Prima reacție a actorilor din economie la invazia Ucrainei a fost stupoarea. Apoi o atitudine de așteptare, după care au început calculele și scenariile. Banca Centrală stă cu ochii în patru pe băncile care au sucursale în Rusia și bănci-fiice în România. Nu sunt multe: Raiffeisen Bank, UniCredit și Societe Generale.
Noi suntem bucuroși acum că nu am vândut Volksbankul celor de la Sberbank. Ați văzut ce s-a întâmplat în Cehia și Croația
Din fericire, nu există niciun semnal privitor la vreun transfer ilegal de fonduri. ”Noi suntem bucuroși acum că nu am vândut Volksbankul celor de la Sberbank. Ați văzut ce s-a întâmplat în Cehia și Croația; Sberbankul lor e în cădere liberă!”, spune un oficial BNR pentru HotNews.
”Ne-am uitat la expunerea băncilor românești pe Rusia- este insignifiantă- de ordinul a câtorva milioane de euro. Pe partea de curs valutar nu ne facem probleme că am avea vreun impact semnificativ. Din păcate, nu putem face scenarii cu privire la ce va urma pe partea de inflație. În linii mari, un impact al acestui conflict ar putea avea un efect în sensul încetinirii creșterii economice. Care pe noi ne-ar ajuta la dezinflație, în condițiile unui curs stabil, pentru că noi importăm acum inflație. Asta pe de-o parte. Pe de altă parte, vedem cum prețurile la energie cresc. Petrolul a trecut pragul de 100 de dolari și s-ar putea să rămână o vreme acolo. Ori, la noi 80% din inflație e dictată de prețurile la energie. Sunt, prin urmare, aceste două tendințe contrarii și nu știm care va fi cea dominantă în final”, mai spune reprezentantul BNR.
În perioadele de incertitudine ridicată sunt favorizate aşa numitele valute safe haven, în special dolarul american
„Leul nu va suferi din cauza conflictului Rusia-Ucraina sau oricum, va suferi mult mai puţin decât celelalte monede din regiune”, spune și Ciprian Dascălu, economistul șef al BCR. ”Moneda naţională îşi va continua oricum tendinţa de depreciere pe care am văzut-o în ultimii ani. O depreciere graduală, sub 2% faţă de anul precedent. Avem un deficit de cont curent de peste 6% din PIB, care va rămâne probabil şi în acest an la acelaşi nivel. Acesta exercită oricum o presiune asupra cursului”, mai spune Dascălu.
”În perioadele de incertitudine ridicată sunt favorizate aşa numitele valute safe haven, în special dolarul american”, a mai spus Dascălu. În opinia lui, inflația va atinge 9,4% la sfârşitul anului, cu un vârf de 10,6% în aprilie. Totuşi, escaladarea conflictului din Ucraina şi necunoscutele legate de preţurile la energie duc balanţa riscurilor în sus, conchide economistul șef al BCR.
În ceea ce priveşte impactul economic pe care acest război l-ar putea avea asupra României, Ciprian Dascălu arată că impactul va fi redus, relaţiile României cu Rusia şi Ucraina fiind limitate. El a arătat că doar 1,4% din exporturile României se derulează cu Federaţia Rusă, importurile reprezintă doar 3,2%, fiind probabil în mare parte din zona de energie.
Comisia Națională de Strategie și Prognoză estimează pentru acest an o creștere economică de 4,3%, dar calculele au fost făcute înainte de războiul din Ucraina
Comisia Națională de Strategie și Prognoză estimează pentru acest an o creștere economică de 4,3%, dar calculele au fost făcute înainte ca războiul din Ucraina să aibă loc. Ar putea războiul din Ucraina să pună sub semnul întrebării această prognoză? „Este evident o întrebare pe care și noi ne-o punem”, admt oficiali ai Ministerului Finanțelor pentru HotNews. Așteptăm să vedem ce decizii va lua Banca Națională la ședința din 5 aprilie, au mai transmis aceștia.
În afară de canalele schimburilor comerciale și cel valutar, un alt mod în care criza ruso-ucraineană ar putea afecta economia noastră ar fi cel al prețurilor la energie. Este și cel mai sensibil sector, scumpirea energiei transmițându-se imediat în costul bunurilor de pe rafturile magazinelor. „Acest tip de șoc afectează nu doar România, ci pe toate țările europene, dependente de gazul rusesc”, spun reprezentanții Băncii Naționale.
Totul depinde și de cât timp va mai dura confictul din Ucraina: va ține o lună, 4 luni, un an
Un șoc care vine pe un teren deja fragilizat. În februarie, chiar înainte de izbucnirea ostilităților, variația anuală a prețurilor de consum ajunsese 8,6%, adică cea mai puternică creștere din ultimii 17 ani.
Această explozie a inflației s-a datorat în cea mai mare parte scumpirilor din energie care s-au regăsit imediat în în prețul produselor de pe rafturile marketurilor. ”Acest fenomen de transmitere era de așteptat să aibă loc. Periculos ar fi ca el să se transforme într-o spirală inflaționistă de tip salarii-prețuri”, mai spun reprezentanții Finanțelor. ”Deocamdată avem aceste mecanisme de protecție în fața creșterilor de prețuri la energie, dar nu știm cât vor opera. La fel cum nu știm cât timp va mai dura confictul din Ucraina: va ține o lună, 4 luni, un an?”, spun și reprezentanții BNR.
Chiar și protejată de măsurile guvernamentale, inflația ridicată scade puterea de cumpărare a oamenilor, care încearcă să reducă motoarele consumului pentru a face față unor cheltuieli tot mai mari cu facturile. Nivelul foarte ridicat al economisirii ilustrează și el foarte bine preocupările românilor care, de teama unor zile și mai negre, pun bani deoparte.
Abia ieșită din pandemie, Europa se scufundă din nou într-o perioadă de turbulențe economice
Abia ieșită din pandemie, Europa se scufundă din nou într-o perioadă de turbulențe economice. „După doi ani de incertitudine și dificultăți legate de Covid, puțini dintre noi și-ar fi imaginat că incertitudinea va reveni pe fondul unui război pe care îl credeam un subiect închis pentru totdeauna”, a spus Christine Lagarde, președintele Băncii Centrale Europene ( BCE), la un summit informal al Ecofin. După valul adus de varianta Omicron, creșterea economiilor europene este din nou în pericol de a fi subminată de consecințele conflictului din Ucraina.
Prognoza unei creșteri de 4% a activității în zona euro în acest an ar putea fi și ea revizuită în scădere. Mai mulți economiști estimează prejudiciul adus de conflictul ucraineano-rus la aproximativ 0,5% din PIB. Potrivit Reuters, economistul-șef al BCE, Philip Lane, a prezentat mai multe scenarii la o reuniune informală a Consiliului guvernatorilor la Paris. Potrivit scenariului de bază, creșterea economică ar putea scădea cu 0,3% până la 0,4%, iar într-un scenariu mai pesimist, cu 1%. Calculele ar trebui luate în considerare cu prudență.
0
0
