Loteria testelor Covid. Cât de (in)eficiente sunt cele din școli și farmacii ● Criza din Ucraina: Cât de pregătită este România să primească refugiați ● Ionuț Dumitru : Înainte de introducerea impozitului progresiv, statul ar trebui să dovedească că strânge măcar cota unică ● Ce este „finlandizarea” Ucrainei, soluția propusă pentru calmarea tensiunilor cu Rusia ● Dezbatere: Este etic ca un profesor să-și sfătuiască elevii să studieze în străinătate? ● Investițiile care te pot pune la adăpost de inflație în 2022 ● Cum a ajuns România pe locul 1 în UE la ”inflația industrială” ● Apel al 15 ONG împotriva Legii ce extinde interceptarea comunicațiilor electronice ● Cum putem reuni România dezbinată ● Marile companii din energie avertizează că prețurile petrolului, gazelor și electricității vor rămâne mari ani buni de acum încolo.
Loteria testelor Covid. Cât de (in)eficiente sunt cele din școli și farmacii. Valul Omicron a însemnat și o explozie de testări individuale. Cât de eficiente sunt, însă, testele nazale sau de salivă din România? Europa Liberă le-a verificat eficacitatea, cu ajutorul a patru voluntari confirmați cu Covid. Concluzia: Trebuie să ai noroc să nimerești unul care chiar să îți arate că ești infectat. Alexandra (45 de ani) este din București și este vaccinată cu trei doze. Pe 29 ianuarie a mers la o onomastică, unde a observat că unul dintre invitați are simptome specifice Covid. Din acest motiv, când a ajuns acasă, a început să facă teste nazale. Din cele trei tipuri de teste folosite, niciunul nu a ieșit pozitiv. „Nu am încredere în testele de salivă, că am văzut la fii-meu la școală cât de proaste sunt”, spune femeia acum. După patru zile, au apărut simptomele, așa că a mers să se testeze PCR. A fost declarată oficial bolnavă pe 3 februarie. „Pe 4, a fost mai nasol: frisoane, febra nu foarte mare și dureri de muschi, durere de cap și în gât”. De curiozitate, a continuat să se testeze, tot cu teste de nas. Încărcătura virală era foarte mare și ar fi trebuit ca testele să detecteze virusul, potrivit Europei Libere.
Criza din Ucraina | Cât de pregătită este România să primească refugiați. România poate caza maximum 1.500 de refugiați în eventualitatea unui conflict în Ucraina. Adică jumătate din populația primului sat de etnici români de după granița cu țara vecină. România are dificultăți în a acorda condiții decente de rezidență migranților sau refugiaților și când e pace în regiune. 2021 a fost cel mai încărcat an din ultimii 30 de ani în privința solicitărilor de azil pe care statul român le-a primit din partea unor cetățeni străini. Aproape 10.000 de cereri au fost înregistrate de Inspectoratul General pentru Imigrări, fapt ce a pus presiune pe centrele pe care România le are amenajate pentru cazarea migranților sau a refugiaților, scrie Europa Liberă.
Ionuț Dumitru: Înainte de introducerea impozitului progresiv, statul ar trebui să dovedească că strânge măcar cota unică. ”Primul obstacol ar fi de natură administrativă: ANAF are probleme de colectare deși în prezent în România avem cel mai simplu sistem de taxare reprezentat de cota unică. Introducerea unui impozit progresiv, mai mult, a unui impozit progresiv nu doar pe veniturile salariale ci pe toate veniturile, ar implica o capacitate administrativă pe care statul nu o are. Apoi, explică fostul șef al Consiliului Fiscal, baza de impozitare s-a tot redus înclusiv prin măsuri cum a fost mutarea plății obligațiilor de la angajator, la angajat sau prin introducerea a nenumărate excepții de la plata impozitului pe venit. E vorba de categorii întregi care nu îl plătesc, cum ar fi salariații din construcții sau IT, categorii care se adaugă celui peste un milion de persoane care se presupune că muncesc la negru. De asemenea, atrage atenția Ionuț Dumitru, în România 95 la sută dintre companii se declară microîntreprinderi pentru a beneficia de un regim fiscal mai blând, de unde alte excepții de la aplicarea taxării muncii. În concluzie, crede economistul șef al Raiffeisen, statul ar trebui să încerce să corecteze actualele probleme, de la colectare, la conformare, de la eliminarea excepțiilor și a regimurilor fiscale preferențiale, înainte de a se lansa în alte planuri de modificare a actualului Cod Fiscal”, spune Dumitru, potrivit RFI.
Ce este „finlandizarea” Ucrainei, soluția propusă pentru calmarea tensiunilor cu Rusia și de ce spun experții, și chiar finlandezii, că nu va funcționa. Finlandizarea Ucrainei, adică acordarea unui statut de neutralitate după modelul Finlandei din timpul Războiului Rece, ar putea compromite de fapt independența Ucrainei și ar oferi Moscovei pârghii pentru a controla Kievul, scriu Financial Times și New York Times. Finlandizarea Ucrainei „este o opțiune aflată pe masa discuțiilor” pentru detensionarea crizei din estul Europei, a afirmat președintele francez Emmanuel Macron, răspunzând unei întrebări adresate de jurnaliști în timpul turneului său diplomatic de zilele trecute, potrivit New York Times. Chestionat în mod public pe această temă, el a făcut ulterior un pas înapoi, afirmând că nu a folosit cuvântul nici în discuțiile cu jurnaliștii, nici în cele cu liderii politici. Dar alți oficiali francezi au folosit formula, iar alți comentatori sau observatori au propus această soluție pentru rezolvarea crizei ucrainene. Termenul se referă la neutralitatea strictă adoptată de Finlanda în timpul Războiului Rece și consfințită de un tratat din 1948 cu Moscova, în mijlocul tensiunilor dintre URSS și Occident, scrie Libertatea.
Dezbatere. Este etic ca un profesor să-și sfătuiască elevii să studieze în străinătate? „Nu este o atitudine antinațională”. Din cei 200 de români care pleacă anual din România, până în 3% o fac pentru studii. Unii fiindcă vor universități de top sau pentru că specializările la care visează nu există la noi, cei mai mulți doar pentru că pot. Mulți profesori le susțin și încurajează demersul. I-am provocat să dezbată tema încurajării migrației pentru studii pe Anca Petrescu, lector de la Facultatea de Psihologie și Științele Educației, Mirabela Amarandei, director al Direcției de Orientare Strategică și Politici Publice în cadrul Universității din București și Simion Ilie, director adjunct în Ministerul Finanțelor, care a studiat în străinătate și a revenit în țară. Ne pleacă tinerii din țară. Auzim sau rostim des asta. Și e o realitate probată de cifre. Peste 35 de mii de tineri români studiază în străinătate potrivit datelor Unesco din 2019, cei mai mulți în Marea Britanie, SUA, Germania și Franța. Numărul se echilibrează cu cei care vin la studii la noi: puțin peste 30 de mii, o treime din Republica Moldova, apoi tineri din Israel, Franța sau Italia.
Învățământul superior românesc pare să fie în declin. În 2020, facultățile noastre au înregistrat cel mai mic număr de înscrieri din ultimii 20 de ani, scrie Scoala9.
Investițiile care te pot pune la adăpost de inflație în 2022. Prețurile în creștere pentru bunuri și servicii încep să „muște” din banii pe care îi are fiecare dintre noi. Cum nu există o modalitate de a evita inflația, Panorama a întrebat analiști financiari care sunt metodele prin care îți poți proteja investițiile în 2022. Marea Britanie a anunțat recent că se confruntă cu cea mai mare rată a inflației din ultimii 30 de ani – 5,4%. În Statele Unite, prețul bunurilor și serviciilor a continuat să crească cu un ritm nemaiîntâlnit în ultimele decenii, ajungând la 7% în luna decembrie. În Uniunea Europeană, sunt state care au înregistrat în 2021 o inflație ce depășește pragul psihologic de 10%: Estonia (12%) și Lituania (10,7%). Cu o rată a inflației sub 10%, România este și ea în plutonul statelor cu inflație în creștere, pe locul al șaselea, scrie Panorama.
Cum a ajuns România pe locul 1 în UE la ”inflația industrială”. România figurează într-o analiză a Eurostat drept țara membră cu cea mai mare creștere a prețurilor din industrie din ultimii trei ani, deși valoarea pentru 2021 ne poziționează pe locul patru. Unde ajungem cu +15%, după Belgia (+17,3%), Olanda (16,7%) și Bulgaria (+15,3%), dar peste Spania (+14,9%), Danemarca (+13,6%) și Ungaria (+13,4%). Explicația este că, deși în 23 din 27 de state ale Uniunii indicele inflației industriale a trecut în primul an de pandemie în domeniul negativ, odată cu ieftinirea energiei, la noi acest lucru nu s-a produs.
Refacerea calculelor cumulat pentru intervalul 2019 – 2021, ne trimite la nivelul de +19,5%, peste țările menționate anterior, Bulgaria (+16,6%), Belgia (+14,2%), Olanda (+10,6%) sau Spania (+10,3%). Care au avut cu toate scăderi semnificative în pandemie, în baza diminuării prețurilor la energie, în timp ce la noi (fapt care a trecut neobservat), prețurile industriale au rămas neschimbate, scrie Curs de Guvernare.
Apel al 15 ONG împotriva Legii ce extinde interceptarea comunicațiilor electronice. Un număr de 15 ONG-uri au lansat un apel prin care le cer senatorilor să respingă proiectul de lege ce extinde interceptarea comunicațiilor electronice. Proiectul a fost introdus de Guvernul Florin Cîțu și obligă furnizorii de servicii de găzduire electronică cu resurse IP să creeze infrastructură de interceptare a conținutului și să o pună la dispoziția organelor de cercetare penală și SRI. Punerea la dispoziția procurorilor și SRI urmează să se facă, potrivit proiectului, nu doar în condițiile Codului de procedură penală, ci și în condițiile Legii nr. 51/1991 privind securitatea națională, potrivit Curs de Guvernare.
Inflația ”alimentară” va continua în 2022. Factorii determinanți ai inflației și perspectivele pentru țările din regiunea Mării Negre: cât de tranzitorii sunt creșterile de prețuri. Începând cu 2021, inflația a crescut atât în economiile avansate, cât și în cele emergente, în unele țări atingând cele mai ridicate niveluri din ultimele decenii. Țările membre ale Băncii pentru Comerț și Dezvoltare a Mării Negre (BSTDB) nu fac excepție de la aceste tendințe globale. BSTDB a evaluat, în cadrul unei analize, cauzele inflației ridicate în cele 11 țări membre din zona Mării Negre, inclusiv România, și oferă previziuni pentru următoarea perioadă. Conform raportului, factorul determinant al inflației în 2021 a fost creșterea la nivel internațional a prețurilor materiilor prime, alimentelor și, în special, energiei. Un al factor important al ratei crescute a inflației a fost fenomenul numit „efect de bază”, generat de prețurile scăzute din 2020. De asemenea, stimulentele fiscale și monetare aplicate de autorități au contribuit la inflație prin creșterea cererii de bunuri și servicii, scrie FinEco24News.
Cum putem reuni România dezbinată. Privim de două ori pe an spre generațiile care au făcut unirile. Laude, discursuri, fanfare, imnuri și steaguri fluturate. Bașca bani publici special alocați. Sentimentu’ național se ridică pân’ la cer, plutesc spre văzduh cuvinte mari, patrioții se-nalță ca brazii, iar din colțul ochiului unui politician mai curge o lacrimă, atât cât trebuie să se vadă pe cameră. Dar adevărul e că românilor li se cam fâflâie. Realitatea acelor ani nu poate fi mai îndepărtată azi de realitate. Trecem printr-o epocă în care toată lumea se luptă cu toată lumea – fie că-i vorba de puncte de vedere diametral opuse sau doar o diferență marginală de opinie. Visătorii sunt călcați în picioare, cinismul e la putere, cine nu-i cu noi e împotriva noastră, fraților, cam asta e ordinul pe unitate, scrie PressOne.
Scriitoarea română Dana Grigorcea a câștigat Premiul Elvețian pentru Literatură. Scriitoarea română Dana Grigorcea, născută în București în 1979 și stabilită în Elveția, a câștigat Premiul Elvețian pentru Literatură 2022. Distincția este oferită anual de către statul elvețian, prin Biroul Federal al Culturii și ea încununează acum ultimii ani de succes ai Danei Grigorcea. Cartea care i-a adus acest premiu este ultimul său roman, Those who don’t die, publicată în martie anul trecut, la celebra Editură Penguin. Autoarea se referă în acest volum la rămășițele sistemului comunist român, care continuă să macine România prin politicienii săi corupți. Din păcate, cartea nu a fost tradusă până acum în limba română, scrie Cultura la dubă.
Marile companii din energie avertizează că prețurile petrolului, gazelor și electricității vor rămâne mari ani buni de acum încolo. Consumatorii trebuie să se pregătească pentru ani întregi de prețuri mari ale energiei, arată șefii marilor companii de petrol și gaze ale lumii, ceea ce va presa și mai mult guvernele care se confruntă deja cu o spirală inflaționistă, scrie Reuters. Prețurile petrolului și gazelor au crescut rapid în ultimele luni, ca urmare a revenirii economice rapide la nivel global, pe măsură ce restricțiile anti-Covid au fost relaxate, dar și ca urmare a unei scăderi a investițiilor în noi surse de furnizare. În timp ce companiile energetice au raportat profituri record în 2021, consumatorii, în special cei din Europa, au de înfruntat creșteri mari de prețuri la carburanți, încălzire și electricitate, mai scrie sursa citată. Facturile mari au determinat guvernele să introducă subvenții, pentru a ușura presiunea asupra cetățenilor, scrie Libertatea.
