”Lucrătorii dependenți (din sectoarele alimentate practic exclusiv din taxe, impozite și contribuții) reprezintă 14,1% din populația ocupată. La nivelul anului 2030, această pondere va crește față de anul de bază 2020 cu nu mai puțin de 24%!!! Acest ritm de creștere este de 3 (TREI) ori mai mare decât creșterea globală a populației ocupate pentru acest interval (care este în jur de 8%). Cu alte cuvinte sectoarele alimentate practic exclusiv din taxe, impozite și contribuții, vor înregistra o creștere de ocupare de trei ori mai mare decât creșterea globală de ocupare de la nivelul întregii economii naționale. În aceste condiții, ori nivelul general al productivității muncii în sectorul concurențial va trebui să crească pentru a putea susține această creștere, ori va trebui ridicat simțitor nivelul taxelor și impozitelor”, arată un studiu coordonat de Cătălin Ghinăraru, expert pe piața muncii.
Alte concluzii ale studiului:
- Cererea de munca este concentrata in ramuri si sectoare care nu solicita o pregatire foarte ridicata. Cu toate acestea, oferta de munca s-a orientat catre cresterea nivelului educational, prin accesarea masiva a invatamantului superior. Cel mai mare numar de absolventi de invatamant superior este concentrat in sectoarele “non-concurentiale” ale economiei nationale; se remarca aici concentrarea excesiva a absolventilor de invatamant superior in administratia de stat si in invatamant, precum si in sanatate
- Reduceri ar trebui sa sufere si specializarile tehnice cu exceptia singulara a celor din electronica, comunicatii si IT; Reducerile cele mai semnificative ar trebui sa afecteze specizarile legate de sectorul industriei extractive;
- In cazul absolventilor de specializari teoretice, trebuie mentionat ca fie si in cazul in care am orienta totalitatea ofertei catre acoperirea cererii globale a sistemului de invatamant pe urmatoarea decada, tot ar trebui sa reducem numarul acestora cu 50% fata de nivelele actuale; Situatia este foarte ingrijoratoare in cazul invatamantului superior artistic unde reducerea ar trebui sa fie cu peste 90% fata de nivelul actual in varianta de prognoza prin care ajustam oferta la cerere!
- O situatie foarte buna este in sectorul specialitatilor medicale unde oferta este aproape 100% aliniata la cererea estimata a sectorului, desigur, daca excludem continuarea unui trend de migratie relativ masiva a acestei categorii de personal. Relativ bine ajustata la cerere este si oferta de absolventi cu studii superioare din profilul economic / administrarea afacerilor.
- Îmbatranirea generala a populatiei va fi insotita de o imbatranire progresiva a populatiei in varsta de munca, in care vor ajunge sa predomine grupele de peste 45 de ani; Numarul si proportia copiilor in total populatie (populatie sub 18 ani) va fi in continua scadere!
- La nivelul anului 2020 in exploatarea resurselor naturale lucreaza 28% din total populatie ocupata din care 10% in exploatarea resurselor de subsol si 90% in exploatarea resurselor solului. Din acest ultimi 90%, 90% lucreaza in agricultura si doar 10% in industria alimentara, deci in procesarea resurselor solului; In 2030, ponderea s-ar reduce catre 25% dar din acestia 88,3% ar continua sa lucreze in explotarea resurselor solului, din care 82% efectiv in agricultura si doar restul in prelucrarea produselor agricole. Castigul de productivitate ramane deci limitat!
- Sectoarele distributiei si cel al transporturilor concetreaza in prezent aproximativ o cincime din totalul populatiei ocupate. La nivelul anului 2030, aceste sectoare vor totaliza un sfert din total, devenind cel mai important generator de locuri de munca din economia romaneasca!
HotNews a discutat cu Cătălin Ghinăraru despre efectele îmbătrânirii României.
”Este evident că va apărea o reducere a Produsului Intern Brut, dar asta se va întâmpla nu imediat; aceste consecințe vor apărea în timp, pe măsură ce populația îmbătrânește”, ne-a spus vineri profesorul Ghinăraru. ”Populația României, comparativ cu populațiile europene în general, a fost până nu cu mulți ani în urmă o populație relativ tânără pentru că aveam acele cohorte foarte mari, formate din cei născuți la sfârșitul anilor 1960 și începutul anilor 1970, care erau cohorte în vârstă de muncă. Dar vremea a trecut, iar ei au ajuns la 54-55 de ani și în curând ele se vor apropia de vârsta de pensionare. Practic, în anii 2029- 2030 va începe Marea Retragere; atunci vor începe să se simtă efectele acestei îmbătrâniri”, mai spune Cătălin Ghinăraru
Îmbătrânirea populației cauzează și o scădere a participației la activitatea economică care va conduce la reducerea ritmului de creștere a PIB și până la urmă la o scădere de PIB, cu consecințe pentru prosperitatea socială. Eu le spun mereu studenților mei la cursul de Pensii că riscul de îmbătrânire, spre deosebire de multe alte riscuri, este un risc universal. Toată lumea îmbătrânește; ar fi groaznic dealtfel dacă nu am îmbătrâni și am muri de tineri. Implicațiile pentru piața muncii sunt numeroase în ceea ce privește îmbătrânirea populației...Plus implicațiile asupra sistemului de Pensii, consideră interlocutorul nostru.
Sigur că una din soluții este legată de creșterea productivității, iar asta în parte s-a și obținut, pentru că, la urma urmei, în industriile moderne nici nu se mai folosește atâta forță de muncă - se folosesc mai multe mașini.
”Literatura de specialitate în acest domeniu este puțină și nu de puține ori contradictorie, pentru că nu am mai trecut printr-o asemenea problemă. Este pentru prima dată în istoria omenirii în care avem atât de mulți vârstnici. Până acum nu se pomenea de așa ceva. În plus de asta, în Europa cel puțin, mai avem de-a face cu un context foarte particular de care nu ne dăm întotdeauna seama pentru că ne-am obișnuit cu el: în Europa, de peste 70 de ani este pace. Nu a mai existat în istoria continentului o asemenea perioada de peste 70 de ani de pace. Și de aceea nu s-au putut face analize privind efectul îmbătrânirii pentru că nu există date, evidențe foarte clare . Acum 100 de ani nu ne confruntăm cu acest fenomen al îmbătrânirii. Acum 100 de ani eram la doi ani de la terminarea Primului Război Mondial - erau 20 de milioane de victime, alte 40 de milioane de morți din cauza gripei spaniole....”, mai adaugă Ghinăraru.
Vedem foarte clar că industriile moderne nu mai ocupă atât de multă forță de muncă. Forța de muncă s-a deplasat către alte activități. În trecut era necesar să ai o familie cât mai numeroasă pentru că aveai nevoie să lucrezi pământul. Acum, foarte multe lucruri s-au automatizat. În industrie,un simplu centru de prelucrare prin așchiere înlocuiește cinci sau șapte mașini pe care le aveam înainte, mașini care era fiecare operată de cel puțin un om, mai spune expertul citat.
Necesarul de personal din Sănătate și Asistență Socială va crește - asta e foarte clar – atât la personalul cu studii superioare cât și la cel cu studii medii.De ce va crește? Pentru că populația îmbătrânind, nevoia de astfel de servicii va fi mai ridicată. Iar aici mai e un lucru care trebuie spus: în acest segment, al asistenței sociale, posibilitățile de automatizare sau de înlocuire cu inteligența artificială sunt infime.
”Este posibil să se ajungă la un conflict între generații, cum vedem în Japonia sau în Coreea de Sud, mai ales că vor fi o probleme de ocupare pentru generația mai tânără sau probleme de nivel al veniturilor. E drept, contează mult și de mentalitate sau de modelul cultural al fiecărei țări. Dar în Coreea de Sud sunt foarte multe cazuri de sinucidere ale bătrânilor care se simt abandonați de copii, de nepoți...”, mai spune Ghinăraru.
Cum ne putem pregăti pentru îmbătrânirea populației? ”În principiu este vorba de dezvoltarea unor sisteme de asistență socială pentru bătrâni sau de sprijinire a familiilor astfel încât să îi îngrijească pe bătrâni în familie. La noi e mai răspândită ideea de a-i îngrijit pe bătrâni în familie dar și acest model începe să se estompeze...
Cea mai bună soluție este cea a dezvoltării de servicii de Asistență Socială, mai ales că astfel am găsi și o rezolvare a ocupării Forței de Muncă. Chiar dacă cu lucrător migranți, așa cum și ai noștri au plecat în Italia să îngrijească bătrâni.
Există și forme prin care Statul poate finanța astfel de servicii . Există de pildă un sistem folosit în Belgia prin intermediul unor vouchere, care sunt finanțate din bugetele autorităților locale. În baza acelor vouchere seniorul poate cumpăra diferite servicii - de îngrijire, de curățenie. ș.a.- de la oficiile de forță de muncă E o chestie foarte inteligentă, chiar dacă acolo e ușor limitată. Dacă ești în regiunea valonă poți să cumperi serviciile doar din valonia, dacă ești în regiunea flamandă le poți achiziționa doar de acolo etc”, conchide expertul citat.
Studiul de care vorbeam la începutul acesti articol poate fi citi aici.
8
86
