Acum 100 de ani, Vlada, din satul Rădeşti, judeţul (pe atunci) Muscel, în vârstă de 30 de ani, îl cerea de soţ pe Ion, olar din acelaşi sat, cu care a păcătuit și cu care are un copil. Sentinţa judecătorului local, Ianache sluger, trimite la prevederile legislative: „pravilele apără a NU săvârşi o nuntă ca aceasta, a fi mai mare soţia decât bărbatul, ci totdeauna să fie bărbatul mai mare decât nevasta”, povestește Constanța Vintulă Ghițulescu în cartea ”În șalvari și cu ișlic”. Dezechilibrul de vârstă era acceptat doar atunci când vine din partea bărbatului. Dar vremurile s-au schimbat, iar azi o serie de tabu-uri legate de căsătorie s-au schimbat radical. Dacă în 1990 doar 5% dintre căsătoriile erau încheiate între bărbați mai tineri decât soțiile, anul trecut procentul a trecut de 11%.

O serie de tabu-uri legate de casatorie s-au schimbatFoto: sxc.hu

Numărul femeilor care își iau ca soț un bărbat mai tânăr s-a dublat în ultimii 30 de ani

Asta fără să luăm în calcule parteneriatele civile, despre care INS nu dispune de date.

  • Îndreptarea legii, glava 198, p. 195: ”Drept aceaia trebue să căutăm să vedem de va fi bine cum se cade, ce să zice să nu fie bărbatul de 50 de ani şi muiarea de 12 ani sau de 15 ani, sau muiarea dă 50 şi bărbatul de 20. Cum nu se cade şi fară de dreptate iaste să fie (...) muiarea bătrână şi bărbatul tânăr, care lucru nu iaste numai cum nu se cade, ce încă e ruşine, dosadă, imputare şi batjocoră” (Pravila lui Matei Basarab, cunoscută și sub numele de Îndreptarea legii, este o culegere de legi tipărită în 1652)

Potrivit datelor Statisticii, cele mai multe căsătorii între femei cu bărbați mai tineri au loc în grupa de vârstă 25-29 de ani, urmate de grupa de vârstă 30-34 de ani. Dar și aici lucrurile au evoluat în timp. În primii ani după Revoluție, cele mai multe nunți de femei care își luau de soț un tip mai tinerel avea loc la grupa de vârstă 20-24 de ani. Prin 1996, acest tip de mariaj ”s-a mutat” în grupa de vârstă 25-29 de ani, iar după anul 2000, cele mai multe asemenea căsătorii au trecut la cei de 30-34 de ani.

Vârsta la care tinerii se căsătoresc este tot mai aproape de maturitate

Vârsta medie a femeilor la căsătorie era în 1990 de circa 23,7 ani iar la bărbați de circa 26 de ani. În 2020 bărbații se căsătoresc cu aproape 10 ani mai târziu, iar femeile amână cu 7 ani data la care se mărită (comparativ cu 1990).

Atât vârsta medie la prima căsătorie, cât şi vârsta medie la căsătorie au continuat să înregistreze o uşoară creştere, astfel încât se menţine tendinţa de deplasare a acestor indicatori spre limite de vârstă mai înaintată. Pe termen lung, acest fenomen influenţează negativ natalitatea, ca efect al reducerii perioadei fertile conjugale.

În profil teritorial, numărul cel mai mare de căsătorii a fost înregistrat în Municipiul Bucureşti, iar cel mai mic număr de căsătorii s-a înregistrat în judeţul Tulcea.

Vârsta medie a bărbaţilor la data căsătoriei variază în funcție de județe: cei mai tineri sunt cei din zona Sucevei, iar cei mai ”maturi”, din Municipiul Bucureşti. La femei, datele arată la fel.

Repet, nu am luat în calcul fenmentul parteneriatului civil, în care cei doi locuiesc fără a fi căsătoriți.

Unul din 3 copii se naște în afara căsătoriei

Raluca S. Este șefă la resurse umane într-o multinațională. A terminat Filologia și Psihologia, nu are partener, iar pandemia i-a cam dat viața peste cap. ”Mi-am dat seama, după perioada de lockdown cât de multe aș avea de oferit unui copil. Nu vreau să mă căsătoresc, vreau pur și simplu să fac un copil. Din fericire, am găsit clinica potrivită cu ajutorul căreia sper să devin mamă”, spune Raluca. Numărul cererilor de a deveni mame venite dinspre femei singure s-a triplat în ultimul an, confirmă reprezentanții clinicilor de specialitate. La noi, potrivit datelor oficiale, un copil din trei este adus pe lume în afara căsătoriei.

Motivele pentru care o femeie singură alege să recurgă la astfel de tratamente sunt foarte complexe, dar educația, ambițiile profesionale, schimbarea mentalității sociale și împlinirea personală sunt factorii principali în funcție de care se ia decizia.

Mădălina T. Inginer. Stă cu chirie în Capitală, având un partener de apartament. ”Un tip deștept, bine dezvoltat fizic, dar nu știu dacă mi l-aș dori ca soț. Ca tată al copilului, de ce nu? I-am propus asta și a fost de acord. Acum sunt în luna a patra de sarcină. Familia lui nu mă place, așa că nu vreau complicații sau scandaluri. Ai lui încă nu știu că vor fi bunici, nici nu știu dacă merită să le spunem. Vom vedea ce ne va aduce viitorul”, spune Mădălina.

Cristian N. și Nicoleta P. se știu din liceu. Niciunul nu crede în instituția căsătoriei și au decis să nu ”se ia” cu acte. Sunt de 15 ani împreună, se iubesc și vor avea un copil în toamnă, dacă totul merge bine. ”Să mergem ca acum 100 de ani la preot ca să ne confirmăm că ne iubim? E absurd!, zice Cristian. ”Sau să cheltuim mii de euro pe o nuntă în loc să punem banii aceia pe numele viitorului copil? Chiar am fi tâmpiți să facem asta!”, spune și Nicoleta, râzând.

Societatea se schimbă și nu doar în România. Conform datelor Eurostat, în ultimii 60 de ani schimbările sunt dramatice din acest punct de vedere.

Iar aceste schimbări vin pe fondul unui declin demografic fără precedent.

Interesant e că la țară, numărul copiilor născuți în afara căsniciei e mai mare decât la oraș. Ceea ce poate fi și o lovitură dată imaginii de familie tradițională pe care comunitățile rurale încearcă să o promoveze. Sunt câteva județe în care copiii născuți în mediul rural în afara căsătoriei trec de 50%: Călărași, Ialomița, Teleorman sau Mureș, ca să dăm câteva exemple.

Peste 70% dintre cupluri spun că momentan nu își doresc copii. Aspectele financiare - situația financiară și incertitudinea cu privire la siguranța locului de muncă sunt determinante în decizia de a (mai) avea un copil.

Momentul conceperii copilului tinde să preceadă momentul căsătoriei

Desigur că aceste diferenţe între vârsta medie la prima naştere şi vârsta medie la prima căsătorie, şi mai ales diferenţa negativă, frecvent întâlnită după 2003, se datorează şi creşterii ponderii naşterilor ilegitime, deci a femeilor foarte tinere, care necăsătorindu-se, nu mai contribuie la obţinerea vârstei medii la prima căsătorie, deşi contribuie la obţinerea vârstei medii la naşterea primului copil”, atrag atenția cercetătorii din INS într-o lucrare despre evoluția natalității și fertilității.

În cadrul judeţelor cu o natalitate ridicată se remarcă de regulă acele judeţe care au un grad de urbanizare mai scăzut şi o pondere a populaţiei tinere mai mare.

”La nașterile la care vârsta mamei este sub 20 de ani, trei sferturi din copii sunt în afara căsătoriei, pe când la nașterile femeilor de peste de 20 de ani, sub un sfert sunt în afara căsătoriei. Șapte din zece nou-născuți ai româncelor care nasc înainte de 20 de ani (căsătorite fiind) sunt concepuți înaintea căsătoriei. Ceea ce înseamnă că și acele căsătorii s-au făcut sub presiunea faptului că femeile au rămas însărcinate. În mediul rural, aproape 20% nu au tatăl recunoscut, în vreme ce în grupa de vărstă de femei de peste 20 de ani care au născut, ponderea coboară la sub 5%. În cazul romilor, ponderea femeilor care nasc la vârste sub 20 de ani e de 10 ori mai mare decât proaspetele mame de peste 20 de ani”, a explicat sociologul Traian Rotariu la o conferință.