​Greva de la STB: Mizele financiare ale luptei politice dintre PSD și PNL 400 de vaccinări la chiuvetă pe zi. Detalii uluitoare din ancheta procurorilor Mircea Dumitru, vicepreședinte al instituției care dă verdicte de plagiat: „Cazul domnului Ciucă este foarte clar. Scuza domniei sale este lamentabilă” Cine este Vasile Petrariu, liderul sindicatului din STB Ministrul Finanţelor: Anul 2029 este o ţintă viabilă pentru aderarea la euro Dan Schwartz : De ce ar putea eșua cota minimă 15% pe profitul multinaționalelor? ● Cine câștigă luptele din coaliție De ce a explodat prețul petrolului? Cât și cum vor încasa pensie cotizanții la fondurile private: Plata integrală nu dispare, plăți eșalonate cu drept la moștenire sau anuități cu sume mai mari Liberalizarea pieței de energie, un eșec de facto: Prețurile de serviciu universal sunt mai bune acum decât cele concurențiale 5 lipsuri interne prin care România a ratat prețuri cu 30% mai mici decât mediile europene la energie Guvernul a simplificat acordarea indemnizației pentru sectorul cultural și a prelungit-o până în martie 2022 Cum se strecoară China pe ușa din dos a Europei și ce face România.

Business reportFoto: Colaj foto

​Greva de la STB: Mizele financiare ale luptei politice dintre PSD și PNL. Transportul public de suprafață din București a fost oprit joi în totalitate, de la primele ore ale zilei și până după-amiază, de greva celui mai mare sindicat din STB. Nemulțumirile vizează salariile, dar principalii actori au în spate cele două partide: PSD și PNL. Mii de angajați ai STB, parte din sindicatul reprezentativ, au refuzat să iasă din depouri cu vehiculele companiei de transport public din Capitală. Sindicatul Transportatorilor din București a acuzat subdimensionarea fondului de salarii pentru angajați și a cerut demisia directorului STB, Adrian Criț, numit de PNL. Vasile Petrariu, liderul de sindicat al STB și consilier municipal PSD, a declarat presei că este „o oprire voluntară a lucrului” și că mijloacele de transport vor reveni pe traseu atunci când PNL îl va demite pe directorul general Adrian Criț, scrie Europa Liberă.

400 de vaccinări la chiuvetă pe zi. Detalii uluitoare din ancheta procurorilor în cazul Ciohorăni. „Ziarul de Iaşi” a reuşit să obţină motivarea Tribunalului Neamţ, care a admis propunerea procurorilor de arestare preventivă pentru 30 de zile în dosarul „vaccinării la chiuvetă” în care este implicată şi dr. Daniela Bejan, medic de familie în comuna Ciohorăni. Procurorii descriu în referatul de arestare înaintat instanţei mecanismul ce a creat o adevărată reţea prin care erau solicitate sume de bani cuprinse între 120 şi 250 de euro pentru a obţine un certificat de vaccinare, fără ca persoanele respective să se fi imunizat. Multe, fără măcar să vină la cabinet. Procurorii susţin că solicitările erau transmise doar prin WhatsApp, prin mesaje criptate, către cei trei medici care introduceau datele pacienţilor în Registrul Electronic Naţional de Vaccinări (RENV). Sumele de bani erau preluate de intermediari, care ar fi mai mulţi, conform procurorilor, dar în arest preventiv se află în momentul de faţă doar Dragoş Archir şi Aida Zabulic. Aceştia îşi opreau partea lor, între 20 şi 50 de euro, iar medicilor le dădeau apoi partea lor, între 100 şi 200 de euro. Se lucra atât de intens încât s-a ajuns, în cazul de la Iaşi, şi la 400 de vaccinări false pe zi. Existau chiar şi campanii de reduceri, scrie Ziarul de Iași.

Mircea Dumitru, vicepreședinte al instituției care dă verdicte de plagiat: „Cazul domnului Ciucă este foarte clar. Scuza domniei sale este lamentabilă”. Profesorul universitar Mircea Dumitru, vicepreședinte al Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU), instituția care poate da verdictul de plagiat, a declarat că încă nu a fost făcută o solicitare de verificare a tezei de doctorat a premierului Nicolae Ciucă, iar instituția, conform legii, nu se poate autosesiza. Profesorul spune însă că dovezile prezentate de jurnalista Emilia Șercan sunt solide și indică „un caz foarte clar de plagiat”. Profesor de filosofie și vicepreședinte al CNATDCU, Mircea Dumitru a explicat, într-un interviu pentru Libertatea, de ce nu stau în picioare argumentele folosite de premierul Nicolae Ciucă pentru a convinge opinia publică de faptul că nu a obținut titlul de doctor în Științe militare cu o teză în care a plagiat. „O astfel de situație are fără doar și poate un impact negativ asupra societății. Pentru că oamenii mai tineri, care sunt în școli, ajung să creadă că este foarte normal și foarte firesc să-ți obții un titlu științific furând munca intelectuală a altor oameni”, spune Dumitru, citat de Libertatea.

Cine este Vasile Petrariu, liderul sindicatului din STB acuzat că a declanșat greva din transportul public. Vasile Petrariu este președintele Sindicatului Transportatorilor din București, cu cei mai mulți membri din compania de transport. A intrat în 2020 în Consiliul General pe lista social-democraților și este, de profesie, lăcătuș. Are un salariu lunar de peste 3.500 de lei, la care se adaugă și indemnizația de consilier. Sindicatul Transportatorilor, condus de Petrariu, este majoritar în Societatea de Transport București, cu peste 8.000 de membri. Angajații companiei mai fac parte din alte patru sindicate, mai mici, cu doar câteva zeci sau câteva sute de membri. Venit anual de aproape 43.000 de lei Vasile Luliu Petrariu este lăcătuș la bază și membru în Consiliul General al Municipiului București, din partea PSD. Conform declarației sale de avere pe 2021, are un venit net anual de 42.700 de lei, adică undeva la 3.500 de lei pe lună, ca președinte al Federației Sindicatelor din Transporturi și Servicii Publice, în fruntea căruia a fost numit în august anul trecut. Petrariu a lucrat și la STB, de unde, în 2019, a încasat lunar peste 3.000 de lei. La suma asta se adaugă la totalul veniturilor pe 2019, respectiv alți 3.000 de lei lunar, salariu de președinte al Sindicatului Transportatorilor din București, plus un venit de 12.000 de lei pe tot anul ca președinte al unei asociații de proprietari, scrie Libertatea.

Ministrul Finanţelor: Anul 2029 este o ţintă viabilă pentru aderarea la euro. Anul 2029 este o ţintă viabilă pentru aderarea la euro, dar cea mai importantă este convergenţa reală despre care foarte puţină lume vorbeşte, a afirmat, joi, ministrul Finanţelor, Adrian Câciu. “Mi-aş dori să nu ne mai ascundem în spatele crizelor pentru obiectivele strategice ale României. Am ajuns într-o situaţie ca deficitul de cont curent să fie mai mare decât deficitul public. Nu mai spun de puseul inflaţionist care ne-a scos din orice zona de convergenţă nominală. Eu cred că aici trebuie să avem o discuţie serioasă, instituţional vorbind, cu comitetul care se ocupă de aderarea la Zona Euro şi să ne fixăm un target transpartinic pe care nimeni să nu-l mai încalce. Din punctul meu de vedere, anul 2029 este o ţintă viabilă (pentru aderarea la euro, n.r.). Dincolo de criteriile nominale de convergenţă pe care evident pe termen mediu de timp le putem îndeplini până la urmă, pe elementul de datorie însă suntem în zona fericită faţă de alte state europene care deja nu-l mai îndeplinesc. Cea mai importantă este convergenţa reală despre care foarte puţină lume vorbeşte. Convergenţa reală este cea care îţi dă de fapt puterea de cumpărare, competitivitatea cu care tu vii ca ţară versus alte ţări într-o piaţă unică europeană, cu o monedă unică. Nu mai ai niciun fel de instrument colateral de intervenţie pe zona aceasta de echilibru şi rămâne propria ta valoare. Valoarea noastră trebuie să se ducă sus pentru ca să putem să intrăm. Este o chestiune de logică. Orice strategie de convergenţă reală trebuie să se raporteze la ce va însemna competiţia peste 5, 6, 10 ani”, a explicat Câciu, potrivit Financial Intelligence.

Dan Schwartz: De ce ar putea eșua cota minimă 15% pe profitul multinaționalelor? Primul obstacol va fi adoptarea acestei măsuri în statele care practică în prezent cote reduse ale taxelor, cum este România cu cota sa unică. Aceste state, printre care se mai numără Ciprul sau Malta sau Irlanda, nu vor vedea cu ochi buni trecerea la un regim fiscal care le va afecta atractivitatea. În plus, datorită regimului lor fiscal, explică la RFI consultantul fiscal Dan Schwartz, aceste state au fost beneficiari direcți: din banii ”economisiți” de multinaționale datorită cotelor reduse pe profit, acestea au investit local în economiile care le-au oferit spațiul acesta fiscal. Dar, să zicem că opoziția statelor membre va fi rezolvată prin negocieri, tot rămâne o altă capcană, avertizează expertul: în opinia sa, majorarea taxelor și impozitelor pe timp de inflație este o politică periculoasă. De ce? Inflația este văzută de mulți ca o formă de taxare iar orice nouă povară fiscală adugată acesteia va duce la o spirală de creștere a prețurilor căreia nu pot decât să îi cadă victime cetățenii și afacerile, scrie RFI.

Cine câștigă luptele din coaliție. Tensiunile în coaliție se amplifică pe zi ce trece. Motive sunt suficiente, unele grave - facturile la energie și certificatul verde - altele provocate de interese de grup și ego-uri. Totul s-a complicat după dezvăluirea că premierul Nicolae Ciucă și-a plagiat teza de doctorat. Funcționarea coaliției pentru cel puțin încă un an ar fi imperativă, PSD și PNL neavând alternativă pe scena politică. Este însă un deziderat greu de pus în practică atâta vreme cât cele două partide sunt cu ochii pe sondajele de opinie și au în față probleme sociale și de imagine complicate. În timp ce PSD poate sta liniștit deocamdată, fiind cotat cu 39% în ultimul sondaj apărut pe piață, PNL s-a prăbușit la 18%, deci are toate motivele să fie cu nervii și frustrările la cote maxime. Deși PSD repetă că este principalul partid de la guvernare, „conectat la problemele reale ale românilor” și spune că alianța va rezista până la alegerile din 2024, responsabilitatea guvernării, mai ales a greșelilor, cade în cârca PNL, care are premierul. Este un joc de-a șoarecele și pisica pe imagine și decontarea responsabilităților, scrie Europa Liberă.

De ce a explodat prețul petrolului? Prețul petrolului este din nou în creștere și a atins recent cel mai înalt nivel din 2014. Cauzele sunt atât de ordin economic, cât și politic, transmite rfi.fr. Țițeiul brut de tip Brent de la Marea Nordului a ajuns să coste peste 88 de dolari pe baril la bursa din Londra, în timp ce țițeiul american a crescut la începutul acestei săptămâni la peste 85 de dolari pe baril în New York. Primul factor aflat la originea exploziei prețurilor pentru aurul negru este reprezentat de întreruperea producției în Libia, Nigeria, Angola, Ecuador și, mai nou, în Canada, din cauza frigului extrem. Un alt factor îl reprezintă tensiunile geopolitice. În Golf, rebelii Houthis din Yemen ("Susținătorii lui Allah") au atacat instalații petroliere din Emiratele Arabe Unite, ucigând mai multe persoane. Trei autocisterne au explodat în apropierea rezervoarelor de depozitare ale companiei petroliere din Abu Dhabi. La toate acestea se adaugă și amenințarea cu o invazie a Ucrainei de către Rusia. Conflictul ar putea duce la întreruperea aprovizionării cu gaze rusești. Prin urmare, prețul petrolului ar putea crește în continuare proporțional cu cererea de motorină și păcură, pentru a înlocui gazele naturale, scrie RFI.

Judecătoria Blaj se închide până luni. Aproape tot personalul a fost testat pozitiv pentru COVID-19. Judecătoria Blaj își restrânge activitatea după ce aproape tot personalul a fost testat pozitiv pentru Covid-19. Unul din cei trei judecători și toți grefierii instanței sunt infectati cu noul coronavirus. Focar de COVID-19 la Judecătoria Blaj, unde aproape tot personalul a fost testat pozitiv, fiind imposibilă desfășurarea activității de judecată care a fost restrânsă până luni, inclusiv. Colegiul de conducere al Curții de Apel Alba Iulia a hotărât restrângerea activității Judecătoriei Blaj, până în data de 24 ianuarie inclusiv, în urma focarului de COVID-19 care a izbucnit în rândul personalului ce a fost afectat aproape în totalitate, scrie Europa FM.

Cât și cum vor încasa pensie milioanele de români cotizanți la fondurile private. Totul depinde de suma acumulată: Plata integrală nu dispare, plăți eșalonate cu drept la moștenire sau anuități cu sume mai mari. La aproape 14 ani de la lansarea sistemului, românii sunt în sfârșit foarte aproape să afle cum se va face plata pensiilor private, atunci când grosul cotizanților vor ajunge la pensie, adică undeva după anul 2035. După cum a spus recent și ministrul muncii, Marius Budăi, la nivel oficial se lucrează la un proiect de lege care va reglementa plata pensiilor. Pornind de la declarațiile lansate recent în spațiul public pe această temă, Economica a aflat care este varianta cu cele mai mari șanse de a ajunge literă de lege, un proiect mult mai complex și mai acoperitor decât singura încercare de reglementare de până acum, adică legea lansată în dezbatere în timpul Guvernului Cioloș, care propunea exclusiv plata de anuități, pe modelul sistemului de stat. Românii își vor putea alege modalitatea în care li se va plăti pensia privată obligatorie (pilon II)- adică sumă integrală, plată eșalonată sau anuități- principalul criteriu fiind suma acumulată în cont la finalul perioadei de cotizare. Aceasta este varianta de proiect normativ cu cele mai mari șanse de a ajunge literă de lege, conform datelor consultate de Economica.net

Liberalizarea pieței de energie, un eșec de facto: Prețurile de serviciu universal sunt mai bune acum decât cele concurențiale, cu câteva excepții. Clienții le pot accesa. La un an de la liberalizarea pentru casnici, în contextul creșterii masive a prețurilor din piață, prețurile din ofertele de serviciu universal au ajuns să fie mai bune decât cele din ofertele concurențiale. Clienții din piața concurențială trebuie să știe că oricând pot plăti prețul de serviciu universal, la cerere. În contextul creșterii continue a prețurilor la energia electrică din piață, și ofertele concurențiale ale furnizorilor pentru clienții cărora la expiră contractele sunt din ce în ce mai scumpe. Potrivit comparatorului de prețuri de pe site-ul ANRE, în aceste zile, există doar două oferte cu prețuri mai bune decât prețurile de serviciu universal, și niciuna din partea unui furnizor mare. Și asta în condițiile în care aceste prețuri de serviciu universal au fost majorate cu până la 90% începând chiar cu 1 ianuarie 2022, potrivit Economica.net.

5 lipsuri interne prin care România a ratat prețuri cu 30% mai mici decât mediile europene la energie. Cotațiile energetice din România ajung uneori printre cele mai mari din Uniunea Europeană, pentru că țara noastră a ratat șansa de a avea prețuri de circa 30% sub mediile europene, printr-o poziționare mai bună de pe care să se confrunte cu tendința globală a scumpirii energiei. România intrase în criza energetică având în mână câteva atuuri puternice: o independență energetică de top în statele UE și un mix energetic aproape de ideal – factori care ar fi tras în jos prețurile mult sub media europeană, în ciuda furtunilor externe: România nu putea scăpa de factorii generali care au scumpit energia în toată lumea, dar modelul de piață nefuncțional și deprofesionalizarea celor ce ocupă funcții înalte sunt printre factorii interni ai ratării șanselor, scrie Curs de Guvernare.

Guvernul a simplificat acordarea indemnizației pentru sectorul cultural și a prelungit-o până în martie 2022. Ministerul Culturii anunță adoptarea unei ordonanțe de urgență în guvern, prin care se prelungește acordarea indemnizației pentru lucrătorii neangajați din domeniul cultural până pe 31 martie 2022. De asemenea, accesarea indemnizației va fi posibilă de acum încolo doar prin cerere, declarație pe proprie răspundere și buletin. A fost eliminată condiția de a avea un contract pe drepturi de autor încheiat în ultimele 3 luni anterioare declanșării stării de urgență din martie 2020. Însă rămâne în continuare obligatoriu ca persoana care face cererea să nu aibă alte venituri sau activități. Indemnizația reprezintă 75% din salariu mediu brut, adică aproximativ 4000 de lei, din care ulterior trebuie înapoiate statului taxele și impozitele, prin declarațiile anuale de venit, scrie Cultura la Dubă.

Fostul director al Piețe SA, Ioan Nasleu, condamnat pentru șantajarea editorului șef al Pressalert.ro și a directorului debanat.ro. Judecătoria Timișoara a dat, astăzi, verdictul în dosarul în care Ioan Nasleu, fostul director general de la Piețe SA, a fost trimis în judecată pentru mai multe infracțiuni. „Fratele” interlopului Lucian Boncu a fost acuzat de șantajarea editorului șef al PRESSALERT.ro, Dragoș Boța, și a soției acestuia, Iulia Boța, directorul debanat.ro. Nasleu a trimis un mesaj de amenințare cu publicarea unei pretinse înregistrări video care ar pune-o într-o lumină proastă pe soția jurnalistului și cerând ca publicațiile acestora să nu mai continue dezvăluirile despre ilegalitățile sale. De asemenea, Nasleu a fost acuzat și că i-a șantajat pe doi angajați de la Piețe SA, încercând să-i determine să demisioneze, altfel va da familiilor pretinse înregistrări care ar fi dovedit o pretinsă relație, scrie Pressalert.ro.

Cum se strecoară China pe ușa din dos a Europei și ce face România. În timp ce liderii și instituțiile UE încearcă să găsească o soluție pragmatică la modul ambivalent în care se raportează la China, considerată simultan partener și rival, mult mai aproape de firul ierbii, cooperarea cu superputerea asiatică e în floare și se poate transforma ușor într-o vulnerabilitate la adresa securității și intereselor europene, atrag atenția experți europeni. Deși România a fost, în ultimii ani, una dintre țările UE mai „sino-sceptice”, lucrurile nu stau tocmai la fel departe de București, în teritoriu. Cum Beijingul e din ce în ce mai agresiv în relațiile externe, faptul că pe la consilii județene, primării de mari orașe și în camere județene de comerț româno-chineze au loc diverse forme de colaborări cu parteneri chinezi, deseori fără coordonare cu autoritățile de la București, se poate întoarce împotriva noastră, dacă e să ne uităm la ce se întâmplă în restul Europei. Panorama face o radiografie a cooperării la nivel local dintre România și China, pe care o punem în context european, pentru a arăta cum am putea să ne apărăm mai bine interesele în relația cu superputerea asiatică.Citiți articolul complet în Panorama.