Tu știi ce salariu va avea copilul tău? Prețul plătit de generația școlii online ● The Economist: Comisia Europeană ar putea propune renunțarea la carnea de vită ● Regulile branșării gratuite la electricitate sau gaze, modificate ● Ce mă întreb pentru 2022 ● Iuri Gagarin: miturile ● CEDO reduce termenul de sesizare de la 6 la 4 luni ● Paradoxul locuirii la români: primii la proprietate, primii la supraaglomerare ● Olimpiadele școlare se reiau, dar cum rămâne cu centrele de excelență? ● 20 de ani de euro: avantaje, dezavantaje şi absurdităţi ● Minciuna depolitizării CCR: Trei judecători pleacă în 2022, dar PSD nu pierde controlul ● Zeci de parlamentari francezi, amenințați cu moartea înaintea unui vot privind certificatul COVID-19 ● De ce nu se regăsesc olimpiadele de Limba Română şi Istorie pe lista celor care se reiau. Răspunsul ministrului Educaţiei ● Orașul cu 13 milioane de carantinați unde oamenii suferă de foame închiși în case. Locuitorii își strigă disperarea pe rețelele sociale ● 2022, între așteptări și imprevizibil ● 2022: Ce poate face România în fața Rusiei ● Dacian Cioloș: La muncă, domnule Grindeanu! ● Țara te vrea prost: adevăr, nu politică ●Cum va aplica Emil Boc legea care interzice administrației publice centrale să ceară cetățenilor copii după documente

Business reportFoto: Colaj foto

Tu știi ce salariu va avea copilul tău? Prețul plătit de generația școlii online. Cu fiecare nouă variantă de Covid descoperită, apare inevitabil și întrebarea: închidem sau nu şcolile? În ultimii doi ani, pentru generații întregi de elevi, aceasta a fost realitatea cu care s-au confruntat: școli când închise, când redeschise, examene sau teste date online sau ore în sistem hibrid. Și cel mai important: profesori și colegi pe care mulți dintre nou-sosiții în școli și facultăți nici nu au ajuns să-i cunoască vreodată în carne și oase, ci doar pe platforme online. De-a lungul timpului, chiar și în cele mai neprielnice condiții, școlile au rămas totuși deschise. După aproape doi ani de pandemie, efectele pe care le va avea Covid-19 asupra educației unei generații par a fi o bombă cu efect întârziat, ale cărei efecte se vor vedea pe termen lung, scrie Panorama.

The Economist: Comisia Europeană ar putea propune renunțarea la carnea de vită. După închiderea minelor, Comisia Europeană ar putea propune renunţarea la carnea de vită ca măsură de protejare a mediului. Puține feluri de mâncare deschid mai multe palate decât o bucată suculentă de carne de vită. Un sondaj din 2014 a constatat că friptura era mâncarea preferată a americanilor. Din păcate, gătind atât de multe vaci, oamenii se GĂTESC și pe ei înșiși, transmite The Economist. Impactul alimentelor asupra emisiilor de gaze cu efect de seră (GHG) poate trece sub radar. Într-un sondaj efectuat anul trecut în Marea Britanie, ponderea respondenților care spuneau că „producerea plantelor și a cărnii la ferme” a fost un „contribuitor semnificativ” la schimbările climatice a fost cea mai scăzută dintre cele zece activități enumerate. Cu toate acestea, două lucrări publicate anul trecut în Nature Food constată că alimentele, în special carnea de vită, creează mai multe GHG decât se credea anterior. Renunțarea la fripturi poate fi una dintre cele mai eficiente modalități de a vă reduce amprenta de carbon, potrivit Agrointel.ro.

Regulile branșării gratuite la rețelele de electricitate sau gaze naturale pentru clienții casnici, modificate. OUG nr. 143/2021, publicată în ultima zi a anului în Monitorul Oficial nr. 1.259, elimină din Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012 termenul în care operatorii de rețele electrice sunt obligați să racordeze consumatorii casnici. Înainte, legea stabilea că "în cazul clienților casnici, operatorul de distribuție are obligația racordării lor în termen de maximum 90 de zile de la data obținerii autorizației de construire”. Noile reguli stabilesc acum că, pentru cererile de racordare și branșare ale solicitanților la rețelele electrice, operatorul de distribuție are obligația ca, în conformitate cu reglementările Autorității Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), să elibereze solicitantului un aviz tehnic de racordare cuprinzând soluția tehnică de racordare. Solicitantul are dreptul de a alege liber orice operator economic autorizat de către ANRE pentru proiectarea și execuția racordării și/sau branșamentului. Astfel, de-acum, în cazul clienților casnici care se racordează rețeaua de joasă tensiune, operatorul de distribuție va rambursa solicitantului contravaloarea efectivă a lucrărilor de proiectare și execuție a branșamentului, dacă aceștia au asigurat finanțarea lucrărilor de extindere a rețelei electrice de distribuție, până la o valoare medie a unui branșament, dar nu se mai vorbește în Legea 123/2012 de niciun termen de branșare, scrie avocatnet.ro.

Ce mă întreb pentru 2022. Mă întreb dacă se vor pune împreună, măcar parțial, universurile nemulțumite ale României

Hipsterii și fanii păcănelelor, lumea săracă a cartierelor de care uită toată lumea și corporatiștii, Clanul Sportivilor și fanii Babylon Berlin. Atunci când vom avea proteste simultane, dar diferite, în Piața Victoriei și în Piața Universității, cu oameni, mesaje și tonalități disonante dar cu aceleași ținte ale furiei și poate ieșiți în stradă din același motiv, se vor reuni? Se vor reuni în prima zi? Vor acționa diferit (ex. unii fac marșuri și alții nu)? Abia aștept antropologii și fotografii care vor identifica, cu grijă, care slogane sunt prezente pe buzele ambelor grupuri și care sunt comune. Mă întreb ce impact va avea asupra economiei românești răspândirea Omicron. Din câte se pare în acest moment, Omicron se răspândește mai repede. Pentru țări în care vaccinarea este foarte răspândită, acest lucru duce la o normalizare. În țările cu o rată mică a vaccinării, asta înseamnă prăpăd. Vorbind în mod specific de țara noastră, la o populație vârstnică puțin vaccinată prin comparație cu cele din alte părți o variantă cu răspândire majoră este extrem de periculoasă. (O variantă care ucide 2% din o sută de oameni ucide 2; o variantă care ucide 1% din o mie ucide 10), scrie Barbu Mateescu pe PressOne.

Iuri Gagarin: miturile. Stim toți cine a fost și ce a făcut Iuri Gagarin, așa că nu o să batem monedă pe treaba asta. În schimb, așa cum v-am obișnuit deja, o să subliniem câteva detalii din biografia sa mai puțin știute de către publicul larg. Așadar, cu liniuță, de la capăt, continuăm maratonul nostru „cosmonautic”. - Un mit perpetuat de propaganda sovietică a fost acela că Iuri Gagarin avea o origine „sănătoasă”. Adică provenea dintr-o familie de țărani. În realitate, bunicul său din partea mamei, Timofei Matveev, fusese directorul unei companii petroliere din St. Petersburg până la venirea comuniștilor la putere. Ah, că familia lui Gagarin devenise una săracă, da. Mama sa, Anna Timofeievna lucra ca lăptăreasă într-un colhoz. Tatăl său, Alexei Gagarin, era tâmplar. Dar ei fuseseră transformați în țărani, nu se născuseră așa. - Nu mulți știu, dar în perioada în care începuse să facă primele ore de pilotaj, Gagarin avea mari probleme la aterizare. S-a prins un instructor care era problema. Gagarin era prea scund. Ăsta i-a oferit o pernă pe care să stea, și astfel să poată vedea mai bine din carlingă. Și totul a mers bine după aia. Să nu uit, Gagarin avea doar 1,57 m înălțime. - Tot în perioada aia (prima jumătate a anilor `50), Iuri a cunoscut-o pe Valentina (foto), cea care a avea să îi devină soție în 1957. Tot în 1957, Gagarin absolvea școala de pilotaj și era trimis la o bază de la Cercul Arctic, Luostari. Doi ani mai târziu, o comisie misterioasă sosise la Luostari, așa cum făcuseră și altele pe tot cuprinsul URSS-ului. Căutau voluntari, dar nu li s-a spus pentru ce. Tot ce trebuiau să știe soldații respectivi era că urmau să piloteze un avion de tip nou. Iar Gagarin a semnat. Habar nu avea în ce se băga. Tot ce voia era să plece din gerul de la Cercul Arctic, împreună cu Valentina și fetița lor de doar 6 luni, Lena, scrie Mica Doză de Cultură Generală pe conturl de Facebook.

CEDO reduce termenul de sesizare de la 6 la 4 luni, de la 1 februarie 2022. Dacă vreți să faceți o sesizare la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, e bine să știți că aveți la dispoziție doar 4 luni după epuizarea căilor de recurs din țară. CEDO va reduce termenul de la 6 la 4 luni, începând cu 1 februarie. Decizia este valabilă pentru cei peste 800 de milioane de locuitori din 47 de state membre ale Consiliului Europei şi semnatare ale Convenţiei Europene a Drepturilor Omului. România este semnatară a Convenției din 1994. În clasamentul global al Curţii Europene, se află pe locul patru printre cele mai condamnate state, cu un număr total de 1.393 de condamnări, după Turcia, Rusia și Italia. Doar anul trecut, împotriva României s-au pronunțat 64 de condamnări. Asta înseamnă că decizii ale instanțelor din România sunt anulate de instanța europeană, iar statul este obligat la plata unor despăgubiri. România a plătit despăgubiri de peste 44 de milioane de euro în urma condamnărilor la CEDO, în ultimii 5 ani, anunță EuropaFM.

Paradoxul locuirii la români: primii la proprietate, primii la supraaglomerare. România figurează în statistica Eurostat pe primul loc în UE ca pondere a celor care dețin o locuință în proprietate. Cu 96%, potrivit datelor colectate în 2020, suntem urmați de Slovacia (92%), Ungaria și Croația (ambele cu 91%). La polul opus, în Germania repartizarea este egală între proprietari și chiriași (50%/50%), iar valori relativ reduse ale deținerilor de case mai apar în Austria (55%) și Danemarca (59%), semnificativ sub media UE de 70% (datele pentru Italia nu sunt disponibile). Totodată, însă, țara noastră apare pe ultimul loc în ceea ce privește numărul de camere pe persoană. Cu doar 1,1 camere/pers., figurăm mai jos decât Croația, Lituania, Polonia și Slovacia (1,2 camere/pers.) și mult sub media UE de 1,6 camere/persoana, scrie Curs de Guvernare.

Olimpiadele școlare se reiau, dar cum rămâne cu centrele de excelență care funcționează cu voluntariatul profesorilor și sponsorizări. Elevii și părinții au „sorcovit” ieri Ministerul Educației. Au cerut să trăiască mai mult predictibilitatea în structura anului școlar, să înflorească fondurile pentru transportul elevilor și să se reorganizeze mai iute și mai bine olimpiadele școlare. Dar în afară de organizarea acestor concursuri, după o pauză de doi ani, cred că este necesară o discuție serioasă despre ce mai înseamnă excelența în învățământul românesc. În cele 19 centre de excelență funcționale în toată țara, am descoperit că nu toți profesorii sunt plătiți și că fac apel la sponsorizări atunci când au nevoie de materiale didactice. La finalul ultimei ședințe de Guvern din anul 2021, ministrul Sorin Cîmpeanu a anunțat asumarea unor măsuri în domeniul educației. Pe lângă aprobarea hotărârii de Guvern privind Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar, acesta a anunțat, în premieră, după doi ani de școală desfășurați în pandemie, reluarea olimpiadelor și concursurilor școlare. Un element de noutate îl reprezintă posibilitatea ca acestea să fie desfășurate online, dacă situația o impune. La scurt timp după anunț, Ministerul Educației a publicat și lista olimpiadelor care se vor organiza în acest an școlar. Faptul că anumite olimpiade au fost eliminate (precum cea de limba și literatura română, dar și cea de istorie sau limba engleză) a stârnit o reacție virulentă din partea societății civile. Asociațiile de elevi au reacționat primele: „Amintim că vorbim despre materii la care anual participau o mulțime de elevi și punem accentul pe faptul că limba engleză este o limbă de circulație internațională, limba română este esențială țării noastre, iar disciplina Istorie surprinde o vastă cultură generală, alături de reprezentarea poporului nostru, ceea ce reprezintă clar argumente pentru care elevii ar trebui să poată susține olimpiade și la aceste materii.” , scrie Scoala9.

20 de ani de euro: avantaje, dezavantaje şi absurdităţi. Deşi euro a devenit rapid a doua monedă ca importanţă, moneda nu a ajuns nici pe departe să atace rolul dolarului. Considerentele legate de consecinţele politice ale monedelor au dominat dintotdeauna gândirea francezilor cu privire la euro. Guvernul francez şi-a dorit o dependenţă mai redusă de SUA şi contracararea dominaţiei germane în interiorul Europei. Însă în timp ce după adoptarea euro temerile nemţilor privind independenţa băncii centrale locale şi inflaţiei nu s-au adeverit, Franţa nu a reuşit să-şi vadă obiectivul de reechilibrare a puterii economice în Europa realizat. Vă întrebaţi de ce nu aţi traversat niciodată podurile de pe bancnotele euro? Motivul este că acestea sunt fictive. Sau cel puţin aşa au fost. În 2011, însă, oraşul olandez Spijkenisse a profitat de oportunitatea de marketing de a fi primul oraş european reprezentat pe bancnotele euro construind practic cele şapte poduri peste canalele sale. Efectul acestei mişcări ar putea dispărea însă în curând din moment ce BCE a anunţat în decembrie că este în căutarea unui nou design pentru bancnotele euro. O decizie privitoare la acesta este aşteptată în 2024, scrie ZF.

Minciuna depolitizării CCR: Trei judecători pleacă în 2022, dar PSD nu pierde controlul. Depolitizarea CCR a fost cerută des, dar totul a rămas la nivel de discurs. PSD propune ca noii judecători să nu fi fost membri de partid în ultimii opt ani, iar proiectul a trecut tacit de Camera Deputaților. Este o formulă fezabilă sau doar o încercare de câștiga capital politic? Ințiațiva legislativă poartă semnătura lui Marcel Ciolacu și a deputatei Maya Teodoroiu, fostă judecătoare la CCR în legislatura 2015-2019, și a fost depusă în septembrie anul trecut. Prima mare problemă a inițiativei este aceea că ridică probleme de constituționalitate. Aceasta pentru că, de fapt, adaugă la articolul 145 din Constituție, care vorbește clar despre condițiile pentru numire: „judecătorii Curții Constituționale trebuie să aibă pregătire juridică superioară, înaltă competență profesională și o vechime de cel puțin 18 ani în activitatea juridică sau în învățământul superior”, scrie Europa Liberă.

Zeci de parlamentari francezi, amenințați cu moartea înaintea unui vot privind certificatul COVID-19. Parlamentarii partidului de guvernământ din Franța au declarat luni că nu se vor lăsa speriați de amenințările cu moartea pe care zeci de politicieni le-au primit în legătură cu un proiect de lege care va condiționa dovada vaccinării de accesul în restaurante, cinema-uri sau în trenuri, relatează Reuters. Noua lege, care ar elimina opțiunea de a arăta un rezultat negativ al testului în loc de inocularea cu serul anti-COVID-19, are sprijinul mai multor partide și este aproape sigur că va fi adoptată de camera inferioară într-un vot ce va avea loc luni seara sau marți dimineața. Însă, o dezbatere tensionată de luni în parlamentul din Paris a evidențiat ceea ce guvernul și opoziția au descris ca fiind oboseală generalizată față de pandemie și față de măsurile de combatere a acesteia, transmite RFI.

De ce nu se regăsesc olimpiadele de Limba Română şi Istorie pe lista celor care se reiau după doi ani de pauză. Răspunsul ministrului Educaţiei. „Elevii ce se pregătesc temeinic la aceste discipline nu vor avea ocazia să participe la concursurile care să le ateste cunoştinţele sau care să îi ajute să obţină performanţa. Totodată subliniem faptul că Olimpiadele şi Concursurile recunoscute de către Minister sunt cele care fac elevul să obţină bursa de performanţă. Astfel, ne punem următoarea întrebare şi anume cum va putea fi răsplătit un elev olimpic la una dintre disciplinele scoase de minister, dacă nu va putea susţine olimpiada la disciplina la care performează?“, s-au întrebat elevii, un comunicat semnat în comun de patru asociaţii fiind dat publicităţii duminică, 2 ianuarie, cu o zi înainte de reluarea cursurilor. Astăzi a venit şi precizarea ministrului Educaţiei, Sorin Cîmpeanu. Contextul epidemiologic ar fi de vină, oficialii din minister hotărând să dea undă verde prioritar acelor olimpiade şi concursuri care au şi etapă internaţională. „Din păcate, contextul epidemiologic nu permite reluarea tuturor acestor competiţii în condiţii de siguranţă, motiv pentru care principiul ce a stat la baza primei selecţii a fost prioritizarea participării României la competiţiile internaţionale anunţate pentru anul 2022. Toate competiţiile listate în prima etapă sunt competiţii care prevăd etape internaţionale“, a spus ministrul, citat de Adevărul.

Orașul cu 13 milioane de carantinați unde oamenii suferă de foame închiși în case. Locuitorii își strigă disperarea pe rețelele sociale. „Pentru locuitorii din orașul Xi'an din nord-vestul Chinei, începutul anului 2022 seamănă cu 2020, doar că e mult mai rău”, arată o analiză publicată de CNN despre situația din orașul de 13 milioane de locuitori, plasat într-o carantină strictă la finalul lunii decembrie, din cauza unor cazuri de COVID-19. Totul, ca parte a strategiei „zero COVID” adoptate de China la începutul pandemiei și care pare să pună tot mai mult la încercare răbdarea oamenilor. Din 23 decembrie, orașul ce datează încă din Antichitate și e cunoscut drept „casa războinicilor de teracotă” se confruntă cu cel mai mare focar comunitar de coronavirus din China după cel de la Wuhan, epicentrul inițial al pandemiei. Până în prezent, în oraș au fost raportate peste 1.600 de cazuri de COVID. Deși numărul este mic în comparație datele anunțate de alte țări, acest focar a dus bilanțul infectărilor din China din ultima săptămână a anului 2021 la cel mai ridicat nivel de după martie 2020. Orașul Xi’an, o cunoscută destinație turistică, a întâmpinat noul an cu străzi pustii, magazine închise și un aeroport gol. Carantina este cea mai strictă de la începutul pandemiei, când 11 milioane de locuitori din Wuhan au intrat în lockdown, la începutul lui 2020, potrivit Libertatea.

2022, între așteptări și imprevizibil. Anul 2022 va continua să fie complicat. Vor fi provocări atât pentru economia românească, dar și pentru cea europeană. Inflația este prima temă sensibilă pentru economia locală, pentru că estimările arată că prețurile vor continua să crească în prima jumătate a acestui an. Dacă anul trecut, s-a încheiat cu o rată a inflației de 7,5%, prima jumătate a acestui an va aduce un nivel de 8,6% urmând ca la sfârșitul anului să se atingă 6%. Anul începe în forță, pentru că peste o săptămână, va fi prima „bornă” importantă, respectiv ședința Băncii Naționale pe teme de politică monetară. După ce în anul 2021, BNR a majorat de două ori rata dobânzii de politică monetară, în octombrie la 1,50% și în noiembrie la 1,75%, în acest moment, așteptările sunt că banca centrală să continue pașii de creștere a dobânzii, scrie RFI.

2022: Ce poate face România în fața Rusiei. Bucureștiul se consideră în siguranță câtă vreme există militari americani pe teritoriul țării. În același timp, însă, vulnerabilitățile locale au fost scoase în evidență mai mult decât altădată, iar recunoștința față de aliatul strategic a trecut de la admirație la dispreț cu o ușurință suspectă. Nu întotdeauna declarațiile s-au suprapus peste fapte, chiar dacă la vedere loialitatea și angajamentul României par fără cusur, de aceea există destule emoții la București față de negocierile care încep săptămâna viitoare între Statele Unite și Rusia. Lista cu pretențiile Moscovei din proiectul de tratat trimis Washingtonului poate afecta și România, dacă negocierile dintre cele două mari puteri ar înclina spre soluția propusă de Vladimir Putin. Pe scurt, Kremlinul îi cere Occidentului, nu doar oprirea extinderii NATO spre Ucraina sau Georgia, ci și retragerea armelor sofisticate din proximitatea granițelor sale plus interzicerea rachetelor cu rază medie în Europa. Dacă tratativele propuse de Rusia nu ajung la un numitor comun satisfăcător, Kremlinul sugerează că va folosi forța armată și va înainta în Ucraina, scrie DW.

Dacian Cioloș: La muncă, domnule Grindeanu! Cătălin Drulă nu s-a plâns deloc în cele 10 luni de mandat. Dacian Cioloș, mesaj dur la adresa lui Sorin Grindeanu, ministrul transporturilor. „La muncă, domnule Grindeanu! Și lăsați justificările, că nu vă ajută. De câte ori ajunge în vreo funcție publică, Sorin Grindeanu ține neapărat să se facă de râs. După ce a fost tăvălit și umilit de Liviu Dragnea, pentru care a jucat cu succes rolul de interpus, de păpușă politică gata să distrugă justiția, domnul Grindeanu are senzația că acum chiar e ministru la Transporturi. Așa că primul lucru pe care a găsit de cuviință să-l facă a fost să calce pe greblă dând vina pe greaua moștenire de la Cătălin Drulă, fost ministru USR al Transporturilor. În cele doar 10 luni de mandat, Cătălin Drulă nu s-a plâns deloc și a muncit în fiecare zi pentru marile proiecte de infrastructură ale României, pentru care a și obținut bani – și din bugetul național, și prin PNRR. Șantierele deschise sau redeschise în mandatul lui le-a văzut toată lumea, viteza de execuție a lucrărilor, de asemenea. Articolul complet, pe project-e.ro.

Țara te vrea prost: adevăr, nu politică. „Sarmalele Reci cântau deja din 1993, dar pe vremea aceea era greu să scoți un disc. Trupele mai vechi așteptaseră mulți ani până să prindă un split (n.r.: un EP care se împarte între compozițiile a două trupe, vezi populara serie Formații rock a casei de discuri Electrecord) pe o față de disc. Dar nici nu voiam să ne gândim la album! Mihai Iordache și cu mine eram radicali și declaram ca pe un manifest credința noastră în arta vie, directă. Sarmalele Reci se exprimă live pe scenă, cine vrea să asculte, să vină la concert, așa ziceam. Numeam discurile și casetele niște conserve de sunet lipsite de viață. Le recunoșteam rolul de a tezauriza un material muzical, dar declaram război industriei muzicale, cu toate tertipurile ei de marketing”, mărtuisește Florin despre primii ani ai proiectului. „Ce ne-a înduplecat, după doi ani, să acceptăm oferta casei de discuri Vivo, cu acționari polonezi, de a înregistra un album era proliferarea de înregistrări neautorizate din concerte care circulau, de la cântece trase sporadic cu microfonul din sală și difuzate la radio până la întregi casete bootleg, cu copertă xeroxată, înregistrate pe șest de sunetiști prin masa de mixaj. Colegii mei muzicieni erau scandalizați de calitatea înregistrărilor și au hotărât să rezolve această problemă: hai să tragem un disc, să reprezinte oficial Sarmalele Reci”, contextualizează Florin apariția primului lor disc, scrie Scena9.

Emil Boc va implementa și la Cluj legea care interzice administrației publice centrale să ceară cetățenilor copii după documente. ”Am dat termen o lună să fie contactate toate instituțiile cu care colaborăm: Cadastru, Carte Funciară, ANAF, Sănătate, Pensii, Șomaj, toate instituțiile, și să le notificăm că, de la 1 februarie, noi vom cere în locul cetățenilor actele pe care ei trebuie să le depună la dosare, adică ce e obligație pentru ei să comunice la nivel național, să fie obligație și pentru autoritățile locale”, a declarat primarul Clujului. Emil Boc spune că legea poate fi îndreptată, dacă aleșii din Parlament vor dori acest lucru. ”Această lege este, din nefericire, schioapă, adică e într-un picior, obligă doar autoritățile centrale, dar la nivel local… spune: voi mergeți în continuare cu dosarul cu șină. Se va schimba și legea, după ce se întorc parlamentarii din vacanță își vor da seama, probabil, că au uitat ceva pe drum, au uitat administrațiile locale”, a mai spus edilul clujean, citat de Transilvania Reporter.

​2022, anul marilor confruntări fiscale la nivelul UE, într-un context economic incert. Agenda europeană de politici economice este încărcată în acest an de negocieri complicate şi confruntări importante pe teme precum regulile şi politicile fiscale, salariul minim european, precum şi alte reglementări financiare mai tehnice, notează Euractiv. În acelaşi timp, politica comercială a UE va trebui să se adapteze: pe de o parte ameninţărilor venite din parte unor state terţe, iar pe de altă parte solicitărilor interne privind practici mai durabile și responsabile din punct de vedere social. Această perspectivă pentru 2022 trebuie privită cu prudenţă, având în minte faptul că pandemia în curs şi consecinţele sale economice, precum şi inflaţia ar putea schimba cu rapiditate priorităţile enumerate mai jos, scrie Curs de Guvernare.