile în care Marcel Ciolacu a avut grijă ca reprezentanții tuturor ”curentelor” din partid să se regăsească în guvern. Decizia PNL a provocat noi tulburări interne. Raluca Turcan, rămasă fără funcție în noul executiv, a cerut demisia din funcțiile de conducere a lui Florin Cîțu și a echipei de negociatori PNL. PNL și PSD au mai stabilit luni ca ”rotația premierilor” să se producă la 25 mai 2023. Nu va fi o simplă schimbare de ștafetă, se vor schimba și titularii la ministerele avizatoare și „de forță”. De la acel moment, Justiția și Internele vor ajunge la PSD, Finanțele, Apărarea și Secretarul General al Guvernului vor fi ale PNL, scrie Curs de Guvernare.

Munca de oriunde creează oportunități de joburi în IT cu salarii de 4.000 de euro, comparabile cu nivelul din alte țări din Europa. Se caută candidați cu gândire critică, abilități de colaborare și creativitate. Un anunţ din zece din 10 anunțuri disponibile pe platforma de recrutare BestJobs este în IT, domeniu în care salariile ajung și la 4.000 de euro net și nu diferă de la o regiune la alta, ci în funcție de nivelul de experiență a candidatului. Față de ultima jumătate a anului 2020, în acest sector salariile au înregistrat o creștere de 13,4%, iar angajatorii își rafinează tot mai mult criteriile de selecție, pe măsură ce oferta salarială crește. Cei mai căutați IT-iști au titlul de Programator / Developer / Software Engineer sau Analist IT. În acest domeniu, activitatea poate fi făcută remote, iar acest lucru a dus la o creștere a ofertelor în toată țara și la o flexibilizare a căutării de candidați, scrie FinEco24News.