​Florin Todirașcu, afacerist la stână la 19 ani: „Angajatul român din agricultură e ca bitcoin-ul: azi e, mâine dispare!” Un superminister pentru liniștea Coaliției: SGG Cum a câștigat omul lui Putin licitația de modernizare a bazei NATO de la Kogălniceanu De Ziua Culturii am întrebat 11 artiști cum le mai merge Cine este în spatele firmelor care importă 90% din gazul rusesc? Cu sinceritate despre recensământ Hidroelectrica vine la Bursă ● Fondul Proprietatea va lista „cel puțin 15%, cât mai curând posibil” Factură de infarct la gaz pentru o şcoală din România, de peste 50.000 de euro Cine sunt urmăriții penal din dosarul Vanghelie. Un fost șef de poliție și cea care plătea mii de euro trupelor care-i cântau ode primarului Florea Cât de (in)eficiente sunt testele rapide? S-a introdus un nou tip de garanție pentru produsele vândute consumatorilor Creșele pot primi, din acest an școlar, și copii cu vârsta de sub 11 luni Cum a ajuns Lituania în rolul de David care se ia la trântă cu Goliatul chinez Imaginea Poliției s-a prăbușit. Cristian Pârvulescu: „Sinecuri, politizare, protecție pentru vinovați” .

Business reportFoto: Colaj foto

​Florin Todirașcu, afacerist la stână la 19 ani: „Angajatul român din agricultură e ca bitcoin-ul: azi e, mâine dispare!” Florin Todirașcu are 19 de ani și este elev al Liceului Agricol pe care a ales să îl facă după ce a finalizat studiile la Școala Profesională de Mecanică Auto din Huși. Florin vine dintr-o familie de lângă Huși, din Lunca Veche, care a crescut o afacere în jurul strungii de oi, ce deține acum peste 2.000 de capete de animale de rasă merinos, lucrează aproape 400 de hectare de teren și rulează un business de 600.000 de lei anual. Toate acestea lucrate cu o mână de oameni: părinții lui, ceilalți doi frați și, câteodată, angajații, scrie Life.ro.

Un superminister pentru liniștea Coaliției: SGG. Aparatul de lucru al Guvernului s-a transformat, în ultimele 2 luni, într-un adevărat superminister: s-a scindat în două entități distincte, arondate principalelor partide din coaliție, ambele cu puternice competențe atât politice cât și economice. Secretariatul General al Guvernului (SGG), alocat PSD, se transformă într-o suprastructură, cu atribuții extinse – va implementa și superviza segmente din PNRR. De cealaltă parte, Cancelaria premierului – aflată până acum în subordonarea SGG – a dobândit personalitate juridică și drept de inițiativă legislativă, și urmează a avea mai multe departamente în subordinea sa. Noua cancelarie e alocată, firește, Premierului PNL. Lucrul care mai leagă Cancelaria de SGG este finanțarea, scrie Curs de Guvernare.

Cum a câștigat omul lui Putin licitația de modernizare a bazei NATO de la Kogălniceanu. Ministerul Apărării Naționale a suspendat o licitație de aproximativ 430 de milioane de euro pentru modernizarea Bazei Aeriene „Mihail Kogălniceanu”, folosită de trupele NATO de la Marea Neagră. Decizia a fost luată după ce procedura de atribuire a fost contestată la Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor. Contestația a fost depusă după ce oficialii MApN au decis să meargă pe mâna unui consorțiu româno-austriac, din care face parte și compania Strabag, la care este acționar indirect oligarhul rus Oleg Deripaska. Numele lui Deripaska apare pe lista neagră a sancțiunilor SUA, în urma relației sale de prietenie cu președintele rus Vladimir Putin. Valoarea contractului de proiectare și execuție pentru realizarea infrastructurii Bazei 57 Aeriană „Mihail Kogălniceanu” a fost estimată la 2,148 miliarde de lei. Adică, în jur de 430 de milioane de euro. Însă, în contract este prevăzută și posibilitatea de extindere până la 4,3 miliarde de lei, potrivit Newsweek.

De Ziua Culturii am întrebat 11 artiști cum le mai merge. 15 ianuarie înseamnă la noi festivisme de toate felurile: cenacluri, omagieri, dezveliri de statui, premii, recitaluri, naționalism, cuvinte multe și mari zise cu mâna la inimă și cu gândul la masa de după. Eminescu să ne judece, cum ar veni. Ne-am gândit să sărbătorim cultura românească într-un fel mult mai simplu: am întrebat 11 artiști, scriitori, regizori și manageri culturali cum le-a fost ultimul an. Au încăput în răspunsurile lor reflecții ne-patetice despre cultura de azi, îngrijorări și-un pic de optimism. Svetlana Cârstean, scriitoare și jurnalistă: Niciodată nu am mai simțit, simultan, puterea vizibilității și a invizibilității ca în 2021. Și niciodată multul nu a fost mai însoțit de puțin ca în acest an. O parte a mea a fost activă și evidentă, cealaltă și-a continuat discret scufundarea. Încă de la început a trebuit să renunț la prejudecăți și să accept că public o carte nouă în ianuarie, lună aproape inexistentă în calendarul editorial. Sînt alta a făcut din 2021 un timp straniu și miraculos, în care am început să mă raportez altfel la poezie, scrie Scena9.

Cine este în spatele firmelor care importă 90% din gazul rusesc? România a ajuns să cumpere de la intermediarul intermediarului Gazprom. Firme înregistrate în Cipru sau Elveţia, cu acţionariat incert, controlează aproape în totalitate importurile de gaze ale României, un intermediar de-al unui intermediar al Gazprom, Imex Oil Limited, având o cotă de 70% din cantităţile aduse în septembrie anul trecut. În timp ce în alte ţări companiile de stat joacă un rol central în negocierile cu Gazprom, în România statul este inexistent. În baza de date a Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), Imex Oil Limited este înregistrată în Cipru, la numărul de telefon aferent filialei din România şi la aceeaşi adresă fiind înregistrate alte două companii, Conef Energy şi Conef Gaz, ambele afiliate grupului Alro. Conef Energy este de altfel unul dintre intermediarii agreaţi de colosul Gazprom pentru piaţa locală. Mai mult, datele publice arată că toate cele trei firme, Imex Oil, Conef Energy şi Conef Gaz, au acelaşi administrator, şi anume pe Lisagor Vitalie. Într-un raport din 2010 al Fondului Proprietatea, Imex Oil Limited figura la rândul său printre companiile afiliate ale Alro, dar anul trecut numele firmei nu mai apare în rapoartele oficiale. Alro nu a oferit detalii suplimentare. Astfel, în timp ce Alro, condus de omul de afaceri ruso-israelian Vitaly Machitski, reduce producţia pe fondul exploziei preţului la energie, firme care împart acelaşi sediu şi acelaşi telefon, afiliate producătorului de aluminiu şi interpuse în relaţia cu Gazprom, aduc în România 70% din gazul rusesc, scrie ZF.

Cu sinceritate despre recensământ. Din când în când sunt întrebat: „câți români sunt pe lume, în total?” și un lucru fascinant, mai ales pentru mediul privat, politicieni, dar și pentru orice amic cu poftă de vorbă: „câți români (mai) sunt în țară?”. Recensământul ce va avea loc în următoarele luni va da un răspuns aproximativ la a doua întrebare și va evita să atingă primul subiect. Se va măsura populația stabilă a României – cei care se află pe termen lung în țară, plus cei care sunt plecați pentru o perioadă mai scurtă de un an. Nu e un recensământ al poporului român sau al națiunii române. Un buzoian care e plecat de șapte ani în SUA nu ar fi luat în calcul – cetățenia îi rămâne, la fel și dreptul de vot de exemplu, dar nu va fi cuantificat în vreun fel. În același sens nu vor fi numărați istroromânii, vlahii din Balcani sau oamenii cu cetățenie română ce se află în nordul Bucovinei sau Republica Moldova și care trăiesc acolo zi de zi. În oglindă, imaginează-ți un cetățean al Germaniei care s-a căsătorit cu o femeie din Liban. Împreună au decis acum cinci ani să se stabilească în Brașov, unde au rămas de atunci și până acum. Chiar dacă nu au obținut cetățenia română, ambii vor fi printre cei recenzați și reprezintă o parte din „populația stabilă a României”, scrie Barbu Mateescu pe PressOne.

Hidroelectrica vine la Bursă. Fondul Proprietatea va lista „cel puțin 15%, cât mai curând posibil”. Fondul Proprietatea va lista la Bursa de Valori București cel puțin 15% din compania de stat Hidroelectrica, „cât mai curând posibil”, fără a aștepta ca guvernul să se alăture, a anunțat ministrul Energiei Virgil Popescu, într-un interviu pentru Reuters, spunând că Guvernul este de acord cu această soluție, în contextul în care statul are interdicție la vânzarea participațiilor la companiile de stat, din cauza unei legi votate de Parlament. România s-a angajat anul trecut să listeze 15% din Hidroelectrica până în iunie 2023, ca parte a țintelor convenite cu Uniunea Europeană prin Planul de Redresare și Reziliență post-pandemie. Fondul Proprietatea deține 20% din Hidroelectrica, iar România deține 80%, dar Parlamentul a introdus în 2020 o interdicție de doi ani a vânzărilor guvernamentale de acțiuni la firmele de stat, argumentând că este împotriva interesului național, deoarece pandemia ar putea scădea prețurile acțiunilor, scrie Economedia.

Automobilele cu un preţ de peste 200.000 de euro nu au cunoscut criza în 2021 . Aflate la vârful unei pieţe auto paralizate de criza sanitară, automobilele de lux precum Rolls-Royce, Bentley sau Bugatti au cunoscut un an 2021 record, în frunte fiind vânzările de SUV-uri, aceste vehicule care seamănă că un automobil de teren dar cu performanţe apropiate de cele ale unei berline, informează AFP, potrivit Agerpres. Constructorul britanic de automobile de lux Rolls-Royce, o divizie a grupului german BMW, a reuşit în acest an să îşi depăşească recordul istoric care data din 2019, în condiţiile în care a vândut un număr fără precedent de 5.586 de automobile. Clienţii înstăriţi s-au îngrămădit să cumpere noul coupe Ghost şi noul SUV Cullinan, care au un preţ de pornire de 300.000 de euro. Rivalii Bentley şi Lamborghini (ambele mărci controlate de grupul Volkswagen) au stabilit şi ei noi recorduri de vânzări în acest an, cu 14.659 respectiv 8.405 de vehicule vândute la nivel mondial în 2021, în special graţie SUV-urilor Bentayga şi Urus, care se comercializează pentru aproximativ 200.000 de euro, scrie Financial Intelligence.

Factură de infarct la gaz pentru o şcoală din România, de peste 50.000 de euro. Primarul: „Vă cer să fim chibzuiţi!“. O şcoală din oraşul Bârlad, judeţul Vaslui, a primit o factură uriaşă la gaze. Doar pentru o singură lună, unitatea de învăţământ trebuie să plătească 54.000 de euro. Revoltat de situaţie, edilul municipiului Bârlad a făcut publice costurile pe pagina oficială a primăriei şi face apel la cumpătare. Facturi de coşmar au fost primite de mai multe unităţi de învăţământ din municipiul Bârlad, care au de plătit uriaşe către consumul de gaz pe o singură lună. Potrivit primarului Dumitru Boroş, cea mai mare factură este de 270.000 de lei, adică 54.000 de euro. „Facturile la utilităţi au îngenuncheat bugetul Bârladului! Astăzi, la solicitarea Primarului municipiului Bârlad, av. Dumitru Boroş, conducerile de la toate unităţile şcolare locale, precum şi de la serviciile externe ale Primăriei, s-a analizat situaţia gravă în care a ajuns bugetul local ca urmare a creşterii tarifelor la utilităţi”, a transmis Primăria municipiului Bârlad, pe Facebook, scrie Adevărul.

Cine sunt urmăriții penal din dosarul Vanghelie. Un fost șef de poliție și cea care plătea mii de euro trupelor care-i cântau ode primarului Florea. Marian Țigănuș, fost viceprimar S5, inclus de un locotenent al „Cămătarilor” pe o listă de polițiști care-i favorizau pe frații Sile și Nuțu, și Mariana Stoica, șefa centrului cultural prin care primarul Daniel Florea își făcea reclamă cu concerte, sunt printre cei 22 de urmăriți penal din ultimul dosar DNA deschis la Primăria Sector 5. În dosarul în care Marian Vanghelie, fratele său și alte 20 de persoane sunt urmăriți penal, majoritatea sunt foști angajați ai Primăriei Sector 5 în perioada în care, spun procurorii, s-a produs un prejudiciu de circa 256 de milioane de lei. Printre ei sunt și oameni care au avut funcții înalte în Poliția Română sau persoane care au lucrat peste un deceniu alături de Marian Vanghelie. Marian Țigănuș – polițist și viceprimar – un locotenent de-ai lui Cămătaru l-a identificat ca fiind cumpărat Cine sunt urmăriții penal din dosarul Vanghelie. Un fost șef de poliție și cea care plătea mii de euro trupelor care-i cântau ode primarului Florea Marian Țigănuș Țigănuș a fost viceprimarul sectorului 5 din partea PSD în timp ce primar era actualul deputat Daniel Florea, 2016-2020. Țigănuș s-a făcut cunoscut ca șef în Poliția Română. Astfel, anul 2004 îl găsea ca șef al Poliției Sector 3, ieșind să dea declarații în legătură cu tâlhăriile înfăptuite de clanul Caran. Numele său n-a stat departe nici de alte clanuri. Însă nu în sens bun pentru el. Un an mai târziu, conform unui articol din arhiva ziarului Ziua, unul dintre locotenenții clanului Cămătaru l-a pus pe o listă a numelor grele din Poliție și Procuratură care îi favorizau pe cei doi frați, Nuțu și Sile, scrie Libertatea.

Modelul francez. Cum reduce Franța factura la energia electrică. Se poate aplica și în România? Statele europene caută soluții pentru reducerea facturilor la energie electrică și gaze naturale. În fața exploziei prețurilor, guvernele încearcă să protejeze puterea de cumpărare a consumatorilor, iar metodele utilizate pot fi un model și pentru alte state. Franța a găsit o soluție. Destul de costisitoare, dar este o soluție. Anul trecut, premierul francez a afirmat că în 2022 factura la energie electrică pentru consumatori nu va crește cu mai mult de 4%. Părea destul de greu de crezut că acest lucru se poate întâmpla, dacă avem în vedere că estimările pieței arată că prețul energiei va crește anul acesta cu 44%. Ieri, într-un interviu acordat cotidianului „Le Parisien”, ministrul economiei a prezentat planul guvernului prin care va atinge obiectivul ca factura la energie electrică să nu crească anul acesta cu mai mult de 4%. În linii generale, este vorba despre un pachet de reducere a taxelor și impozitelor de opt miliarde euro, pe care și-l asumă statul, la care se adaugă prețuri reglementate care vor aduce producătorului de energie EDF, Electricité de France, pierderi asumate de șapte miliarde euro. Pachetul de măsuri se va aplica și companiilor franceze, ministrul economiei, Bruno Le Maire, afirmând că planul a fost aprobat de Comisia Europeană, scrie RFI.

Cât de (in)eficiente sunt testele rapide? Producătorii de teste rapide încă își mai pot lansa produsele fără teste de calitate externe și își pot elibera singure declarațiile de conformitate CE. Multe teste rapide nu reacționează nici în cazul unei încărcături virale mari cu noua variantă Omicron. Ministerul federal al Sănătății va stabili o listă cu testele antigen adecvate noii variante.

De ce este nevoie de o listă a testelor rapide? În fața centrelor de testare se formează cozi uriașe de când, pe lângă certificatul verde, a fost impusă și dovada unui test antigen negativ în multe firme sau instituții publice. Cu toate acestea, sentimentul de siguranță conferit de un rezultat negativ poate fi înșelător fiindcă numeroase kit-uri de testare rapidă nu răspund bine la varianta Omicron. La sfârșitul anului trecut specialiștii institutelor Paul Ehrlich și Robert Koch și cei ai clinicii Berliner Charité au analizat testele rapide disponibile pe piața germană. S-a constatat că aproximativ 20% dintre ele nu au sensibilitate (valoarea de predicție pozitivă) nici măcar în cazul probelor cu încărcătură virală mare, scrie DW.

Povestea lui Calisto Tanzi, omul din spatele celui mai mare faliment al Europei. De numele lui Calisto Tanzi se leagă atât naşterea, cât şi prăbuşirea unui imperiu. El este fondatorul Parmalat, asociat cu unul dintre cele mai cunoscute falimente ale Europei. Compania a reuşit însă, ca o pasăre Phoenix, să renască din propria cenuşă, făcând astăzi parte din portofoliul gigantului Lactalis. Calisto Tanzi s-a născut pe 17 noiembrie 1938 în Collecchio, Parma, Italia. Părinţii săi deţineau o mică afacere cu produse alimentare, pornită de bunicul său. În 1961, Tanzi a renunţat la studiile universitare şi la visul de a deveni contabil pentru a-şi ajuta tatăl, grav bolnav, să conducă businessul familiei. La doi ani distanţă, după ce obţinuse controlul deplin al companiei, a extins activitatea acesteia prin deschiderea unei mici fabrici de lactate în oraşul natal, numind noua unitate Dietalat, denumire schimbată ulterior în Parmalat, scrie Business Magazin.

S-a introdus un nou tip de garanție pentru produsele vândute consumatorilor de către comercianți. Prima zi din 2022 a venit cu o schimbare a cadrului legal al contractelor de vânzare de bunuri către consumatori, prin OUG 140/2021. Iar acest act normativ include și garanția de durabilitate, care nu era prinsă până acum în legislație. „În contextul garanțiilor comerciale (garanția comercială reprezentând angajamentul vânzătorului, în plus față de obligațiile aferente garanției legale, de a înlocui, de a restitui prețul sau de a repara bunul), OUG 140/2021 introduce noțiunea de garanție de durabilitate. Garanția de durabilitate poate fi acordată de către producător și vizează capacitatea bunului de a-și menține anumite funcții ori standarde de performanță în cursul utilizării normale. În cazul în care un producător oferă consumatorului o garanţie de durabilitate, producătorul va fi ținut să răspundă direct faţă de consumator pe întreaga perioadă acoperită de garanţia de durabilitate cu privire la repararea sau înlocuirea bunurilor”, au atras atenția recent specialiștii de la Voicu Filipescu, citati de avocatnet.ro.

Creșele pot primi, din acest an școlar, și copii cu vârsta de până la 11 luni. Această nouă regulă apare în Legea 17/2022, publicată vineri în Monitorul Oficial nr. 44, și, prin excepție de la ce stabilește Legea educației nr. 1/2011, respectiv că "orice modificare sau completare a prezentei legi intră în vigoare începând cu prima zi a anului școlar, respectiv universitar următor celui în care a fost adoptată prin lege", se va aplica chiar din acest an școlar, adică din anul școlar 2021-2022. “Creșele fac parte din sistemul național de învățământ preuniversitar și oferă copiilor antepreșcolari cu vârste cuprinse între 0 luni și 3 ani servicii integrate de educație, îngrijire și supraveghere”, apare, începând de azi, în Legea educației. Anterior, legea conținea aproximativ același enunț, cu diferența că intervalul vârstei copiilor ce puteau beneficia de educație și îngrijire în creșe era cuprins între 11 luni și trei ani. Asta înseamnă că nu puteau fi înscriși la creșă copiii mai mici de 11 luni, scrie avocatnet.ro.

Afacerile mici intră în noul an cu optimism și mizează pe plățile digitale pentru creștere, conform unui studiu realizat de analiştii VISA. Pe măsură ce Visa (NYSE: V) își urmărește obiectivul de a ajuta 50 de milioane de întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri) să aibă acces la plăți digitale, cea mai nouă ediție a studiului „Visa Global Back to Business – Perspective IMM 2022” arată că 90% dintre IMM-urile intervievate sunt optimiste cu privire la viitorul afacerilor lor - cel mai ridicat nivel de optimism înregistrat de studiile Visa Global Back to Business până în prezent. Dacă dezinfectarea produselor cumpărate de la magazin ar putea fi doar o deprindere temporară, specifică începutului pandemiei, unele schimbări, precum utilizarea crescută a plăților digitale, vor persista: 82% dintre IMM-urile intervievate au declarat că vor accepta plăţi digitale în 2022, iar aproape jumătate (46%) dintre consumatorii chestionați se așteaptă să folosească plățile digitale mai des în 2022, doar 4% declarând că le vor folosi mai puțin, scrie FinEco24News.

Andrada Vincze. Cea mai mare capcană e definiția fixă a succesului. Și de ce 1% e esențial. Andrada Vincze e un pionier într-un domeniu în care România nu are aproape deloc specialiști: în psihologie sportivă. Am fost cucerită de conversațiile cu ea, de cât de mult putem învăța din experiența ei cu peste 100 de sportivi de performanță, dar și din lucrul ei cu echipe. Andrada este doctorand la Facultatea de Psihologie a Universității București. A fost sportiv de performanță până la 21 de ani și dublă campioană europeană la tenis de masă. A fost psiholog al echipei de fotbal de tineret și va fi primul specialist român acreditat european în domeniul psihologiei sportive. Am vorbit cu Andrada despre blocajul în fața greșelii și eșecului, despre cum ne putem acomoda cu ele, despre cum să revii în scenă atunci când nu mai crezi că poți, despre formula ei de îmbunătățire și succes și despre atenția pe propria performanță, versus obsesia pentru titluri și bani. Despre copii și cum pot învăța să treacă peste obstacole, scrie Andreea Roșca pe blogul personal.

Tensiuni UE-China | Cum a ajuns Lituania în rolul de David care se ia la trântă cu Goliatul chinez. UE și China sunt în plină escaladare a tensiunilor, inclusiv în plan comercial, după ce Lituania a ajuns să fie șantajată de Beijing, acuză oficiali europeni.

Criza a fost declanșată de decizia Lituaniei de a permite Taiwanului să deschidă o reprezentanță în țară folosind numele de Taiwan, în loc de cel al capitalei, Taipei, cum e cutuma. Deși gestul nu e tocmai o recunoaștere a Taiwanului de către Lituania, e mult mai departe decât a mers orice altă țară UE în această privință. După cum era de așteptat, China a fost furioasă. Recunoașterea Taiwanului și orice gest care poate da această impresie reprezintă o linie roșie pentru Beijing, care consideră insula parte din China (politica „O singură China”). Această linie roșie explică de ce doar 13 țări (plus Vaticanul) recunosc Taiwanul drept stat suveran. Toate celelalte preferă fie să nu aibă niciun fel de relație oficială, fie să permită reprezentanțelor să funcționeze cu numele Taipei, scrie Panorama.

Lista lui Valvis: alea 5-6 măsuri care ar pune agricultura românească pe hartă. Când, după 30 de ani de capitalism, ai deficit comercial la produsele agricole făcut de o țară (Ungaria) cu o jumătate din terenul tău agricol, nu te mai duci la vreun ministru să-l întrebi ce se întâmplă: mergi la un antreprenor care a construit zeci de businessuri în agricultură, care a creat câteva branduri și care știe de ce nu merge ceea ce nu merge. Aqua Carpatica, vinuri, LaDorna – și alte branduri din zona alimente-băuturi, unele vândute, altele păstrate spre dezvoltare, alături de ferme și terenuri aflate în exploatare: Jean Valvis face o listă a măsurilor structurale care ar putea scoate agricultura noastră din situația jenantă de-a fi nevoiți să fim hrăniți de vecini, scrie Curs de Guvernare.

Imaginea Poliției s-a prăbușit | Cristian Pârvulescu: „Sinecuri, politizare, protecție pentru vinovați”. Un polițist omoară o fetiță pe trecerea de pietoni, după care verifică cu piciorul dacă mai trăiește. Un atentat cu bombă la Arad în care e ucis un om de afaceri rămâne fără vinovați. Un asasinat la Onești, în timp ce Poliția negocia cu criminalul. Trei puncte în care Ministerul de Interne a eșuat. „Imaginea Poliției este, probabil, în cea mai proastă situație din ultimii 30 de ani. Nu că vreodată ar fi avut o imagine extraordinară, dar, acum, ineficiența Poliției, dar mai ales sinecurile din Poliție sunt cele problematice”, observă politologul Cristian Pârvulescu. De obicei, cei care plătesc pentru erorile de strategie din minister sunt polițiștii de la nivel local, nu liderii de la București. Cazurile în care imaginea Poliției și a Ministerului de Interne suferă se înmulțesc. Ultimul caz a îngrozit opinia publică. Un polițist a omorât o fetiță pe trecerea de pietoni și a rănit-o pe alta. Victima este internată la spitalul Grigore Alexandrescu din Capitală., scrie Europa Liberă.