Premierul Nicolae Ciucă a declarat vineri la începutul ședinței de Guvern că România este în urmă cu privire la adoptarea unei Ordonanțe de Urgență pentru stabilirea cadrului de implementare a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în condițiile în care UE a virat deja României 1,8 miliarde de euro, echivalentul a 13% din granturile prevăzute pentru țara noastră.
În privința proiectului de buget pe 2022, Nicolae Ciucă a spus că a discutat cu ministrul Finanțelor "și o să stabilim liniile de efort pentru perioada imediat următoare, astfel încât să avem toate demersurile intreprinse astfel ca până la 24 decembrie să avem bugetul finalizat și aprobat."
Referindu-se la PNRR, Ciucă a spus că Guvernul este în întârziere cu adoptarea unor măsuri pentru implementarea acestui plan.
- "UE a plătit 1,8 miliarde de euro, sub formă de prefinanțare. Este echivalentul a 13% din alocarea către țara noastră. (..) Avem 507 jaloane și ținte pe care fiecare din ministerele responsabile trebuie sa le urmareasca spre indeplinire și 171 de măsuri. Din aceste masuri, 64 sunt reforme si 107 investitii.
- Suntem în urmă cel puțin cu elaborarea Ordonanței de Urgență pentru stabilirea cadrului de implementare a PNRR și aș dori să avem o dezbatere să vedem cât de repede vom avea aceasta Ordonanță pe masă pentru a o dezbate și adopta.", a spus premierul Nicolae Ciucă.
Comisia Europeană a anunțat că a virat joi României prima tranșă de bani prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) - 1,8 miliarde de euro prefinanțare, reprezentând 13% din granturile prevăzute pentru țara noastră în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR).
Conform unui comunicat al Comisiei Europene, executivul european a transferat joi României 1,8 miliarde de euro sub formă de prefinanțare, echivalentul a 13 % din totalul de granturi alocate acestei țări în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR). Plata de prefinanțare va sprijini începerea implementării măsurilor de investiții și de reformă cuprinse în Planul de Redresare și Reziliență al României.
Câți bani va mai primi România prin PNRR în 2021
Guvernul precizează că tranșa primită joi prin PNRR reprezintă 1,851 de miliarde de euro din prefinanțarea totală de 3,793 mld. euro din valoarea contribuției financiare pe anul 2021.
Până la finalul anului, România va primi și împrumutul de prefinanțare de 1,942 miliarde de euro.
În plus, anul viitor țara noastră va primi o finanțare de aproximativ 6,171 miliarde euro, mai spune Guvernul.
Potrivit Executivului, pentru anul 2021 și pentru primul trimestru al anului 2022 sunt planificate 45 de ținte sau jaloane din care 5 sunt deja îndeplinite, iar restul sunt în curs de realizare.
Cele cinci obiective atinse sunt, conform Guvernului:
- Intrarea în vigoare a Legii nr. 50/2021 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/2016 privind reorganizarea Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - S.A. (CNAIR) și înființarea Companiei Naționale de Investiții Rutiere - S.A. (CNIR);
- Intrarea în vigoare a legii privind securitatea rețelelor 5G;
- Creșterea numărului de case de marcat conectate la sistemul IT al Agenției Naționale pentru Administrare Fiscală (466.288 de case deja conectate);
- Intrarea în vigoare a cadrului legal pentru înrolarea contribuabililor persoane juridice SPV (Spațiul Privat Virtual);
- Intrarea în vigoare a modificării legislației naționale privind căile de atac (Legea nr. 101/2016).
În perioada următoare, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene va semna acordurile de finanțare cu ministerele care au calitatea de coordonator de reforme și investiții, în baza țintelor și jaloanelor prevăzute a fi îndeplinite de aceste instituții, adaugă Guvernul.
Cum este structurat PNRR-ul României
Planul Național de Redresare și Reziliență este structurat pe cei 6 piloni prevăzuți de Regulamentul Mecanismului de Redresare și Reziliență și împărțit în 15 componente, astfel încât să acopere nevoile României și să urmărească concomitent prioritățile Comisiei Europene.
Cei șase piloni sunt:
- tranziția verde,
- transformarea digitală,
- creștere inteligentă,
- coeziune socială și teritorială,
- sănătate și reziliență economică, socială și instituțională,
- politici pentru generația următoare, copii și tineri.
Banii se vor acorda în tranșe, în funcție de îndeplinirea unor obiective, numite jaloane și ținte. În total, sunt 507 de jaloane și ținte care trebuie realizate până la 31 august 2026.
Pe domeniul Transporturilor, Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) depus de România la Bruxelles presupune două reforme majore și 4 tipuri principale de investiții, iar bugetul total propus însumează 7,62 miliarde euro - totul cu termenul limită 2026.
Pe rutier, ținta e de 434 de km noi de autostradă doar din PNRR, separat de ce va fi finanțat din clasicele fonduri europene ce vor fi la dispoziție României în continuare. Grosul investițiilor se duc în autostrăzile din Moldova - A7 și A8, iar pe feroviar ținta e modernizarea a peste 300 de kilometri de cale ferată, dar și achiziția de trenuri noi și, ca experiment, de trenuri pe hidrogen.
Citește și: Poziție tranșantă a Comisiei Europene după ce PSD a cerut renegocierea PNRR: Doar în cazuri excepționale un stat membru poate solicita revizuirea PNNR / Accentul trebuie să fie acum pentru implementarea reformelor
5
10
