Ce este Crăciunul fără un brad, nu? Este primul lucru cumpărat, înainte de cadouri și mâncare, de către majoritatea persoanelor. Dar de care? E mai bun unul artificial, unul tăiat sau unul în ghiveci? Poate ar fi bine să ne gândim la natură, prima dată. Dilema este anuală, mai ales că oamenii renunță la brad undeva în ianuarie.
„Cumpărarea unui brad de Crăciun sustenabil depinde de circumstanțe. Pentru cei care dețin deja un brad artificial, cel mai bine este să-l folosească și să nu cumpere unul nou”, spune Clare Oxborrow, expert în sustenabilitate, de la Friends of the Earth, potrivit The Guardian.
Astfel, folosind aceleași decorații în fiecare an, deșeurile inutile pot fi, de asemenea, reduse la minimum.
Potrivit Carbon Trust, un brad artificial de circa 2 metri este responsabil pentru 40 kilograme de gaze cu efect de seră, ceea ce înseamnă că trebuie să fie reutilizat pentru circa 10 Crăciunuri pentru a menține un impact mai mic asupra mediului decât cumpărarea unuia adevărat în fiecare an. Bineînțeles, depinde de materialele din care este făcut.
Circa două treimi din amprenta de carbon a unui copac artificial este plasticul din care a fost fabricat.
Dacă vrei să cumperi unul, ideal este să fie produs din materiale reciclate, sugerează The Guardian.
Cine dorește un brad real, atunci ar trebui, poate, să caute unul în ghiveci. Odată trecut Crăciunul, acesta poate fi plantat undeva pentru înfrumusețarea spațiului.
Mai există varianta de brad tăiat, „fără viață” sau care moare ușor în casă până la începutul anului, dar cei care și-l doresc neapărat poate ar trebui să verifice de unde au fost luați, adică de pe plantații speciale, ori din pădure. Ideea este că trebuie încurajați cei care au terenuri special amenajate pentru a crește brazi de Crăciun.
O paranteză: îmi amintesc, în urmă cu circa 3 ani, într-un cartier din Sectorul 3 al Bucureștiului unele persoane și-au aruncat brazii de la balcon și au rămas suspendați printre crengile unor copaci de lângă bloc.
La final, în ianuarie, în general, brazii ajung la gunoi, iar în anumite cazuri sunt transformați în îngrășământ sau bio-masă.
Mâncare mai multă decât putem consuma
Pentru multe persoane, Crăciunul este despre a mânca și a bea mult, și este ușor să te lași dus de val. Problema nu este că poți mânca prea mult, ci că vei cumpăra mai mult și vei arunca mâncarea la gunoi.
„Crăciunul ține câteva zile așa că nu cumpăra ca și cum ai fi sub asediu pentru o lună”, spune Rob Percival, șef pe politici alimentare la Soil Association, citat de The Guardian într-un alt material.
El sugerează să se reziste tentanției de a cumpăra multă carne dacă nu o vei termina niciodată și care va ajunge la coșul de gunoi, odată ce vor fi epuizate ideile pentru a folosi ce-a rămas.
În lume, gospodăriile aruncă circa 74 kg de mâncare/persoană, potrivit datelor ONU. Risipa alimentară reprezintă circa 10% din emisiile ce provoacă urgența climatică.
Dacă risipa alimentară era o țară, aceasta ar fi fost pe locul trei în privința emisiilor, după SUA și China.
„Realitatea este că risipa alimentară creează de 6 ori mai multe gaze cu efect de seră decât aviația. Când aruncăm mâncare, risipim resursele prețioase pentru a le crește (animale), a le împacheta și transforma și, pe măsură ce putrezesc în groapa de gunoi, produc metan, un gaz cu efect de seră mai puternic decât dioxidul de carbon”, a declarat Mariia Rompani, director de etică și sustenabilitate la John Partnership, care deține Waitrose.
A mai spus că simpla acțiune de a arunca mâncare la coșul de gunoi are un impact negativ asupra planetei, decât își dau oamenii seama.
Cadourile: ambalaje aruncate
Dacă ai cumpărat cadouri, evident că prima dată te gândești la împachetarea lor cât mai frumos. Probabil vei alege, pentru unele dintre ele, hârtie roșie, vei lipi cu scotch în anumite locuri, apoi vei face o fundă după ce ai legat cutia, produsul, cu o panglica.
Ești fericit, ți-ai îndeplinit misiunea, ai un cadou care arată frumos.
Cel care îl primește, îl rupe în câteva secunde, deși poate că tu ai pierdut câteva minute să-l faci să arate frumos.
Peste asta, hârtia și panglica ajung la gunoi.
Dacă tot se întâmplă asta, ideal ar fi ca hârtia și panglica să fie din materiale reciclabile, să fie biodegradabile și compostabile.
Dacă nu ați aruncat hârtia de la cadourile primite de anul trecut, atunci încercați să o refolosiți. Asta dacă au fost desfăcute cu atenție cadourile primite anul trecut. Să nu uităm că și hârtia de cadou poluează dacă este aruncată, din cauza tipului de cerneală folosit. Acum depinde de compania care a produs-o.
6
9
