În fiecare an, Ioana Mântulesei aștepta luna aprilie ca să-și cumpere printre primii cartofi noi pe care să-i pregătească la coptor, cu rozmarin și usturoi. Era micul ei răsfăț, indiferent de cât costau primii cartofi noi ieșiți pe piață. Anul acesta a renunțat să-și mai cumpere, după ce prețul lor era de aproape 20 de lei/kilogram.
Anul trecut fuseseră 10 -12 lei, dar anul acesta să-i faci 20 de lei mi se pare de-a dreptul sfidător, i-a spus ea vânzătoarei, revoltată. Ioanei i-au crescut toate cheltuielile, iar salariul i-a rămas același.
Inflația, facturile la energie, costul vieții în general a urcat foarte mult, iar banii ei valorează tot mai puțin. Desigur, nu e un caz izolat, situația fiind valabilă pentru cei mai mulți dintre noi.
Institutul Național de Statistică a și publicat cifrele privind cheltuielile pe care le face în medie un român, iar datele arată o deteriorare a nivelului de trai.
Potrivit satelor Statisticii, cheltuielile de consum totale au urcat de la 2800 de lei în primăvara anului trecut, la peste 3200 de lei/ familie. Atenție, e vorba doar despre cheltuielile făcute în scopul consumului, nu de cheltuielile totale.
Pentru a face față creșterilor de prețuri în condițiile unui salariu care nu a fost mărit, oamenii au redus ponderea cheltuielilor cu ieșitul la restaurante, sunt mai atenți cu produsele alimentare pe care le cumpără (iau cantități mai mici decât luau înainte) și a mai apărut fenimenul de downtrading- oamenii caută produse cu proprietăți similare, dar mai ieftine. Se orientează către mărci private sau înlocuiesc gama de produse de lux cu altele la un preț mai accesibil.
E drept, INS a publicat aceste cifre, valabilă pe românul ”mediu”. Dacă intrăm în detalii și defalcăm pe urban/rural și pe categorii de venituri (salariați, pensionari, șomeri șamd), tabloul capătă alte tușe.
Cei mai afectați sunt cei cu venituri mici, iar dintre cifrele prezentate defalcat de INS, reiese că șomerii sunt cei mai afectați, urmați de pensionari și apoi de salariați. Și aici însă diferă gradul în care sunt afectați financiar oamenii, în funcție de numărul de copii pe care îi au în întreținere.
Partea proastă nu e doar că au crescut prețurile, ci că oamenii se așteaptă ca acestea să continue să crească
Într-un anume fel, BNR își joacă și cartea credibilității în lupta contra inflației, încercând să ancoreze ceea ce literatura de specialitate numește ”așteptările inflaționiste”.
Așteptările cetățenilor cu privire la evoluția prețurilor în viitor influențează cheltuielile, împrumuturile și investițiile de astăzi ale acestora. Acest lucru are, la rândul său, efecte asupra economiei și, prin urmare, prezintă importanță pentru politica monetară dusă de Isărescu.
Nivelul inflației de astăzi poate influența modul în care populația se așteaptă ca prețurile să evolueze în viitor, arată și Banca Centrală Europeană. Dacă cumpărătorii și proprietarii de firme se obișnuiesc cu un nivel foarte scăzut sau foarte ridicat al inflației, aceștia se vor aștepta ca această evoluție să se mențină. Aceste așteptări sunt importante, oamenii recurgând la ele pentru a lua decizii cu privire la cheltuieli, împrumuturi și investiții. Firmele au, de asemenea, în vedere aceste așteptări atunci când stabilesc prețurile pentru bunurile și serviciile lor.
Odată ce aceste așteptări deviază de la ținta inflației stabilită de BNR, poate deveni dificil pentru banca centrală să determine revenirea evoluției reale a prețurilor în economie la nivelul țintei. BNR poate contribui la evitarea formării unor astfel de așteptări prin adoptarea unei ținte nu doar clare ci și fezabile, menținând inflația la un nivel apropiat de aceasta.
Ca reacție la creșterea inflației, BNR a crescut dobânda-cheie, principalul său instrument de politică monetară . Și probabil vor mai exista creșteri în cursul acestui an. Aceste creșteri se treduc în creșterea dobânzilor cu care băncile se împrumută între ele, ajungând în calculul ratelor fiecăruia dintre noi, dacă avem un credit contractat înainte de 2019.
Adică, vom plăti și rate bancare mai mari. Iar promisiunile vândte de liderii PDS, vizând suspendarea ratelor sunt simple iluzii în acest moment. Se pune astfel presiune pe ceilalți factori din sistem pentru a se adopta o decizie, uitându-se că pentru a suspenda ratele, e nevoie de un Ghid al Autorității Bancare Europene, ghid care în acest moment nu există și nici nu pare a veni prea curând.
Ca să rezumăm, urmează o perioadă complicată economic, cu turbulențe, din care economia României va ieși slăbită. S-a tot discutat despre gradul rezonabil de instalare a stagflației (creșterea prețurilor însoțită de o cvasi-stagnare economică).
E un bun moment pentru a ne revizui bugetele personale și poate o resetare a priorităților.
