Piloții și stewardesele care aterizează la Iași, amendați pe bandă rulantă ● Cât își ia, de fapt, statul din scumpirea energiei ● ”Plaja de la Corbu nu mai e de mult sălbatică. Turiștii lasă în urmă multe gunoaie” ● Zuckerberg recomandă utilizatorilor Facebook Messenger să nu mai realizeze capturi de ecran la conversaţii ● Școala în Egiptul Antic ● Roșca, Taxhouse: Ne așteptăm la eliminarea treptată a unor facilități fiscale ● Spania a pierdut 300.000 de români în 10 ani. Muncitorii spun că „nu mai merită să trăieşti aici” ● Ucraina: Școlile îi pregătesc pe copii de un posibil atac rusesc ● ​„(Super)inflația industrială” a ajuns la 33,3%. Efectele pe companii și bugete ● Percheziții și rețineri în dosarul cumpărării deputaților de la Chișinău ● Răzvan Nicolescu, despre criza facturilor: Ori dăm banii înapoi, ori blocăm prețurile ● De ce este foarte complicată reglementarea prețurilor la energie, acum ● Ionuţ Dumitru, Raiffeisen: Problema României nu este că are prea mulţi pensionari, ci că are prea puţini angajaţi ● Umbrele naționalismului – unde cauți încredere când nu ai de unde să capeți încredere? ● Aduce agricultura organică mai puțină exploatare? ● 6 bile negre pentru statul de drept în 2021. Și una albă ● Povestea tinerei respinse cu 92 p la concursul aranjat în Primăria Iași

Bani de investițiiFoto: Dreamstime.com

Piloții și stewardesele avioanelor care aterizează la Iași sunt amendați pe bandă rulantă. Situaţii hilare la Iaşi în privinţa aplicării obligativităţii de completare a formularului de intrare în ţară. Echipaje ale companiilor aeriene au fost amendate, şi nu o dată, pentru că nu au completat formularul PLF la aterizare. În acelaşi timp, mii de amenzi nu-şi găsesc plătitorii pentru că aceştia sunt se pare cetăţeni moldoveni, dar cu dublă cetăţenie. La adresa unde aceştia “stau” cu sutele, pedepsiţii nu au fost găsiţi, iar plicurile s-au întors „la stat”, adică la DSP. “Vom trimite oameni care să lipească pe uşa destinatarului amenda“. De la introducerea obligativităţii completării fomularului de intrare în România, la Iaşi, au fost completate 18.777 de procese-verbale pe cazuri de încălcare a legii anunţate de Poliţia de Frontieră. La 14.056 dintre acestea s-au trimis deja plicurile cu amenda corespunzătoare: 3.000 de lei. Dar unele s-au întors de la destinatar. “Plicurile cu confirmare de primire au ajuns la destinaţie, dar peste 3.000 dintre acestea s-au întors deja la DSP, urmând ca noi să trimitem oameni care să lipească pe uşa locului sau a casei persoanei respective încă o dată anunţul că a fost amendat. Destinatarii plicurilor respective, foarte probabil, deşi nu am făcut încă nicio analiză, sunt cetăţeni moldoveni, cu dublă cetăţenie, şi locuiesc câte 100-200 de persoane la aceeaşi adresă. Vă spun că nu am făcut o analiză detaliată, dar în momentul în care trimiteam 100-200 de plicuri pe aceeaşi adresă, ne aşteptam ca acestea să vină înapoi”, a declarat dr. Vasile Cepoi, directorul DSP Iaşi, în Ziarul de Iași.

Cât își ia, de fapt, statul din scumpirea energiei: Studiu de caz – pe gaz. Asistăm zilele acestea la discuții nesfârșite despre creșterea prețului la gaze, la electricitate, cum ne afectează și ce trebuie să facă statul astfel încât să își „protejeze” cetățenii, firmele. Am avut deja o ordonanță (OUG nr. 118/2021) care își propunea să protejeze cetățenii prin plafonarea prețului, care a fost modificata de 2 ori în câteva săptămâni, iar acum se vorbește și de o a treia modificare. Dar unde se duc banii noștri? Cui plătim gazul, curentul electric? Unde ajung banii, cine se îmbogățește? Să analizăm cum e cazul cu gazul și scumpirea sa. România produce 80% din necesar, restul de 20% fiind importat de la Gazprom (Rusia). Anul trecut, în martie, prețul gazului românesc era de aproximativ 70 lei/MWh, în septembrie ajunsese la 100 lei/MWh, iar în decembrie ajunsese la 250 lei/MWh. Avem doi producători principali: Romgaz – deținut de stat (cam 60%) și Petrom – privat (cam 40%). Haideți să vedem cine și cum beneficiază de creșterea de 180 lei, de la 70 lei (preț la care producătorii aveau un mic profit), la 250 lei/MWh, scrie Gabriel Biriș pe Curs de Guvernare.

Dezvoltatorul de la Corbu: Plaja nu mai e de mult sălbatică. Turiștii lasă în urmă multe gunoaie. Dezvoltatorul Zargana Ecosanctuar, proiectul de lux aflat în centrul discuțiilor legate de dezvoltările imobiliare din Corbu, a declarat, în exclusivitate pentru wall-street.ro, că plaja nu mai este de mult sălbatică, în condițiile în care este vizitată de mii de turiști în weekendurile cele mai pline, iar în urma lor rămân multe gunoaie. Cristian Stanciu, managerul de proiect al Zargana le-a transmis celor care iubesc zona și care o vor protejată, că o dată cu intrarea în zonă vor avea grijă și de plajă, colaborând cu autoritățile locale pentru a se asigura de curățenie, chiar dacă ei nu vor avea dreptul de administrare al plajei. „Prezența noastră va aduce un plus de valoarea în zonă, pentru că se va ajunge la un turism controlat. Zona nu mai este de mult sălbatică, iar mii de turiști veneau aici în fiecare weekend lăsând în urmă gunoaie. Prezența noastră nu va face decât să pună lucrurile în ordine, pentru că ne vom ocupa, în colaborare cu autoritățile locale, ca toate gunoaiele din zonă să fie depozitate corespunzător, scrie Wall-Street.ro.

Zuckerberg recomandă utilizatorilor Facebook Messenger să nu mai realizeze capturi de ecran la conversaţii. Care este motivul. Mark Zuckerberg a lansat un avertisment pentru utilizatorii Facebook Messenger care obişnuiesc să facă capturi foto din conversaţiile de pe chat. Fondatorul Facebook şi directorul general al companiei mamă Meta a scris, vineri, într-o postare, că o actualizare a messenger va notifica utilizatorii dacă cineva a făcut o captură de ecran la conversaţia lor. Actualizările se vor aplica şi la Instagram, care este deţinută de tot de Meta. Nouă actualizare pentru chat-urile criptate integral din Messenger, astfel încât să primiţi o notificare dacă cineva face screenshot la un mesaj care dispare”, a scris Zuckerberg împreună cu o captură de ecran a unei conversaţii cu soţia sa, Priscilla Chan, conform The Independent. „Adăugăm, de asemenea, GIF-uri, autocolante şi reacţii şi la chat-urile criptate”, a mai spus el. Anunţul a fost făcut în urma unei actualizări a platformei de chat Facebook Messenger, foarte utilizată, care permite oamenilor să îşi seteze mesajele să dispară, scrie Adevărul.

Școala în Egiptul Antic. Școala formală a apărut în Egipt, oficial, acum peste 4.000 de ani. Există supoziții cum că ea ar fi chiar ceva mai veche, cam pe la vreo 5.000 de ani, dar nu există dovezi palpabile care să ateste asta. Doar supoziții. Pe noi ne interesau însă motivele pentru care astfel de școli au fost inventate și ce se preda în ele. Pentru asta, propun să trecem peste acele sugestii arheologice care văd în fiecare băț de lemn o posibilă conotație astronomică, și să mergem la motive ceva mai practice. Spre exemplu, să luăm cazul lui Ramses al II-lea, că ăsta e mai cunoscut. E adevărat, școlile existau de aproape o mie de ani când s-a născut el dar, cu toate acestea, sugerăm că el este un exemplu elocvent. Prin urmare, Ramses a avut grosso modo vreo 200 de copii. 200!!! Voi vă dați seama ce însemna asta? Păi, unul singur și e în stare să scoată sufletul din tine. Dar 200? Ia gândiți-vă ce însemna să se ducă omul la serviciu, cum era în fișa postului, de la 8 la 16. Specificăm că în cazul lui se lucra de obicei remote, adică de acasă. Cum era să înceapă dracii ăia mici să alerge pe acolo, să se joace de-a războiul sau de-a mai știu eu ce, de la prima oră? Ce chiloman, ce zbierete, plânsete, ce haosul de pe lume! Mai lucrează dacă poți!, scrie Mica Doză de Cultură Generală.

Roșca, Taxhouse: Ne așteptăm la eliminarea treptată a unor facilități fiscale. Implementarea Programului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) va reprezenta una dintre principalele provocări ale anului 2022, o parte din măsurile asumate prin acest program urmând să contureze fiscalitatea locală în acest an, consideră Angela Roșca, managing partner al firmei de consultanță fiscală Taxhouse România. Programul Național de Redresare și Reziliență al României reprezintă un program care valorează 29,2 miliarde de euro, împărțiți în două părți aproape egale ce reprezintă granturi, respectiv împrumuturi. Banii vor fi acordați României în funcție de atingerea obiectivelor de pe parcursul celor cinci ani în care se aplică planul. Măsurile fiscale vizate în PNRR includ analiza a legislației fiscale în 2022, cu impact asupra cotelor de impozitare, a facilităților pentru anumite sectoare, aplicabile din 2022 și 2023, precum și digitalizarea statului, cu accent pe digitalizarea și reforma ANAF, în variile sale componente, scrie Wall-Street.ro.

Spania a pierdut 300.000 de români în 10 ani. Muncitorii spun că „nu mai merită să trăieşti aici”. Daniela are 40 de ani şi se întoarce la Bucureşti pentru ”o problemă personală”, dar nu crede că va mai reveni în Spania. Nici ea, nici prietena care o însoţeşte nu mai văd un viitor în Spania: „A devenit foarte scump să locuieşti aici, nu mai merită”. „Înainte era mai uşor să găseşti de lucru, iar acum cu ERTE (n.r. dosar pentru angajare temporară) te angajează pentru câteva luni în industria hotelieră, îţi dau 800 de euro, iar apoi te trimit la prăjit sparanghel. Şi asta dacă îţi fac contract”, s-a plâns Daniela, care nu exclude să plece şi ea din Spania de tot, aşa cum a făcut-o sora ei Adina. Plecarea din Spania a devenit un fenomen obişnuit în ultimii ani în rândul muncitorilor români, cea mai mare comunitate străină din Spania în 2012. Atunci erau 833.764 de români înscrişi, dar numărul lor depăşea cu siguranţă un milion, întrucât mai erau câteva sute de mii care nu erau în evidenţă şi lucrau la negru, scrie Adevărul.

Ucraina: Școlile îi pregătesc pe copii de un posibil atac rusesc. În 2014, separatiștii pro-ruși au deschis focul asupra unui grup de elevi care mergeau la școală. Pericolul unui atac din partea Rusiei determină acum școlile din Ucraina să-i pregătească pe copii pentru ce este mai rău. Elevii învață să recunoască muniția și armele de foc, dar și cum să procedeze în situații critice, scrie DW.

​„(Super)inflația industrială” a ajuns la 33,3%. Atenție la efectele pe companii și bugete. Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI) și-a accelerat creșterea în decembrie 2021, ajungând la 33,33%, după ce era de doar 0,12% în ianuarie 2021 și trecuse pragul de zece procente în mai. Datele INS arată o majorare lunară de circa trei puncte procentuale pe canalul pieței interne (+3,08pp), în contrast cu cvasistabilitatea venită pe filieră externă (+0,03pp). Creșterea vine preponderent din surse interne – cu efect pe echilibrele macro. De reținut, în context, expandarea ecartului între evoluția prețurilor de profil la intern (+42,32%) și a celor de pe piața externă (de reținut, în ușor recul anual, cu +17,86% în decembrie față de +18,32% în noiembrie), scrie Curs de Guvernare.

Percheziții și rețineri în dosarul cumpărării deputaților de la Chișinău. Patru ex-deputați moldoveni, suspectați că ar fi făcut parte din „tranzacția cu deputați” în 2015, au fost reținuți. Procurorii l-au reținut miercuri seară și pe ex-deputatul comunist (fost deputat PD, acum fruntaș al Partidului Șor) în același dosar privind cumpărarea deputaților. La fel ca ceilalți patru ex-deputați reținuți dimineață, el este acuzat de îmbogățire ilicită. La sfârșitul anului trecut, acesta a fost pus sub învinuire pentru corupere activă și într-un alt dosar. Potrivit Procuraturii Anticorupție, Sârbu ar fi încercat, în 2015, când făcea parte din PD, să ofere unui deputat din altă fracțiune până la 200.000 de euro pentru ca acesta să treacă la PD. Sârbu nega atunci acuzațiile. Procurorii anticorupție și mascații Serviciului de Informații și Securitate au descins miercuri dimineață acasă la 13 ex-deputați, care l-au deservit pe oligarhul Vladimir Plahotniuc în perioada statului capturat (2016-2019). Aceștia sunt acuzați de îmbogățire ilicită, ca urmare a unei tranzacții cu deputați, care ar fi avut loc în 2015. În decembrie 2015, un grup de 14 deputați comuniști au părăsit fracțiunea și partidul condus de Vladimir Voronin, iar ulterior au fost absorbiți de Partidul Democrat (condus de Plahotniuc), ajutându-l pe Plahotniuc să-și subordoneze o majoritate parlamentară prin care, treptat, a capturat majoritatea instituțiilor statului, potrivit DW.

Previziunile unui specialist despre scumpirile la energie şi la produse din România. Cunoscutul macroeconomist Laurian Lungu a explicat, într-un interviu pentru „Adevărul” de ce preţurile au crescut atât de mult în România, ce măsuri ar proteja populaţia şi când putem spera să se domolească aceste scumpiri. Lungu crede că 2022 poate fi anul revirimentului economic, dar atenţionează şi asupra riscurilor. Creşterea preţurilor utilităţilor se întâmplă în primul rând din cauza politicilor de tranziţie climatică. Sunt aceste ţinte pe care Uniunea Europeană şi le-a asumat, de a atinge un nivel zero al emisiilor până în 2050. Sunt aceste ţinte intermediare, pentru 2030, 2040 şi aşa mai departe. Aceste ţinte sunt cele care forţează întreaga economie europeană să se ajusteze. În opinia mea, ele sunt foarte ambiţioase şi probabil că nu au fost analizate foarte bine nici efectele. Ceea ce am observat în această iarnă, sunt toate aceste efecte ale disrupţiei. Adică ce se întâmplă atunci când o să renunţi la capacităţile generale ale energiei bazate pe combustibili fosili, fie cărbune, fie gaz, şi trecerea către această energie regenerabilă. Principiul e că dacă nu ai foarte mult soare, dacă nu bate vântul, atunci tot trebuie să te bazezi cumva pe vechile surse de energie. Vedem că au crescut foarte mult preţurile certificatelor de CO2. Asta afectează întreaga economie şi duce la creşterea preţurilor, scrie Adevărul.

Răzvan Nicolescu, despre criza facturilor: Ori dăm banii înapoi, ori blocăm prețurile. Răzvan Nicolescu, fostul ministru al Energiei în România, a fost invitatul lui Cătălin Striblea în emisiunea „România în direct” la Europa FM. Răzvan Nicolescu a explicat că piața liberă este o variantă bună atât timp cât există capacitate instituțională pentru a-i proteja pe cei care au nevoie.

„Din punctul meu de vedere, e bine să existe piață. Este bine să existe aceste lucruri, dar cu condiția ca noi să avem capacitatea instituțională să-i protejăm pe cei care au nevoie”, a explicat Răzvan Niculescu. Fostul ministru al Energiei a spus că în condițiile unei piețe libere ar trebui protejați consumatorii casnici, IMM-urile, dar și consumatorii mai mari. „În special categoria nevoiașă de la populație, care nu e deloc mică în cazul României, și apoi și agenții economici – că vorbim de IMM-uri sau că vorbim de consumatori mai mari”, a adăugat Răzvan Niculescu. Răzvan Niculescu a mai spus că ar trebui să existe o explicație pentru banii din creșteri, având în vedere că România produce o mare parte din gazul și energia electrică pe care le consumă, scrie EuropaFM.

De ce este foarte complicată reglementarea prețurilor la energie, acum. Ce va face Guvernul. Reglementarea pieței de energie și gaze este tot mai des vehiculată, în contextul prețurilor mari la energie electrică și gaze naturale. În condițiile în care actualele scheme de sprijin – plafonări și compensări, expiră la 31 martie, decidenții politici vorbesc despre necesitatea introducerii prețurilor reglementate după 1 aprilie. De ce este foarte greu de făcut acest lucru, citiți mai departe. România a avut prețuri reglementate la energie electrică și gaze naturale pentru populație până în 2020. Prețurile reglementate de stat, prin ANRE, au fost reintroduse prin celebra OUG 114/2018 și, la energia electrică, au fost menținute până la 31 decembrie 2020, scrie Economica.net.

Ionuţ Dumitru, Raiffeisen: Problema României nu este că are prea mulţi pensionari, ci că are prea puţini angajaţi. Problema pensiilor este complicată azi şi se va complica şi mai mult pe viitor. Pentru că sistemul de pensii de tip PAYG (pay as you go) îi face pe pensionari dependenţi de numărul celor care contribuie la sistemul de pensii. În plus, pensia publică este şi o treabă politică, prin felul în care este calculat punctul de pensie. Are guvernul bani, mai trage de punctul de pensie, o creşte în funcţie de inflaţie, o majorează cu 50% din creşterea economică - povestea este că azi o creşte, mâine nu. Nu are bani, nu creşte nimic sau doar cu puţin, cum se întâmplă în acest an, de pildă. La o inflaţie de 8%, pensiile ar trebui să crească, în 2022, în România cu 8%, plus jumătate din creşterea economică de aproape 7%. Adică peste 11%. Cresc pensiile cu 11%? Nici vorbă. Ci pe undeva la 4%. „Un angajat contribuie, de lungul vieţii, cu mult peste ceea ce primeşte la pensie. Problema României nu este că are prea mulţi pensionari, ci că are prea puţini angajaţi“, explică Ionuţ Dumitru, economist-şef al Raiffeisen Bank. În 2019 (ultimele date publice ale Eurostat) pentru pensiile a 100 de oameni, media angajaţilor-contribuabili în UE a fost de 169,2. În Bulgaria a fost de 133, în Ungaria de 168,9, în Polonia de 180,3. În România a fost de 109,6. Aceasta este prima problemă - nu numărul mare de pensionari, ci numărul mic de angajaţi. A doua problemă este cea a veniturilor statului. România adună la buget, din taxe şi impozite, echivalentul a 27% din PIB, faţă de o medie europeană de 40%. În aceste condiţii, arată Dumitru, realmente nu ai cum să dai mai mult şi faci ca Moromete: „Dacă n-am, n-am, de unde să-ţi plătesc foncierea?“, scrie ZF.

Un român din trei români renunță la a interacționa fizic cu băncile. Serviciile digitale tot mai personalizate vor face diferența între competitorii de pe piețele financiare. Aproximativ 30% dintre românii care utilizează servicii bancare declară că vor renunța la interacțiunea fizică cu banca, continuând să folosească în mod permanent serviciile digitale sau aplicația mobilă a instituției financiare, potrivit unui studiu recent realizat de SAS, lider global în soluții de analiză avansată de date. Acesta arată că în domeniul digitalizării bancare tendințele au fost accelerate de pandemie, ceea ce reflectă și o nouă abordare a modului în care clienții aleg să utilizeze serviciile instituțiilor financiare. Spre exemplu, aproximativ 20% dintre clienții din România au început să folosească un serviciu digital sau o aplicație mobilă pentru prima dată în timpul pandemiei, scrie FinEco24News.

Umbrele naționalismului – unde cauți încredere când nu ai de unde să capeți încredere? O prietenă mi-a semnalat îngrijorată rezultatele unei cercetări foarte recente a INSCOP, conform căreia 66% din românii aflați în țară ar fi dispuși să voteze un partid – și citez cu precizie sintagma – „naționalist, care promovează valorile religioase și susține familia tradițională”. În calitate de sociolog, reacțiile mele la informația de mai sus nu sunt puține, dar voi încerca să le ordonez. 1. Să ne reamintim cine sunt adulții aflați în țară – pentru că sondajul nu măsoară diaspora. Suntem aici împreună: cinci milioane de pensionari, alte câteva milioane care se apropie rapid de vârsta pensionării și pentru care integrarea în Uniunea Europeană a venit cam târziu în fluxul vieții, mulți oameni tineri sau mai puțini tineri care și-au ratat experiența migrației în Vest și s-au întors furioși acasă, precum și o peliculă mai acătării, post-industrială, scrie Barbu Mateescu în PressOne.

Aduce agricultura organică mai puțină exploatare? Uniunea Europeană pregătește o revoluție a agriculturii organice. Care sunt riscurile și oportunitățile pentru muncitorii prost plătiți de pe câmpurile Italiei? 3,22 euro. Prețul online al unei cutii de piure de roșii cherry organice, produse și vândute de OP Principe di Puglia, care se descrie drept „unul dintre cei mai importanți producători de legume și fructe ecologice din regiunea Puglia, din sud-estul Italiei”. 4,50 euro. Acesta este salariul pe oră pe care una dintre firmele din grupul OP Principe di Puglia l-a plătit lui Aboubacar Baman, un muncitor de 34 de ani din Coasta de Fildeș, pentru a recolta acele roșii organice, potrivit mărturiilor culese de anchetatorii italieni. Deși în Italia nu există un salariu minim oficial, această sumă încalcă pragul minim stabilit în contractele colective naționale și regionale. În aprilie 2021, OP Principe di Puglia a fost în centrul unei operațiuni a Parchetului din Foggia împotriva intermedierii ilegale și a exploatării prin muncă, adică împotriva fenomenului cunoscut în peninsulă drept „caporalato” (muncă forțată). Urmează o punere sub acuzare, scrie Scena9.

Curtea de Conturi: Administrația Fritz a ignorat, din 2020, soluția pentru securizarea patrimoniului Colterm. De ce s-au dat bani degeaba avocaților. Agitație mare în Primăria Timișoara și la Colterm SA după ce Curtea de Conturi a încheiat controalele în paralel la cele două instituții referitoare. Asta pentru că verificările auditorilor publici au scos la iveală informații care spulberă, practic, scuzele administrației Dominic Fritz în scandalul căldurii. Supărarea este și mai mare pentru că printre cei indicați ca fiind vinovați se numără primarul Dominic Fritz și viceprimarul Ruben Lațcău. Demn de remarcat este că primarul Timișoarei, care susține că este un apărător al legalității, i-a sfidat pe cei de la Curtea de Conturi și a refuzat să dea răspunsuri la întrebările care i-au fost transmise. PRESSALERT.ro a intrat în posesia documentelor și va publica, începând de astăzi, principalele probleme descoperite de către Curtea de Conturi, scrie PressAlert.

6 bile negre pentru statul de drept în 2021. Și 1 albă. Bila neagră 1 Accesul la informaţiile de interes public a fost limitat. A) GDPR – arma autorităților împotriva informării cetățenilor. Pe durata pandemiei, în România au fost înființate diverse comitete, comisii și grupuri de lucru care au primit, prin diverse acte normative, atribuţii importante cu privire la gestionarea pandemiei Covid-19. Spre exemplu, au fost înfiinţate Grupul pentru comunicare strategică, Comitetul pentru situaţii de urgenta, Comitetul Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV) etc. Încercarea de a afla cine sunt membrii acestor comitete și grupuri s-a izbit de un răspuns absurd al autorităților, care sub pretextul protejării datelor personale au refuzat să facă publice numele și pregătirea oamenilor care iau decizii vitale pentru comunitate. Cetățeni, ziariști sau ONG-uri, toți s-au izbit de același refuz motivat prin GDPR, când au făcut solicitări conform Legii 544/2001. Pretextul folosit de autorități este contrazis de regulamentul european privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal (GDPR), care nu prevede așa ceva, dimpotrivă. În articolul 6 lit. c) și f) din GDPR se spune că datele personale pot fi dezvăluite și atunci când dezvăluirea este necesară în scopul intereselor legitime urmărite de o parte terță. „Interesul legitim al terţilor” este o acţiune care nu contravine legii, de exemplu transparența. Cu alte cuvinte, dreptul publicului de a ști cine ia decizii pentru el e mai tare decât dreptul acelor decienți la protecția datelor personale, scrie PressHub.

Povestea tinerei respinse cu 92 p la concursul aranjat în Primărie pentru Prințesa de la Creșe. „Voi face plângere penală”. Candidata învinsă la concursul din Primărie câștigat ilegal de fiica directoarei de la Direcția Creșe va depune plângere penală: „Am dormit doar 4 ore pe noapte ca să am timp de învățat!”

* „Prințesa” nici nu avea diploma de studii cerută în concurs

* Membrii Comisiei de concurs refuză în mod sfidător să dea explicații publicului. Primăria a ajuns un fel de Olimp al zeilor care îi ignoră pe muritorii de rând

* România reală: o tânără cu doi copii este „executată” deși a învățat pe rupte, iar fiica unei directoare din Primărie este angajată deși nici măcar nu trebuia primită în concurs

Alexandra Ceucă, candidata care a pierdut, în decembrie 2021, concursul pentru un post de consilier debutant în Primăria Iași, post care a ajuns la fiica unei șefe din instituție, va depune sesizare la Parchet și va cere daune de la municipalitate. REPORTER a dezvăluit, acum două zile, că funcția a revenit Iulianei Bianca Ghioca, care, însă, nu avea studiile solicitate în anunțul de concurs. Ghioca a absolvit Comunicare și Relații Publice, iar postul presupunea studii inginerești sau economice.

Ceucă susține că, înainte de cea de-a două probă a concursului, unul dintre membrii comisiei i-a spus: „Ceea ce ați învățat acum o să vă folosească și la privat și la concursuri pentru alte posturi pe care noi le vom scoate la concurs în viitor”, o antepronunțare clară legată de rezultatul final. Povestea cazului, în ReporterIS.

Ce loc mai au laicii în Biserică? Zăbovind ceva mai mult prin bisericile ortodoxe de la noi, un ochi vigilent nu poate să nu remarce separarea pronunțată dintre viața cotidiană a laicilor și viața acestora în Biserică. De ce existența mirenilor are în general doar o intersecție minoră cu viața eclezială? De unde respingerea reciprocă la nivel profund dintre laici și Biserică? După părerea mea, cauzele trebuie căutate cu răbdare și nepărtinire în rândul abaterilor de la însăși esența constitutivă a Bisericii ca fenomen social – ce se definește etimologic ca adunare a credincioșilor –, iar un posibil răspuns paradoxal îl văd în însăși încercarea Bisericii ca instituție de a atrage cât mai mulți credincioși. Odată cu legalizarea creștinismului în secolul al IV-lea, se trece de la o formă de manifestare a credinței creștine clandestină și asumată cu prețul vieții, la un creștinism de mase, în care a fi creștin era un lucru la modă. De unde cu câteva decenii în urmă, creștinismul însemna o posibilitate permanentă de a fi persecutat și în final omorât, acum practicarea credinței devine din ce în ce mai la îndemână. Practic, Biserica se deschide spre tot poporul, toți având posibilitatea de a participa la cult fără prea mare efort sau risc. Tocmai în acest fapt pot identifica începutul secularizării și anume o primă diminuare a standardelor creștinismului, scrie Syntopic.ro.

O româncă îi ajută pe francezi să își aleagă cariera potrivită. „Aici e respectul față de persoană, nu față de meserie”. Magda Roaită este consilier profesional în Franța, țara în care fiecare cetățean primește anual o sumă de bani pentru cursuri de dezvoltare. După un curs de orientare în carieră, și-a dat seama că asta își dorește și ea să facă, să-i ajute pe alții să își găsească locul de muncă ideal, așa că a renunțat la inginerie. Românca are clienți între 20 și 50 de ani pe care îi ghidează, timp de mai multe luni, să-și descopere abilitățile, preferințele, să-și înfrângă fricile și în final, să-și schimbe viața, scrie Școala9.