Business report La cât vor ajunge facturile la întreținere în București, la noul preț al gigacaloriei. Cum am ajuns noi statul paralel. Ce vor să schimbe autoritățile în programul RABLA. Economia românească, între chin şi amin

de DP     HotNews.ro
Sâmbătă, 27 noiembrie 2021, 5:24 Economie | Finanţe & Bănci


BUSINESS REPORT
Foto: Colaj foto
La cât vor ajunge facturile la întreținere în București, la noul preț al gigacaloriei Cum am ajuns noi statul paralel Ce vor să schimbe autoritățile în programul RABLA Expertul în demografie Vasile Ghețău, despre măsurile propuse de Ministerul Familiei: „Sunt nerealiste în sărăcia bugetelor țării” Daniel Dăianu după rectificare : Dacă vrea bani, statul trebuie să se uite la ”plaja întinsă a privilegiilor” și să regândească filosofia fiscală Vor fi pietele emergente la originea urmatoarei crize? Economia românească, între chin şi amin Românii, primul loc din Uniunea Europeană la capitolul „îmi place să le spun celorlalți ce să facă” Bucureștiul, capitala care ucideMetroul din Cluj, o tichie de mărgăritar ce ne va săraci cu peste 2 miliarde de euro Silvia Fierăscu. Oamenii care fac și desfac organizațiile și rețelele lor nevăzute Coordonatoarea DOOM, Ioana Vintilă-Rădulescu, despre schimbările aduse limbii române.

La cât vor ajunge facturile la întreținere în București, dacă prețul gigacaloriei anunțat de Nicușor Dan va fi aprobat. Un apartament cu două camere necesită, în medie, o gigacalorie de energie termică pe lună în timpul sezonului rece, ceea ce înseamnă că doar încălzirea ar urma să fie 280 de lei, potrivit calculelor făcute pentru Libertatea de către Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă. Acesta mai spune că în cazul lunilor foarte geroase, precum februarie, consumul poate ajunge la două gigacalorii pe lună pentru un apartament de două camere. Celelalte costuri. Însă factura la întreținere mai conține și alte elemente: încălzirea spațiilor comune, curățenia, costul cu lifturile, lumina de pe scară, costurile de administrare etc. Acestea sunt în acest moment jumătate din costul întreținerii, iar cealaltă jumătate este dată de costul încălzirii. Astfel, până acum încălzirea era 164 de lei pe gigacalorie, la care se mai adăugau costuri de aproximativ 165 de lei pentru restul de servicii, astfel că pentru un apartament de două camere întreținerea era în jur de 330 de lei până la acest moment. 450 de lei la două camere. Presupunând că restul de tarife rămân la fel, după creșterea prețului la gigacalorie factura la întreținere ar urma să ajungă la aproximativ 450 de lei pe lună, pentru un apartament de două camere, potrivit Libertatea.

Cum am ajuns noi statul paralel. Notă: Textul de mai jos este un fragment din editorulul de număr al revistei CRONICILE nr. 88, text constrâns să fie confirmat de evenimentele ultimelor 48 de ore: anunțurile publice care vin dinspre guvernul generalului Ciucă, de la viziunea dlui. Vasile Dâncu – cel care vede o țară ”cu o cultură de securitate” care vizează școlirea adminstrației (până la ”administrația locală”), la Colegiile crescute în jurul serviciilor secrete, la miniștrii școliți în aceste școli (mai bine de jumătate), la agricultura condusă de un fost ofițer de informații, la purtătorul de cuvând al guvernului – fost chestor de poliție,continuând cu cei 44 de ofițeri de toate culorile înaintați în grad de Klaus Iohannis azi, a doua zi după depunerea jurământului de către guvern. Într-un superb și cutremurător text, Sorin Ioniță vorbea, în urmă cu vreo 5 ani, de ”Pakistanizarea României” (Un LINK-AICI) (îndeobște, o țară are o armată, dar în Pakistan e invers: o armată are la dispoziție o țară – și orice avansare în cariera administrativă presupune să treci pe la Armată – cam ce ne sfătuiește dl. Vasile Dâncu acum să facem și noi): democrația civilă se suspendă în România pentru cine știe cât timp: un timp în care gradele militare sunt statul de facto, iar civilii devin ”statul paralel”. Doamne ferește de-un război, dar chiar nu ne-am descurca cu armata, serviciile secrete și aliații NATO, fără să trebuiască să militarizăm ”preventiv” administrația? Avem așa: 1- un comportament absolut ilogic din punct de vedere politic, 2- o revenire la putere a entității politice care e înregistrată la tribunal sub numele de PSD, alături de entitatea politică rezultată în septembrie prin alegerile din PNL, 3- alcătuirea unui construct de guvernare nu numai rupt de ideologie, ci și care pare a folosi partidele politice și ideologia pentru a mima jocul democratic al „voinței electoratului”. Acest construct politic, de sorginte militară, preia puterea oficială în această toamnă a anului 2021 și iese, din umbra noțiunii peiorative de „stat paralel”, la lumina statului de facto., scrie Cristian Grosu pe cursdeguvernare.ro.

Ce vor să schimbe autoritățile în programul RABLA. Administrația Fondului pentru Mediu, în coordonarea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, a luat decizia suspendării sesiunilor de înscriere în cadrul programelor, astfel: începând cu data de 3 decembrie 2021, se va suspenda sesiunea de înscriere în programele denumite generic Rabla și Rabla Plus; începând cu data de 15 decembrie 2021, se va suspenda sesiunea de înscriere în programul denumit generic Casa eficientă energetic. În perioada următoare, instituția noastră va analiza modul de derulare al acestor două programe și, după caz, va elabora proiecte de modificare a ghidurilor de finanțare aferente, astfel încât, la reluarea sesiunilor, mecanismele de accesare a finanțării să fie mai simple și să asigure o eficiență sporită în utilizarea bugetelor alocate. De asemenea, evaluarea evoluției acestor programe va fi realizată și prin prisma disponibilităților financiare rezultate din sesiunile actuale, precum și din perspectiva construcției bugetare pentru anul 2022, scrie wall-street.ro.

Expertul în demografie Vasile Ghețău, despre măsurile propuse de Ministerul Familiei: „Sunt nerealiste în sărăcia bugetelor țării”. Înființarea unui Minister al Familiei este de bun augur, însă planul propus de noua coaliție de guvernare pentru creșterea natalității lasă de dorit, este de părere profesorul universitar Vasile Ghețău. „Guvernanții arată că le sunt indiferente opiniile tinerilor asupra familiei și copiilor”, a declarat pentru Libertatea expertul în demografie. Profesorul universitar Vasile Ghețău, diplomă de excelență, Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea București, spune că, deși ambițioase, măsurile propuse pentru stimularea natalității și familiei sunt greu de pus în practică fără o viziune realistă, competență și resurse financiare. Într-un interviu pentru Libertatea, expertul atrage atenția și că se trece cu vederea un aspect foarte important: ce gândesc tinerii care au decis fie să nu devină părinți, fie să aibă un singur copil, scrie Libertatea.

Daniel Dăianu după rectificare : Dacă vrea bani, statul trebuie să se uite la ”plaja întinsă a privilegiilor” și să regândească filosofia fiscală. Rectificarea bugetară a fost aprobată vineri de guvern. Chiar dacă nu s-a depășit ținta de deficit bugetar de peste 7 la sută, președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, spune la RFI că ar fi fost prudent ca executivul să profite de contextul mai favorabil și să ajusteze deficitele. De ce? Turbulențele vor persista și se pot chiar agrava, de la pandemie, la criza energetică. În plus, piețele financiare sunt supuse unui stres tot mai mare. Așadar, statul ar fi fost mai înțelept să dea dovadă de prudență. Totuși, președintele Consiliului Fiscal crede că o schimbare a actualei filosofii fiscale ar permite statului să strângă venituri mult mai mari. O mai bună colectare și combaterea evaziunii fiscale sunt două instrumente dar Daniel Dăianu crede că statul poate inspecta și ”plaja întinsă a privilegiilor”, chiar dacă există presiuni mari pentru protejarea acestora. Daniel Dăianu mai spune că ”solidaritatea” nu ar trebui desconsiderată, dimpotrivă. Tot pe ideea de solidaritate, Daniel Dăianu spune că nu consideră greșite promisiunile făcute în programul de guvernare, câtă vreme majorările de pensii și salarii vor fi bine calculate și mai ales țintite strict către categoriile vunerabile. Despre acestă rectificare dar și despre viitoare construcție bugetară și viitoarele provocări veți afla ascultând interviul integral la RFI.

Miză de sute de milioane de euro: ANRE a primit primele solicitări de avize pentru proiecte de hidrogen. Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE) a primit primele solicitări de avizare a proiectelor de producție și stocare a hidrogenului, potrivit lui Zoltan Nagy-Bege, vicepreşedintele ANRE. Sunt doar proiecte pilot sau de cercetare, dar următoarele vor putea folosi fonduri europene de sute de milioane de euro, potrivit oficialilor Ministerului Energiei. „Am avut şi vedem deja potenţiali investitori care sunt în faza de solicitare de aviz tehnic de racordare cu proiecte de producere de energie eoliană, spre exemplu, care includ şi instalaţie de producţie şi stocare de hidrogen”, a spus oficialul Zoltan Nagy-Bege, la o conferință de specialitate organizată de Comitetul Naţional Român al Consiliului Mondial al Energiei, citat de Curs de Guvernare.

Vor fi pietele emergente la originea urmatoarei crize? Dupa o lunga perioada de “cer senin”, in care orice urma de “nor” a fost indepartata prin dobanzile ultrascazute ale bancilor centrale si prin optimismul debordant (unii ar spune irational) al investitorilor, pietele emergente incep sa devina un motiv serios de ingrijorare. In primul rand, contextul global macroeconomic este pe cale sa le devina advers, plecand de la o schimbare marcanta de pozitionare a Bancii Centrale a SUA. Confruntata cu o inflatie aflata la maximul ultimilor 31 de ani, convingerea Fed ca ne aflam intr-un puseu inflationist tranzitoriu este pe cale sa se risipeasca. Ultima evaluare la sedinta de politica monetara a Fed de la inceputul lunii in care se prevedea o retragere doar graduala a achizitiilor de titluri, cu 15 miliarde de dolari mai putin luna de luna, pare sa isi piarda din actualitate. Astfel, vicepresedintele Fed sugera zilele trecute ca la urmatoarea sedinta de politica monetara s-ar putea decide o retragere mai rapida decat cea tocmai anuntata, scrie Radu Crăciun pe blogul personal.

Lecţia de macroeconomie. Economia românească, între chin şi amin.Un tratament adecvat nu se poate realiza fără un diagnostic corect. Economia românească nu se află deloc într-o situaţie bună. S-au erodat şi ultimele supape prin care se detensionau dezechilibrele macroeconomice, Astfel, devine urgentă aplicarea unor măsuri puternice de stabilizare macroeconomică. Amânarea lor va costa mult mai mult populaţia şi companiile din România. Adoptarea minimelor măsuri de refacere a puterii de cumpărare de la 1 ianuarie 2022 (în situaţia unei plase de siguranţă socială puternic deteriorată) creează în acelaşi timp ferestre de oportunitate pentru implementarea unor măsuri structurale de refacere a sănătăţii finanţelor publice. Martie va fi luna în care agenţiile de rating şi instituţiile financiare internaţionale vor pune din nou în balanţă punctele tari şi punctele slabe ale economiei româneşti. Fără un pachet de măsuri credibile / concrete, probabila înclinare a balanţei spre nefavorabil ar conduce la intensificarea presiunilor bugetare, generând cercuri vicioase economice şi sociale din care cu greu vom mai putea ieşi, scrie Cristian Socol pe blogul Adevărul.

Românii, primul loc din Uniunea Europeană la capitolul „îmi place să le spun celorlalți ce să facă” Dintre toate națiunile din Uniunea Europeană, românii sunt cei mai dornici să le spună celorlalți ce să facă, arată Eurobarometrul „Valorile și identitățile cetățenilor UE”, publicat în noiembrie. 41% dintre români au răspuns că e important pentru ei să fie cei care spun celorlalți ce să facă. Altfel spus, aproape jumătate dintre noi își doresc să fie șefi sau să aibă putere asupra celorlalți. 42% au declarat că această valoare este relativ importantă pentru ei. Doar 16% dintre români nu își doresc să le spună celorlalți ce să facă. 1% nu au nici o idee, scrie Newsweek.

Bucureștiul, capitala care ucide. Bucureștiul este unul dintre cele mai poluate orașe din Europa. Au fost zile, în plină criză pandemică, în care gradul de noxe a depășit cu mult pragul critic de 100%. Pe lângă gropile de gunoi „tradiționale“, precum munții de noxe pe care îi administrează, nerespectând normele europene la zi, groapa Glina, apar ca ciupercile după ploaie grămezi de gunoaie în te miri ce locuri virane din averea spațiului public al Primăriei Capitalei. Când încă stăpânea discreționar Bucureștiul, Gabriela Vrânceanu Firea, într-un schimb de replici cu ministrul Mediului de atunci, Costel Alexe, care i-a pus în vedere să găsească soluții viabile pentru a diminua efectul nociv al celor un milion de tone de deșeuri pe care le produce anual Capitala, fosta primăriță a emis următorul verdict de mahala: „Mutați-vă din București, dacă nu vă convine în București“, scrie DW.

Ofertele de muncă vacante şi salariile nete lunare oferite: recepţioner la Radisson Blu plătit cu 3.200 de lei, manager de birou – 4.000 de lei, inginer mecanic – de la 5.000 de lei. O firmă cu expertiză în instalarea, întreţinerea şi modernizarea ascensoarelor de persoane şi marfă caută specialist intervenţii dispecerat ascensoare. Candidatul potrivit pentru acest post are cel puţin un an experienţă în depanarea, mentenanţa ascensoarelor sau a instalaţiilor de ridicat şi transportat, are studii relevante în domeniul electromecanic sau electric şi permis de conducere categoria B. Ce oferă angajatorii: Contract de muncă pe perioadă nedeterminată cu o perioadă de probă de 90 de zile. Salariul fix brut porneşte de la 5400 lei şi poate ajunge la 8100 de lei brut. Pe lângă salariu, candidatul selectat pe acest post va primi bonuri de masă în valoare de 250 de lei. Candidatul ales pentru acest post va avea program de lucru în ture de câte 12 ore, spun angajatorii în anunţul de recrutare, citat în Economica.net.

Metroul din Cluj, o tichie de mărgăritar ce ne va săraci cu peste 2 miliarde de euro. Metroul din Cluj. Românii sunt prea săraci să își mai permită luxul unor tichii de mărgăritar inutile și scumpe, vânturate ca mari investiții vitale pentru popor. Emil Boc a recunoscut pentru prima dată public că Metroul din Cluj este o tichie de mărgăritar. Cu jumătate de gură dar a recunoscut. După ce se va construi, metroul va avea nevoie de subvenții de circa 12-13 milioane EUR/an. Construcția metroului din Cluj va costa peste 2 miliarde de euro, dublu față de cât s-a estimat inițial. Asta am spus tot timpul: investițiile trebuie să aibă în spate mereu studii de impact și de fezabilitate. Investiții făcute pe bune, nu de ingineri ci de economiști. Trebuie să avem în vedere mereu efectul de antrenare și rentabilitatea economică. Dacă era într-adevăr nevoie de acest metrou, lumea l-ar fi folosit intens la capacitatea sa maximă. Cheltuielile de funcționare și amortizare a investiției s-ar fi plătit integral din biletele vândute de acest metrou. Nu poți face rabat de la așa ceva. Degeaba spune Emil Boc plin de ideologie socialistă în el: ”Dacă era rentabil, îl făceau privații!”, scrie Cristian Păun pe project-e.ro.

Silvia Fierăscu. Oamenii care fac și desfac organizațiile și rețelele lor nevăzute. Silvia Fierăscu este unul dintre puținii specialiști într-un domeniu cvasi-necunoscut în România, dar fascinant: cel al rețelelor de putere și influență din organizații. Silvia este doctor în științe politice, cu o specializare în Știința Rețelelor, la Central European University din Budapesta. Este lector la Facultatea de Științe Politice, Filosofie și Știinţe ale Comunicării la Universitatea de Vest din Timișoara și conduce OrgMapper | Academy din cadrul OrgMapper, unul dintre liderii globali în analiza de rețea în organizații. A fost implicată în peste 300 de proiectele locale și internaționale în care a studiat aplicațiile științei rețelelor și datelor în dezvoltarea instituțională, comunicarea publică, buna guvernare, politicile publice și anticorupție, mobilizarea societății civile. Am vorbit cu Silvia despre lumea nevăzută a rețelelor de putere din organizații și despre cum putem aplica această știință în viața noastră, mai ales într-un moment de schimbare profundă, precum cel pe care-l traversăm, scrie Andreea Roșca pe blogul personal.

Coordonatoarea DOOM, Ioana Vintilă-Rădulescu, despre schimbările aduse limbii române. O nouă ediție a Dicționarului Ortografic Ortoepic și Morfologic al Limbii Române (DOOM) va fi disponibilă pentru publicul larg până la finalul acestui an.
Coordonatoarea celei de-a treia ediții a DOOM-ului vorbește într-un interviu pentru Europa Liberă despre schimbările aduse limbii române. Ioana Vintilă-Rădulescu pregătește, de aproximativ cinci ani, o a treia ediție a DOOM-ului. Doctor în lingvistică, Ioana Vintilă-Rădulescu lucrează la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti”, unde coordonează sectorul de limbi romanice și unde a fost și director științific adjunct în perioada 1997 – 2001. Noul DOOM aduce multe schimbări și cuprinde 3.600 de cuvinte noi, fiind introduse și unele din cuvintele împrumutate din limba engleză pe care le folosim deja zilnic. Printre acestea se numără „Black Friday”, „breaking news” „check-in”, „cool” sau „fake news”. Lingvista arată în interviul pentru Europa Liberă că elementele noi sunt ușor de detectat, ele fiind precedate de simoblul „+”., scrie Europa Liberă.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.





5930 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI


Hotnews
Agenţii de ştiri
Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.



powered by
developed by