​Cine este furnizorul care l-a taxat în plus pe ministrul Energiei De ce nu are România zboruri directe către SUA? Primul hacker/troll din istorie Cum au vrut sovieticii să ne înlocuiască leul cu rubla şi ne-au luat flota după 23 August 1944 Curtea de Apel Cluj: „Permanentizarea stării de alertă contravine Constituției” 50 de milioane de lei costă iluminatul stradal în București, până la mijlocul lui 2022 O persoană cu Omicron poate infecta între 6 și 16 persoane Scandalul facturilor la energie și gaze naturale: "Haos creat absolut artificial" Investiţie record în „Revoluția alimentară” Ce înseamnă inflaţia pentru omul de rând? Cazierul de mediu ar putea fi introdus în România 7 ani în bugetul unei gospodării. Noutățile aduse de revenirea din pandemie Blocurile de la Sala Palatului - simbol de tristă amintire sau monument istoric? Doar 1 din 10 români din Pilonul II își verifică online contul de pensie privată Ce am învățat din eșecul campaniei anti-HPV din 2008. „Odată cu aducerea vaccinului anti-HPV a fost importată și mișcarea antivaccin”.

Business reportFoto: Colaj foto

​Cine este furnizorul care a încălcat legea plafonării și l-a taxat în plus pe ministrul Energiei. Furnizorii de energie electrică și gaze naturale care au încălcat legea compensării au fost catalogați ca „hoți” de către ministrul Energiei. Virgil Popescu este clientul uneia dintre companiile care, în luna ianuarie, a trimis facturile întregi, deși legea prevedea altceva. Premierul Nicolae Ciucă și ministrul Energiei, Virgil Popescu, au atacat furnizorii de energie electrică și gaze naturale pentru facturile mai mari din luna ianuarie, în ciuda legii plafonării care a intrat în vigoare la 1 noiembrie anul trecut. „Pentru garantarea eficienței măsurilor de protecție a consumatorilor casnici, urmează a fi refăcute facturile care nu au respectat plafoanele reglementate. Până la refacerea calculelor de către furnizori, aceste categorii de facturi nu vor fi purtătoare de penalități”, a anunțat prim-ministrul, citat de Europa Liberă.

De ce nu are România zboruri directe către Statele Unite? Acum aproape cinci decenii, Bucureștiul era legat de Seattle, printr-o cursă fără escală de douăsprezece ore, cu o aeronavă proaspăt intrată în flotă – Boeing 707. Aparatul de zbor putea să transporte 189 de pasageri peste Oceanul Atlantic, cu o viteză de 950 km/h. Tot atunci, zborurile spre New York și Beijing deveneau o regularitate. În istoria transportului aerian românesc, anii '70 sunt marcați de deschidere. Sydney, Beijing, Abu Dhabi, Bangkok și Singapore au fost alte câteva dintre destinațiile îndepărtate în care românii puteau ajunge cu operatorul național. Astăzi, nu mai există nici o astfel de conexiune directă. Locațiile aflate la cea mai mare distanță, în care aeronavele Tarom încă aterizează, sunt cele din Africa și Orientul Mijlociu. În anul 2022, realitatea arată că un zbor spre Statele Unite ar fi necesar, însă, în momentul de față, cea mai mare provocare este dată de situația pandemică. Pe lângă, există probleme legate de componența flotei, de infrastructura aeroportuară și de marketing, scrie Europa Liberă.

Epopeea pro și contra metroului spre Aeroportul Otopeni. Legătura de infrastructură dintre Capitală și cel mai mare aeroport al României a fost mereu un cartof fierbinte în domeniul transporturilor. A durat 31 de ani după căderea comunismului și a fost nevoie de presiunea organizării unui campionat european de fotbal pentru ca o legătură rapidă de tren între aeroportul Otopeni și București să ia naștere, iar Capitala să fie conectată cu aeroportul și prin altceva decât o șosea. De ani de zile, pe hârtiile cu planuri de extindere a infrastructurii bucureștene a existat însă mereu și un proiect concurent: linia de metrou spre Aeroportul Otopeni. Iar aici, tot din timpuri pierdute în negura istoriei politice, a existat mereu și o ruptură importantă între specialiștii în mobilitate urbană și politicienii de la vârful Ministerului Transporturilor. Mai merită făcută o linie de metrou până la aeroportul din nordul Capitalei sau nu? Anul trecut, proiectul metroului spre Otopeni a fost considerat nefezabil de experții europeni, iar fostul ministru USR Cătălin Drulă a susținut renunțarea la tronsonul de metrou dintre Aeroporturile Băneasa și Henri Coandă – Otopeni. Motivul? Specialiștii spun că nu este rentabil. Cu toate acestea, noua coaliție de guvernare a decis contrariul: proiectul merge înainte, sub oblăduirea unui nou ministru al Transporturilor, scrie Panorama.

Primul hacker/troll din istorie. La 4 iunie 1903, un tânăr de doar 30 de ani, nimeni altul decât italianul Guglielmo Marconi, cel care avea să fie numit „părintele radio-ului”, se pregătea să ofere lumii ultima sa invenție, un dispozitiv miraculos care putea transmite telegrafic, fără ajutorul vreunui fir, mesaje morse. La Institutul Regal din Londra, o mulțime uriașă aștepta cu sufletul la gură minunea tehnologică pe care Marconi o prezentase în presa vremii ca pe o metodă infailibilă de a transmite wireless mesaje private. Ajutorul acestuia, fizicianul John Ambrose Fleming, tocmai făcea ultimele pregătiri în fața publicului nerăbdător, așteptând mesajul pe care Marconi urma să îl transmită de pe podul Poldhu, din Cornwall, aflat la peste 500 de kilometri de Londra. Însă spectatorii, ca și Fleming însăși, urmau să aibă parte de o surpriză de proporții. Înainte de a relata cele întâmplate în acea după amiază de vară din 1903, să ne oprim puțin asupra faimosului personaj care urma să revoluționeze știința cu dispozitivul său wireless. La avea vreme, Marconi, în ciuda vârstei fragede, era deja o somitate în lumea științei. Născut într-o familie nobiliară din Bologna, fiu al unui înstărit proprietar de pământuri și al nepoatei lui John Jameson, nimeni altul decât fondatorul celebrei distilerii irlandeze care îi poartă numele, Marconi și-a permis luxul de a nu urma cursurile școlii sau ale vreunei universități, scrie pictofapte.ro

Cum au vrut sovieticii să ne înlocuiască leul cu rubla şi ne-au luat flota după 23 August 1944. Sovieticii care au confiscat flota României după armistiţiul de la 23 august 1944, ducând-o ca un trofeu poporului rus, au încercat să pună în circulaţie rubla în România. În schimbul pretenţiei la care s-a opus chiar Guvernul României, aliaţilor li s-a oferit suma de 350 de milioane de lei. Una dintre cele mai grele misiuni ale unui militar de rang înalt după încheierea armistiţiului din 23 August 1944 a avut-o amiralul Horia Macellariu. Bravul militar a avut de negociat atât cu generalii armatei germane, cantonată la Constanţa, pentru a părăsi ţara fără pierderi de vieţi omeneşti, cât şi cu sovieticii, cu care România a devenit, peste noapte, aliat. Pe vremea când era deţinut în Penitenciarul de la Gherla, fiind condamnat pentru crime de război, amiralul îşi amintea: „Zilele de la 23 august au fost cele mai grele din cariera mea. Am auzit comunicarea de la radio ca oricare om de pe stradă, neprevenit. S-au gândit oare aceia care au condus schimbarea la noi, cei de pe teren, în ce situaţie ne pun fără prevenire, ca să luăm măsurile necesare?“, scrie Adevarul.

De Ziua Culturii Nationale, Emilia Popescu, Rodica Mandache, Nicu Alifantis, Horatiu Malaele si George Mihaita sunt ghizi speciali in cinci case memoriale ale scriitorilor din Bucuresti. Cu ocazia Zilei Culturii Nationale, Muzeul National al Literaturii Romane (MNLR), in parteneriat cu Teatrul de Comedie, invita publicul sambata, 15 ianuarie 2022, la o vizita gratuita a expozitiei din Strada Nicolae Cretulescu 8, precum si a celor cinci case memoriale ale MNLR, care au apartinut scriitorilor Anton Pann, Tudor Arghezi, George Bacovia, Liviu Rebreanu si Ion Minulescu. La fiecare dintre casele memoriale, actorii Teatrului de Comedie vor interpreta un rol, acela de muzeografi si gazde. In intervalul 13.00-16.00, publicul va avea ocazia sa fie intampinat si sa afle de la actori povestile scriitorilor. Artistii implicati in eveniment vor fi: Emilia Popescu, Marius Florea Vizante, Anca Dumitra, Bogdan Cotlet, Rodica Mandache, Nicu Alifantis, Horatiu Malaele, George Mihaita si Marius Bodochi, potrivit urban.ro.

Curtea de Apel Cluj: „Permanentizarea stării de alertă contravine Constituției”. De ce nu sunt consecințe. Instanța contestă rolul MAI, care a înlocuit Ministerul Sănătății, și susține că Executivul nu se supune legii, emițând noi acte normative, în locul celor desfințate de judecători. Starea de urgență poate fi văzută ca un mecanism necesar într-o democrație constituțională – dar trebuie să fie justificată, temporară și delimitată de niște reguli. Încă de la începutul pandemiei COVID-19, Libertatea a publicat opiniile unor cercetători din zona științelor politice, care au explicat care sunt nevoile cărora starea de urgență le răspunde în mod legitim și care sunt limitele acesteia. La începutul acestui an, Curtea de Apel Cluj a precizat că „această filozofie”, de arogare prelungită a unor drepturi discreționare de către stat, „este specifică teoriilor expuse de Bakunin și Neceaev, care au anticipat socialismul revoluționar, fiind evident contrară principiilor Revoluției române din Decembrie 1989 care a urmărit afirmarea drepturilor individuale ale cetățenilor față de statul comunist dictatorial și care au fost consacrate în Constituția României din 1991”. „Statul, în virtutea obligației de asigurare a sănătății publice, și-a arogat drepturi discreționare, îngrădind drepturi și libertăți fundamentale, drepturi sociale și economice”, arată judecătorul, în motivarea deciziei sale, citată de Libertatea.

50 de milioane de lei costă iluminatul stradal în București, până la mijlocul lui 2022. De 2,4 ori mai mult ca tot anul trecut. Primăria Capitalei a încheiat, prin negociere directă fără publicare prealabilă, contractul de furnizare energie electrică pentru iluminat stradal. Cantitatea de energie contractată de Primărie va costa, în 2022, 49,6 milione de lei, iar câștigătorul contractului este compania Electrica Furnizare SA. Contractul acoperă necesarul pe 6 luni. Conform e-nergia.ro, contractul a fost încheiat pe platforma bursieră la data de 13 decembrie, și se referă la livrarea a 31.434 MWh de energie electrică, în perioada 23 decembrie 2021-22 iunie 2022. Prețul cu care Electrica Furnizare vinde energia este de 1.278 de lei/MWh, care include tarifele de rețea, dar nu include acciza, certificatele verzi, contribuția de cogenerare și TVA. Pentru același serviciu, de furnizare energie electrică pentru iluminat stradal, Primăria București a plătit în 2021, pentru tot anul, 20 de milioane de lei, tot către Electrica Furnizare SA, scrie Buletin de București.

O persoană cu Omicron poate infecta între 6 și 16 persoane. România are una dintre cele mai rapide creșteri din Europa a cazurilor de COVID-19. Institutul Național de Sănătate Publică a confirmat transmiterea comunitară susținută a variantei Omicron, care infectează mai degrabă gâtul decât plămânii, ceea ce explică răspândirea rapidă a virusului. Studiile arată că o persoană cu Omicron infectează între 6 și 16 persoane, spune la RFI, medicul și cercetătorul Octavian Jurma, invitatul ediției din această seară a emisiunii Sănătatea FM. Potrivit acestuia, chiar dacă Omicron generează simptome mai ușoare nu se cunosc efectele pe termen lung ale infectării cu această tulpină, scrie RFI.

Scandalul facturilor la energie și gaze naturale: "Haos creat absolut artificial". După ce spațiul public a fost ocupat in ultimele zile de ample discuții legate de cuantumul facturilor la energie electrică și gaze naturale, ANRE anunță că a demarat controale la principalii furnizori. Și ANPC a început verificări încă de acum o săptămână, fiind controlați 37 de operatori, iar doi dintre ei au emis facturi pe luna noiembrie fără a aplica plafonarea sau compensarea preţurilor. În tot acest timp, ministrul energiei, Virgil Popescu, a explicat într-o conferință de presă cum trebuie citită factura și promite ca nu vor fi clienti debransați. În context, Guvernul pregătește sancțiuni la adresa companiilor care emit facturi eronate. Andreea Orosz a discutat cu Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă. Dumitru Chisăliță: Aceasta e o provocare la răzmeriță, pentru că despre asta discutăm. Dacă facturile sunt emise în conformitate cu legea și cu contractele, orice îndemnare în acest sens înseamnă răzmeriță și nimic altceva. În același timp, dacă urmărim diversele mesaje care au fost în ultimele 3 zile, absolut orice persoană care nu este de specialitate a fost mai mult decât confuză. Semnalele astea le-am avut și noi la Asociația Energia Inteligentă. Ca să mă întorc la subiectul în sine, trebuie să înțelegem că o țară, niște activități nu se guvernează după declarații, nu se guvernează după ce ne-am dori, nu se guvernează după nimic altceva decât după legi, contracte, acte normative, scrie RFI.

Investiţie record în „Revoluția alimentară”. O firmă din Israel care produce carne de laborator a primit o finanţare de 347 de milioane de dolari pentru a începe producţia la scară largă. Future Meat Technologies, (Future Meat), companie din Israel care dezvoltă o tehnologie inovatoare pentru a produce carne cultivată, a anunțat că a obținut 347 de milioane de dolari în cadrul unei runde de finanțare de serie B. Fondurile strânse marchează cea mai mare investiție făcută vreodată în industria cărnii de laborator. Future Meat cultivă celule animale în bioreactoare și spune că produsul final nu se poate deosebi de carnea de animal. Celulele nu suferă modificări genetice și se pot multiplica la nesfârșit. Compania fabrică produse din carne de pui, de miel și de vită. Procesul este mai ecologic decât agricultura, producând cu 80% mai puține emisii de gaze cu efect de seră și utilizând cu 99% mai puțin teren și cu 96% mai puțină apă dulce decât producția tradițională de carne, potrivit Economica.net.

Ce înseamnă inflaţia pentru omul de rând? În Ungaria, rata de peste 8% măsurată de statistică şi luată în considerare de banca centrală aduce scumpiri la mâncarea din supermarket şi de 15%. Nicăieri în regiune nu se prevede că preţurile vor da înapoi prea curând. Banca centrală a Ungariei a fost prima din UE care a început lupta cu inflaţia şi spune că are succes, chiar dacă indicatorul creşterilor de preţuri nu se retrage de la nivelurile record atinse, iar ex­perţii economici, chiar cei ai instituţiei, spun că scum­pirile la produsele şi serviciile de bază, altele decât mâncarea şi energia, vor continua în următoarele luni. Şi chiar dacă inflaţia ge­nerală se diminuează, acest lucru nu înseamnă preţuri mai mici, ci scumpiri mai lente. Energia şi alimentele sunt adesea elementele cele mai volatile ale inflaţiei. În Ungaria, guvernul s-a asigurat că populaţia are cea mai ieftină energie din Europa, dar nu a făcut acelaşi lucru şi pentru companii. În Polonia, primul scut antiinflaţie nu a avut un efect decisiv, aşa că guvernul a aplicat un al doilea scut, care prevede TVA redusă la energie şi mâncare. Dar şi acolo experţii băncii centrale cred că inflaţia va începe să dea înapoi abia la vară. În Cehia, scumpirile au grăbit pasul în decembrie, iar oficialii băncii centrale se aşteaptă ca spre finalul acestui an preţurile să sară în salturi de 10% (ritm anualizat) înainte de a se hotărî să dea înapoi. Pentru Cehia, considerată cea mai matură economie est-europeană, o inflaţie de 10% este enormă. Toxicitatea unei inflaţii se măsoară în comparaţie cu creşterea economică, iar la economiile trecute de adolescenţă, adică de stadiul de „în curs de dezvoltare“, creşterile sunt de obicei mai mici. Inflaţia în Cehia a fost în decembrie de 6,6%, scrie ZF.

Cazierul de mediu ar putea fi introdus în România. Doi parlamentari USR au depus o inițiativă legislativă, prin care s-ar introduce și în România cazierul de mediu. Practic, cei care încalcă legislația de mediu ar putea să figureze într-o evidență națională și penalizați. Oana Cambera și Dragoș Popescu au depus o inițiativă legislativă privind instituirea unui registru național de mediu și a unui cazier de mediu, precum și a unui sistem de puncte de penalitate pentru cei care încalcă legislația de mediu. Inițiativa ar putea fi finanțată chiar prin PNRR, care acordă mediului o importanță deosebită. Cazierul de mediu, precum și sancțiunile complementare pentru cei care încalcă legislația în materie, se referă atât la persoane fizice și juridice, cât și la unități administrativ-teritoriale și instituții publice. S-ar realiza astfel o lege-cadru, iar guvernul ar putea ulterior reglementa prin acte normative secundare condițiile de punere în aplicare a acestor noi mecanisme legale, scrie Investigatoria.

7 ani în bugetul unei gospodării. Noutățile aduse de revenirea din pandemie. Datele publicate de INS pentru T3 2021 arată că veniturile românilor au ajuns la nivelul de 2.256 lei lunar pe persoană și 5.704 lei pe familie. De reținut, în contextul revenirii după impactul pandemiei, veniturile bănești pe persoană au crescut cu circa 8% față de același trimestru al anului precedent, însă cele în natură s-au majorat cu doar 1,5%. După ieșirea din criza precedentă (PIB-ul a revenit în termeni reali la nivelul din 2008 de-abia în 2014), veniturile au crescut în termeni nominali cam de două ori mai repede decât rezultatul economic (circa +130% pe gospodărie și +140% pe persoană față de numai +78% în cazul PIB). Iar asta în condițiile în care leul s-a devalorizat în raport cu euro cu doar 10,7% (media 2021 la media 2014). Ceea ce sugerează că ar trebui să consolidăm ce am obținut, decât să intrăm într-o spirală care ar include salariile, pensiile și cursul de schimb, scrie Curs de Guvernare.

Blocurile de la Sala Palatului - simbol de tristă amintire sau monument istoric? La începutul lunii ianuarie, Edmond Niculușcă, director adjunct al Administraţiei Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS), lansa o temă importantă de dezbatere pe pagina personală de Facebook: cum ar fi să clasăm ca monument istoric ansamblul de la Sala Palatului?Mai exact, este vorba despre nouă blocuri situate chiar în fața clădirii, de opt, respectiv 15 etaje, cu o capacitate de 900 de apartamente, despre care reprezentantul AMCCRS spune că formează unul dintre cele mai coerente ansambluri arhitectural-urbanistice construite în București în timpul erei socialiste. Ideea – pentru că fix asta este în momentul de față, doar o idee – a stârnit reacții din cele mai diverse în spațiul public românesc, unele de susținere, altele mai puțin, scrie PressOne.

Doar 1 din 10 români din Pilonul II își verifică online contul de pensie privată. Doar 780.000 de romani își verifică online contul personal de pensie privată obligatorie (Pilonul II), adică 10% din numărul total de 7,78 milioane de participanți înregistrați, potrivit datelor Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din Romania (APAPR) – asta deși toți cei 7 administratori existenți pe piață oferă această facilitate încă de la startul sistemului, pe portalurile proprii de Internet. Din acest motiv, APAPR derulează in prezent o amplă campanie națională de informare (TV și online) pentru conștientizarea acestei opțiuni. În cursul anului 2021, precedenta campanie APAPR s-a concentrat pe posibilitatea participanților de a primi pe e-mail scrisoarea anuală de informare, în locul formatului pe hârtie, pentru a stimula digitalizarea și eficientizarea comunicării dintre fondurile de pensii private si participanți, scrie project-e.ro.

Tânărul care a dat alarma falsă cu bombă la mall a lăsat azi dimineață mai mulți locatari din Ghiroda fără gaz și curent. Tânărul de 31 de ani despre care a aflat azi toată țara că a făcut o sesizare falsă la 112 privind existența unei bombe la Iulius Town este din Ghiroda. Pentru această ispravă, Eugen Călărașiu s-a ales cu amendă de 4.000 de lei. Se pare că acesta are probleme psihice, astfel că a fost dus la Spitalul de Psihiatrie de pe strada Văcărescu. Însă „aventura” acestuia a început în zorii zilei de miercuri, când a lăsat fără gaz și curent mai multe familii din comuna Ghiroda, scrie pressalert.ro.

Peste jumătate dintre directorii generali își vor accelera investițiile și activitatea de fuziuni și achiziții în 2022. Atenția acordată sustenabilității în detrimentul profiturilor provoacă tensiuni. Pe măsură ce lumea intră într-o nouă fază a pandemiei de COVID-19, majoritatea directorilor generali (CEO) sunt pregătiți să-și accelereze planurile de investiții și fuziuni și achiziții (M&A) pentru a crește business-ul, conform studiului EY 2022 CEO Outlook, care analizează răspunsurile a peste 2.000 de directori generali din întreaga lume cu privire la perspectivele, provocările și oportunitățile cu care se confruntă. În privința direcțiilor de investiții, mai bine de jumătate dintre respondenți (54%) consideră prioritare activitățile de business existente, transformarea digitală și sustenabilitatea. În plus, peste trei sferturi dintre respondenți (79%) și-au ajustat deja sau plănuiesc să își ajusteze lanțul de aprovizionare pentru a reduce costurile și a diminua riscurile, astfel încât companiile să fie pregătite în cazul unor viitoare perturbări, scrie FinEco24News.

Ce am învățat din eșecul campaniei anti-HPV din 2008. „Odată cu aducerea vaccinului anti-HPV a fost importată și mișcarea antivaccin”. Campania de vaccinare anti-COVID-19 a scos la iveală neîncrederea românilor în vaccin, dar și în autoritățile medicale. Aceasta nu a apărut însă o dată cu virusul din China. Avem un istoric al suspiciunii în ceea ce privește vaccinarea, fie că e vorba de cea antirujeolică, antigripală sau anti-HPV. Despre lecțiile neînvățate ale vaccinării, având ca exemplu prima campanie anti-HPV începută în școli, am vorbit cu medicul de familie Gindrovel Dumitra și cu pediatrul Eduard Egri. Peste 3000 de românce sunt diagnosticate anual cu cancer de col uterin și mai mult de jumătate dintre ele pierd lupta cu boala, România fiind țara din Uniunea Europeană cu cea mai mare mortalitate cauzată de cancerul de col uterin, arată datele oficiale. Practic, cinci femei din grupa de vârstă 20-50 de ani mor zilnic, în medie, în România, de cancer de col uterin, o boală provocată de infecția persistentă cu virusul HPV și care poate fi prevenită prin vaccinare. Incidența este de până la șase ori mai mare decât media la nivelul Uniunii Europene. Cum s-a ajuns în această situație îngrijorătoare? Pe scurt, din cauza lipsei campaniilor de vaccinare anti-HPV în România și a programelor de screening care depistează boala - testul Babeș-Papanicolau, de-a lungul timpului, spun specialiștii, scrie Școala9.ro.