Am putea asista la presiuni sporite de creștere a salariilor, motivate prioritar de scumpiri, mai ales în domenii confruntate cu penurie cronică de personal, arată minuta discuțiilor Consiliului de Administrație al BNR, publicată vineri. BNR a crescut dobânda cheie la 3,75%, unul din motive fiind acela de a preveni declanșarea unei creșteri autoîntreținute a prețurilor printr-o spirală salarii-prețuri, dar și din perspectiva credibilității băncii centrale.

Mugur IsarescuFoto: Captura YouTube

De asemenea, cei 9 membri din CA al BNR au discutat despre riscurile mari generate, cel puțin în viitorul apropiat, de războiul din Ucraina și de sancțiunile impuse Rusiei, riscuri care pot accentua creșterea prețurilor altor materii prime, mai ales a celor agroalimentare.

Ce mai arată discuțiile celor 9 membri din boardul BNR

  • Pe orizontul mai îndepărtat de timp, incertitudini rămân însă asociate capacității unor firme de a se menține viabile odată cu sistarea sprijinului guvernamental, precum și în condițiile costurilor ridicate cu energia și cu alte materii prime, dar și ale nevoii de tehnologizare, ce ar putea conduce la restructurări sau falimente de firme. Importante din perspectiva situației viitoare a pieței muncii sunt și implicațiile tendințelor de extindere a automatizării și digitalizării, precum și ale creșterii recursului la muncitori extracomunitari.
  • Efectivul salariaților din economie și-a prelungit ascensiunea ușoară în primele două luni din 2022, dar în contextul unor mișcări neuniforme la nivel sectorial, în timp ce rata șomajului BIM a rămas constantă în trimestrul I, la 5,7%, vizibil peste valorile pre-pandemice și semnificativ deasupra minimului istoric consemnat în august 2019.
  • Rata medie a dobânzii la depozitele noi la termen și-a accelerat considerabil ascensiunea în martie și mult mai pronunțat decât ratele dobânzilor la principalele categorii de credite noi. Au fost reliefate și nivelurile reale semnificativ negative ale acestora.
  • În același timp, s-a sesizat că activitatea de creditare s-a intensificat puternic în ultima lună din trimestrul I, fluxuri record fiind consemnate în cazul creditelor în lei acordate societăților nefinanciare și în cel al împrumuturilor pentru locuințe, inclusiv cu o susținere sporită, dar relativ modestă, din partea programelor guvernamentale.
  • Evaluările actualizate ale BNR arată o nouă deteriorare considerabilă a perspectivei inflației pe întregul orizont de prognoză. Astfel, rata anuală a inflației este așteptată să își accentueze creșterea în trimestrul II 2022 – până la 14,2% în iunie, față de 11,2% în proiecția precedentă –, și să descrească doar ușor în următoarele patru trimestre, ajungând la 12,5% în decembrie 2022 și la 12,4% în iunie 2023, mult peste nivelurile de 9,6%, respectiv 5,0% prognozate anterior. Totodată, după o ajustare descendentă relativ abruptă probabil consemnată ulterior pe fondul unor ample efecte de bază, ea este așteptată să se reducă treptat și să rămână la finele orizontului prognozei la 6,2%, semnificativ deasupra intervalului țintei, precum și a valorii previzionate în februarie, de 3,2%.
  • Creșterea PIB va fi dată tot de consumul privat, în condițiile unei creșteri relativ robuste a acestuia pe orizontul proiecției, dar vizibil mai temperate în 2022 decât s-a previzionat anterior.
  • Investițiile ar putea să-și stopeze însă creșterea în 2022, și să se redinamizeze puternic în anul următor, pe fondul atenuării efectelor războiului, au arătat membrii Consiliului. Relevante din această perspectivă au fost considerate incertitudinile crescute și efectele generate pe termen scurt de războiul din Ucraina – mai ales prin slăbirea cererii externe, creșterea costurilor materiale, acutizarea blocajelor în lanțuri de producție și înăsprirea condițiilor de finanțare –, dar și probabila majorare a cheltuielilor publice de capital, eventual și în sectorul energetic și în transporturi, inclusiv cu aportul fondurilor europene.
  • Incertitudini și riscuri decurg și din evoluțiile economice din China, în contextul recrudescenței pandemiei și al restricțiilor severe instituite, ce ar putea slăbi și mai mult economia globală și comerțul internațional, îndeosebi prin exacerbarea blocajelor în lanțuri de producție-aprovizionare, au subliniat mai mulți membri ai Consiliului.
  • De asemenea, aceștia sunt preocupați de perspectiva absorbției fondurilor europene, mai ales a celor aferente programului Next Generation EU, care este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte, însă este esențială pentru accelerarea reformelor structurale precum și al consolidării fiscale.