Cum a scăpat Castelul Corvinilor de facturile uriașe de la gaz? ● Şeful CFR Iaşi, amendat cu 10.000 de lei din cauza kilogramelor în plus ale unei subordonate ● „Bullying” la cel mai înalt nivel: O ieșeancă îi cere 100.000 de lei lui Mihai Chirica pentru aluzii, amenințări, filaj ● Autostrada eternă ●SUA a introdus săptămâna de școală de patru zile, în unele licee. Ce efect a avut asupra rezultatelor elevilor ● Cinci schițe de pe frontiera Rusiei asediate ● Criza cartofilor prăjiţi ● Gabriela Firea luptă să deblocheze proiectul Cartierul Justiției care nu e însă blocat ● Ce salarii oferă Armata Română ● Eternul ● Consultanța din PNRR, între expertiză utilă și bani pentru partid ● Revine scandalul plajelor din Mamaia, largite anul trecut. Nu vor putea fi închiriate nici în acest an ● Nouă pensionari din zece aleg plata unică prin Pilonul II şi doar unu alege plata eşalonată ● Tarifele maxime ale asigurărilor RCA se vor aplica numai contractelor anuale încheiate în perioada de plafonare ● Guvernul a implementat prima etapă din PNRR la infrastructură: Întârzierea ● Ce facem după pandemie cu hobby-urile din era Covid? ● Poveștile long-Covid. „Unii rămân cu sechele pe viață”.
Cum a scăpat Castelul Corvinilor de facturile uriașe de la gaz? Castelul Corvinilor a scăpat de facturile la gazele naturale, chiar înainte de scumpirile intrate în vigoare din această iarnă. Dacă anul acesta multe muzee au inchis pur si simplu căldura sau și-au asumat facturi colosale – vezi cazul Catelului Peleș, aici nu a fost cazul. Iată de ce! Castelul Corvinilor a fost debranşat de la reţeaua de gaze chiar înainte de scumpirile din iarnă. Ţevile de gaz au fost tăiate, iar vechile centrale au fost scoase din funcţiune. Din acest an, încălzirea monumentului istoric va fi realizată cu panouri radiante, alimentate de energie electrică, achiziţionată de pe bursă, scrie turismistoric.ro
Şeful CFR Iaşi, amendat cu 10.000 de lei din cauza kilogramelor în plus ale unei subordonate. Kilogramele în plus ale unei angajate i-au adus şefului sucursalei ieşene a CFR o amendă drastică. Încălcarea prevederilor legii privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor a fost sancţionată de poliţişti cu o amendă de 10.000 de lei. Judecătoria a înlocuit o parte a amenzii cu un avertisment, dar a menţinut grosul sancţiunii. Pe acesta, îl va analiza Tribunalul.
Unităţile care manipulează valori monetare, inclusiv CFR, sunt obligate prin lege să respecte o serie de prevederi menite să garanteze reducerea riscului de furt sau jaf. În februarie anul trecut, inspectorii poliţiei au verificat sediul Regionalei CFR, condusă de Radu George Pipa, scrie Ziarul de Iași.
„Bullying” la cel mai înalt nivel: Denisa Ionașcu îi cere 100.000 de lei lui Mihai Chirica pentru aluzii, amenințări, filaj. Iese, în sfârșit, la iveală faptul că Mihai Chirica nu a sesizat Parchetul de ilegalitățile lui Asimionesei în Afacerea Blocului din Sărărie: a cerut formularea unui denunț, dar nu l-a mai semnat.
De la Dosarul DIICOT împotriva prietenilor lui Chirica a început prigoana la adresa secretarei Consiliului Local.
Denisa Ionașcu a fost filată inclusiv în viața privată, fotografiile unei întâlniri fiind distribuite, sub anonimat, mai multor instituții din România
Primarul a vorbit despre aceste poze făcând aluzii cu conotație sexuală, deși instantaneele în regim de filaj nu aveau nimic imoral, fiind inofensive
Mihai Chirica a recurs la șicane vulgare, cu Corpul de Control, la amenințări, restrângeri de atribuții și instituirea cenzurii.
Primarul se simte amenințat în dosarele de corupție și o acuză pe secretara Denisa Ionașcu pentru problemele sale, deși aceasta își îndeplinește doar atribuțiile de serviciu, potrivit ReporterIS
Autostrada eternă. Astăzi, autostrada este în mijlocul unei controverse deloc noi: în cadrul licitației pentru unul dintre loturi, din șase constructori selectați pentru a depune oferte, cinci s-au retras. Unele voci spun că acest lucru s-ar fi întâmplat din cauza documentației insuficiente puse la dispoziție de statul român. De cealaltă parte, Compania de Drumuri susține că problema stă în lipsa de pregătire a constructorilor pentru un proiect de o asemenea anvergură.
PressOne a încercat să pună cap la cap argumentele ambelor părți pentru a contura un potențial răspuns la întrebarea: vom parcurge în 2028 Valea Oltului pe autostradă? Sau vom continua să mergem cu 60 de km pe oră în spatele TIR-urilor pe unul dintre cele mai importante drumuri din România încă mulți ani de acum încolo?, scrie PressOne
SUA a introdus săptămâna de școală de patru zile, în unele licee. Ce efect a avut asupra rezultatelor elevilor. Mai multe companii din Marea Britanie, Irlanda, Australia sau Japonia au implementat deja săptămâna de lucru de patru zile. Dar cum ar arăta școala cu program redus? O echipă de specialiști în educație din cadrul Oregon State University a analizat impactul săptămânii de școală de patru zile asupra rezultatelor elevilor de liceu, scrie Science Daily. Încă din 1973, școlile din SUA au început să reducă programul la patru zile, cu scopul ca școlile să reducă din costuri. Astăzi, rațiunea ține de oferirea profesorilor unei zile libere și elevilor timp pentru alte activități.
Cercetătorii au analizat performanțele unor elevi de clasa a XI-a și au constatat că cei care au mers la școală doar patru zile pe săptămână au avut rezultate mai proaste la testele de matematică decât cei care au avut un program normal. Diferența a fost mai mare în rândul elevilor din orașe și au existat rezultate mai slabe doar la matematică, scrie Science Daily. În ceea ce privește literatura sau abilitățile de citire nu au apărut diferența semnificative la teste între cei care au fost cinci zile la școală și cei care au fost doar patru, scrie Școala9.
Despre Heinrich Schliemann. El e omul rău prezentat azi. „Părintele arheologiei pre-elenistice” sau „descoperitorul Troiei”, așa cum l-au numit unii, nu prea a fost nici una, nici alta. În primul rând, el nu era arheolog. Ci doar un amator. Ca să vă faceți idee ce însemna asta, vă explic în câteva fraze. În sec. al XIX-lea, arheologia era o știință nouă. Faza e că nimeni nu știa să sape cum trebuie, așa că distrugerile echivalau cu alea lăsate de huni, tătari, lăcuste, bomba atomică și ciuma neagră deopotrivă. Arheologul, adesea, nici nu se ducea la săpături. Era sub demnitatea lui să scurme prin pământ ca râma. El angaja zilieri și le dădea ălora directive. Adică, ăia săpau la lopată și târnăcop și aduceau șefului ce găseau. De obicei nici 10% din ce era în sit, dacă mai stăteau și prost cu vederea. Nu tu vorbă de poziție a pieselor, nu tu vorbă de stratigrafie, nu tu vorbă de context. Imaginați-vă acum ce însemna un arheolog amator dacă ăia erau profesioniștii! Sau, mai bine, nu vă imaginați că vă explic tot eu cu exemplul lui Schliemann. Ei bine, Schliemann ăsta lucrase ca agent de vânzări internațional. Era bun la asta, cum era bun și la limbi străine (știa vreo 12). Așa se face că, pe la 36 de ani, strânsese o avere suficientă ca să iasă la pensie și să se ocupe de pasiunea lui, arheologia și istoria pre-elenistică. Chipurile. Așa a ajuns el în Turcia. Acolo, contrar a ceea ce se știe, nu el a descoperit presupusul sit al Troiei de la Hissarlik. A aflat despre el de la un alt amator, Frank Calvert, care săpa prin zonă, scrie Mica Doză de Cultură Generală.
Cinci schițe de pe frontiera Rusiei asediate. La granița mișcătoare dintre Ucraina și Federația Rusă, Europa se află iar în prag de conflict armat. O istorie complexă se află la temelia evenimentelor de astăzi - dar și o filosofie simplistă, de cetate asediată, pe care Kremlinul se străduiește să o alimenteze de ani de zile. Ea pare mai puțin produsul nostalgiei după Uniunea Sovietică. E, mai degrabă, rezultatul unei mistici naționaliste în care idealul suprem este moartea pentru patrie.
„Au circulat atât de multe știri false în ultima săptămână încât nu mai știi ce-i adevărat și ce nu este”, îi povestea un rus jurnalistului Peter Pomerantsev, la începutul verii anului 2014. Eram la puține luni după prăbușirea regimului Viktor Ianukovici la Kiev, iar Pomerantsev relata despre starea de spirit de la Moscova, într-un articol publicat de London Review of Books.
„Numai în ultimele zile a fost o știre despre niște soldați ucraineni care au crucificat un copil în regiunea Donbas. Apoi o altă știre despre cum americanii îi instruiesc pe ucraineni să depopuleze Donbasul, astfel încât SUA să pună mâna pe gazele de șist de-acolo”, spunea cetățeanul rus. Jurnalistul nota conștiincios în carnețelul său: copilul crucificat nu putea fi decât din Game of Thrones!, scrie Dela0.
Criza cartofilor prăjiţi. Lanţuri de restaurante fast-food din Asia de Sud-Est se confruntă cu o criză de cartofi pai în condiţiile în care blocajele de-a lungul lanţurilor de aprovizionare încetinesc livrările de produse congelate din SUA şi Europa, transmite Bloomberg, citată de Agerpres.
Afişele puse la unele restaurante KFC din Singapore îi informează pe clienţi că firma va înlocui garniturile de cartofi prăjiţi cu cele de gaufre cu cartofi, din cauza "perturbărilor apărute în livrările globale". Din acelaşi motiv, restaurantele McDonald's din Malayezia şi Indonezia au oprit vânzările de porţii mari de cartofi prăjiţi încă de luna trecută. "Perturbările provocate de pandemie continuă să aibă un efect asupra lanţurilor globale de aprovizionare şi reţelelor de distribuţie", a declarat directorul de marketing de la KFC Singapore, Diana Hoo, scrie Agerpres. Lanţurile globale de aprovizionare au fost supuse la presiuni de pe urma variantei omicron în ultimele luni, ca urmare a înmulţirii controalelor vamale în porturi şi a crizei de forţă de muncă în sectorul transportului. McDonald's a fost nevoit să raţionalizeze cartofii prăjiţi la restaurantele din Japonia la finele anului trecut, după ce inundaţiile din portul canadian Vancouver şi coronavirusul au blocat livrările, scrie Adevărul.
Ionuț Dumitru:"Există riscul ca majorarea dobânzii cheie să depăşească pragul de 3,5%, în 2022". Evoluţiile observate la nivel global în ceea ce priveşte inflaţia şi ratele de dobândă au impact şi asupra pieţei financiare interne, arată Ionuţ Dumitru, economistul şef al Raiffeisen Bank. Specialistul ne-a spus, într-un interviu, că procesul de normalizare a politicii monetare constând în creşterea ratelor de dobândă este deja într-un stadiu avansat în cele mai multe economii emergente unde creşterea ratei inflaţiei a fost una alertă. În timp ce creşteri foarte ample ale ratelor de dobândă au avut loc deja în ţările din regiune (Cehia, Polonia şi Ungaria), BNR a optat pentru o întărire graduală a caracterului politicii monetare, evidenţiază economistul, apreciind: "Prin urmare, ratele dobânzii au crescut şi în România, dar mult mai puţin decât în celelalte trei ţări din regiune. Nivelul ratelor dobânzii la trei luni din România este în prezent chiar mai mic decât cele existente în Cehia, Ungaria şi Polonia. Ne aşteptăm ca BNR să crească în continuare în acest an rata dobânzii de politică, până la un nivel de 3,5% (riscurile fiind ca majorarea chiar să depăşească acest prag)".
În acest context, ratele dobânzii la creditele şi depozitele în lei ar trebui să crească, pe parcursul acestui an, estimează Ionuţ Dumitru. Acesta afirmă că majorarea ratelor dobânzilor se va materializa mai rapid în cazul creditelor şi depozitelor companiilor, dată fiind legătura mai strânsă a acestora cu ratele dobânzii din piaţa monetară, şi mai lent în cazul creditelor şi depozitelor populaţiei, scrie Bursa.
Gabriela Firea luptă să deblocheze proiectul Cartierul Justiției care nu e însă blocat. Fostul primar al Capitalei, Gabriel Firea, acuză actuala conducere a Primăriei Generale că a blocat proiectul Cartierul Justiției, după ce Nicușor Dan a suspendat PUZ-urile de sector. Firea anunță că actualul Guvern a reușit să prelungească termenul dat de Banca Mondială, de unde se va lua o parte din finanțare, pentru ca documentațiile să fie gata. În plus, fosta primăriță va face parte dintr-un comitet interministerial care va debloca investiția. Doar că proiectul cu pricina nu este blocat. Un amendament la decizia de suspendare a PUZ-urilor de sector a fost aprobat de CGMB în septembrie, tocmai pentru ca această investiție să poată continua. Iar amendamentul necesar a fost aprobat doar cu voturile PNL și USR, pentru că PSD s-a opus, după cum dezvăluie fostul secretar de stat în Ministerul Justiției, Alexandru Dimitriu de la USR, scrie Buletin de București.
Ce salarii oferă Armata Română. Cât ia un militar activ și cât poate câștiga un rezervist voluntar. Un raport al Ministerului Apărării Naționale arată cât câștigă militarii români conform gradului și funcției, dar și cât primesc funcționarii civili din MApN. Pe de altă parte, Legea Rezerviștilor Voluntari arată cum sunt plătiți aceștia, raportat la salariile Armatei. Un soldat/gradat profesionist (SGP) a primit, în mână, în luna ianuarie, între 1.839 și 4.117 de lei.
Funcționari publici (FP) angajați în MApN au câștigat, pentru o funcție fără comandă, între 2.839 și 8.195 de lei, iar pentru o funcție cu comandă, între 6.436 și 12.641 de lei net.
În ceea ce privește personalul civil contractual (PCC), sumele primite în mână au fost, pentru funcții fără comandă, de la un minumim de 1.623 la 7.736 de lei, iar pentru cele cu comandă, de la 2.463 la 12.776 de lei.
Cei care aleg cariera de militar câștigă gradual în plus. Astfel, un maistru militar a câștigat, în ianuarie, între 2.290 și 5.976 de lei, iar un subofițer fără comandă a avut un venit cuprins între 2.284 și 6.132 de lei.
Ofițerii câștigă mai mult, între 2.443 și 11.576 de lei, pentru o funcție fără comandă, în timp ce, pentru cei care au posturi cu comandă, sumele se încadrează între 2.733 și 18.142 de lei, potrivit datelor MApN, citate de Newsweek.
Consultanța din PNRR, între expertiză utilă și bani pentru partid. Încă un subiect se zbate între exagerare și realitate. Este vorba despre sumele alocate în planul național de redresare și reziliență pentru consultanță și asistență tehnică. Tema nu este neapărat nouă. În iunie 2021, eurodeputatul PSD, Victor Negrescu făcea o afirmație șocantă și anume că două miliarde euro din PNRR se duc pe consultanță, salarii și hârtii. Pare hazardat calculul europarlamentarului mai ales că nu a fost niciodată detaliat.
La sfârșitul anului trecut, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a anunțat că sumele alocate în bugetul PNRR pentru consultanță și asistență tehnică sunt de 240 milioane de euro. Este posibil, dar între două miliarde și 240 milioane euro este o diferență foarte mare.
Recent, tema a devenit mult mai concretă. Ministrul sănătății a vorbit despre un buget de 25 milioane de euro pentru consultanță și asistență tehnică în vederea construirii a 25 de spitale și despre alocarea a cinci milioane euro pentru o agenție care să coordoneze dezvoltarea infrastructurii, scrie RFI.
Revine scandalul plajelor din Mamaia, largite anul trecut. Nu vor putea fi închiriate nici în acest an. Reînvie scandalul plajelor din Mamaia, largite anul trecut prin fonduri europene, care a nemulțumit atât pe operatorii economici cât și pe turiști. Deși au promis că noile porțiuni de nisip vor putea fi închiriate in acest sezon estival, autoritățile spun acum că este practic imposibil. Operatorii de plaje cer schimbarea urgentă a legii.
Aceștia nu au nici anul acesta voie să pună beach baruri și șezlonguri pe cele peste 50 de hectare de plaje noi. Turiștii care și-au cumpărat deja vacanțe vor fi din nou nevoiți să care bagaje cale de 150 metri până lângă mare. Corina Martin este șefa unei agenții de turism de pe litoral:
„Stațiunea Mamaia pierde anul acesta și mai mulți turiști pentru că anul acesta se vor vedea repercursiunile experiențelor nefaste trăite de turiștii din Mamaia in anul care a trecut”, scrie Europa FM.
Nouă pensionari din zece aleg plata unică prin Pilonul II şi doar unu alege plata eşalonată. Din rândul celor aproximativ 64.400 de români care au primit pensie prin intermediul unui fond de pensii obligatorii Pilon II de la lansarea acestui sistem, în primăvara anului 2008 şi până în decembrie 2021 aproximativ 90% au ales plata sub o singură tranşă, adică în formă unică.
Pe de altă parte, doar 10% din români au ales plata eşalonată, adică cea prin care aceştia pot decide valoarea lunară a pensiei, pe un orizont de timp cuprins între două luni şi 60 de luni, arată cele mai recente date ale Autorităţii de Supraveghere Financiară agregate de ZF.
Însă pensia, prin definiţie, este plata lunară după retragerea din activitate şi până la finalul vieţii oricărui participant, la fel cum se întâmplă în cazul pensiei de stat (Pilon I). Iar deocamdată Pilonul II nu are reglementate aceste plăţi sub formă de anuităţi pentru tot restul vieţii (viagere). Deocamdată.
Chiar dacă au ajuns cei mai mari investitori ai Bursei de Valori Bucureşti, şi printre cei mai importanţi finanţatori ai datoriei statului român, cu active totale în administrare de circa 90 de miliare de lei (18 mld. euro), fondurile de pensii private Pilon II încă nu au la mai bine de 14 ani de la lansare o lege a plăţii pensiilor. Care să stabilească de exemplu plata viageră, scrie ZF.
Tarifele maxime ale asigurărilor RCA se vor aplica numai contractelor anuale încheiate în perioada de plafonare. Guvernul vrea să intervină pe piața asigurărilor obligatorii de răspundere civilă auto (RCA) și să plafoneze tarifele polițelor. Însă important de subliniat este că măsura va viza exclusiv contractele anuale nou-încheiate în perioada de plafonare. Plafonarea tarifelor RCA, pregătită de Guvern prin proiect de HG la inițiativa Ministerului Finanțelor, va viza exclusiv contractele anuale nou-încheiate în perioada de plafonare (de către persoanele fizice și juridice).
„Tarifele de primă maxime (...) se aplică de către societățile de asigurare RCA pentru o perioadă de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri. Tarifele de primă maxime se aplică în cazul contractelor anuale încheiate după intrarea în vigoare a prezentei hotărâri”, prevede, mai precis, proiectul de HG apărut vineri seară în dezbatere, scrie Avocatnet.ro
Poveștile long-Covid. „Unii rămân cu sechele pe viață”. Mii de bolnavi infectați cu noul coronavirus în ultimii doi ani suferă încă de pe urma bolii, deși, oficial, au fost declarați vindecați. Nu au scăpat de probleme nici după mai bine de un an de când virusul nu a mai fost descoperit în corp iar unii vor suferi pe viață. În primele luni de la declanșarea pandemiei, medicii nu aveau un diagnostic. Acum, toate manifestările prelungite cauzate de boală se numesc long-Covid.
Actrița Dorotheea Petre a fost diagnosticată cu Covid în aprilie 2021.
„În primele 5 zile am fost ok, apoi a început să apară o febră; eu neavând febră mai niciodată. Toată lumea spunea că e doar o febră. Numai că febra a început să crească”, povestește tânăra actriță, scrie Europa Liberă.
Eternul. Schiul alpin românesc este condus de 24 de ani de același om: Dan Mihoc. A devenit președintele Federației Române de Schi-Biatlon (FRSB) încă de la reînființarea acesteia, în 1998, și ocupă această poziție și astăzi.
În ciuda trecutului său înspăimântător. Septuagenarul care încă ține în mâini deciziile în schiul românesc a fost, după cum el însuși a admis, ofițer de contrainformații externe al fostei Securități comuniste.
A ajuns să fie expulzat din Germania Federală în 1984, unde era „acoperit” ca diplomat la Ambasada României de la Bonn, după ce a fost acuzat, între altele, că a participat activ la mai multe acte de terorism alături de faimosul terorist Carlos Șacalul. Un coleg de-al său, tot ofițer de securitate, care a defectat în 1984 în Germania Federală, le-a declarat celor care l-au interogat că Mihoc chiar “a organizat” în februarie 1981, alaturi de teroristul internațional Carlos Șacalul, pe numele său adevărat Ilici Ramirez Sanchez, trei tentative de asasinat asupra unor faimoși disidenți români din exil: Nicolae Penescu, Paul Goma și Șerban Orescu, scrie investigatiimedia.ro.
Guvernul a implementat prima etapă din PNRR la infrastructură: Întârzierea. Marile proiecte de infrastructură din PNRR sunt în întârziere față de graficul stabilit cu Comisia Europeană în condițiile în care, după negocierile purtate la Bruxelles, acestea au cea mai generoasă alocare din fondurile repartizate României: 7,6 miliarde euro.
Avertismentele, formulate și de la foști oficiali guvernamentali și de reprezentanți ai societății civile, rămân fără replică sau fără explicații ale oficialilor de azi.
Horaţiu Cosma, fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor, anunța în ianuarie că proiectul autostrăzii A7 (Ploieşti – Buzău – Focşani – Bacău – Paşcani) este în pericol, scrie Curs de Guvernare.
Pandemia a reconfigurat oferta de beneficii extrasalariale. Posibilitatea de a munci remote, în top. Doar 2% dintre angajatori mai promovează abonamentul la sala de sport ca beneficiu. Pe măsură ce activitatea angajaților a trecut tot mai mult în mediul online, iar restricțiile impuse de autorități au limitat anumite activități, companiile s-au adaptat și au reconfigurat pachetul de beneficii oferit. Astfel, conform datelor de pe platforma de recrutare BestJobs, în prezent doar 2% dintre companii mai atrag candidați noi promovând abonamentul la sală ca beneficiu extrasalarial, în timp ce, înainte de pandemie, același beneficiu era acordat de peste 50% dintre angajatori. Tot în contextul evoluției ofertei extrasalariale, observăm cum posibilitatea de a lucra remote s-a transformat din beneficiu în mod de lucru obișnuit pentru tot mai multe companii din România. Mai exact, doar 4% din totalul anunțurilor mai menționează remote pe lista de beneficii în timp ce oferta de astfel de joburi a înregistrat în luna ianuarie un record de 15% din totalul locurilor de muncă active, scrie FinEco24News.
Despre porumbei și oameni. În căutarea unei responsabilități non-antropocentrice. Porumbeii trăiesc alături de oameni de mii de ani. Cum s-a schimbat această relație și de ce au ajuns aceste păsări să fie considerate „șobolani cu aripi”? Pornind de la o Hotărâre a Consiliului Local Timișoara de a interzice hrănirea lor pe domeniul public, articolul caută răspunsuri la întrebări legate de responsabilitatea oamenilor față de porumbei.
În primăvara anului 2021 am aflat că la Timișoara urma să se interzică „hrănirea păsărilor pe domeniul public și privat”, vizați fiind, în special, porumbeii. Nu mă gândisem până atunci la porumbei prea mult, dar hotărârea avea, pentru mine, foarte puțin sens. După ce am cercetat subiectul, Hotărârea a început să capete sensuri multiple, încărcate de istorie și conținând chei de înțelegere a unor relații complexe dintre oameni și porumbei, procesul de civilizare și ideea de curățenie, dar și antropocentrism (viziunea omului ca ființă superioară care deține dreptul de a le ordona pe toate celelalte) și tendința de minimizare a oricărui risc sau deranj adus unui anume tip de om – deseori, cel aflat într-o poziție privilegiată, capabil să producă profit și să consume, scrie Iscoada.
Ce facem după pandemie cu hobby-urile din era Covid? Banana bread, croșetat, yoga, pictat sau proiecte DIY (do it yourself). O listă scurtă, dar deloc exhaustivă, de hobby-uri în care s-a afundat o bună parte din planetă la începutul pandemiei, când oamenii au avut brusc prea mult timp la îndemână. Unele dintre aceste ocupații nu au reușit să prindă rădăcini după perioadele de lockdown, în timp ce altele au evoluat într-o pasiune susținută sau chiar într-un business.
Însă, atrag atenția specialiștii în sănătate mintală, anxietatea produsă de obsesia pentru productivitate a societății moderne riscă să transforme o activitate menită să ne relaxeze într-o competiție continuă pentru mai mult și mai bine, inclusiv când vine vorba de timpul liber.
Acum, că se vorbește despre începutul sfârșitului pandemiei, cum putem să ne folosim de revelațiile personale din era Covid pentru a înțelege ce rol mai au hobby-urile în viețile noastre și cum să ne apărăm de tentația de a glorifica statutul de oameni mereu ocupați?, scrie Panorama.
