​Adrian Câciu: „Total incorectă” afirmaţia că un salariat din privat susţine salariile unui număr de salariați bugetari ● Mușamalizarea operațiunii de kompromat. Probă fabricată la două ore după o discuție cu Lucian Bode ● Un pasager care stă 1 minut în zona de retail a aeroportului va cheltui 10 cenți. (Și) de aceea pasagerii sunt chemați devreme la aeroport, iar porțile se închid târziu ● Dezvăluiri din scandalul USR: excluderi, obsesia controlului, suspiciuni privind cheltuirea banilor publici ● Valentin Lazea: Legile Universale ale Economiei și joaca globală de-a le rescrie ● Cum se va desfășura, mai exact, interviul față-n față, în care recenzorii vor cere informații, începând de mâine, celor ce nu s-au autorecenzat ● Primar din Mehedinți, jefuit de 100.000 euro, în toiul nopții! Edilul avea banii în locuință ● Studiu. Copiii nu sunt „mai ascultători” după ce sunt loviți ● Cazul Boné Ferenc. Tot ce a fost românește posibil ● Viața în orașul ucrainean Lîman, ocupat de ruși. Civilii poartă banderole albe pe braț și ies din pivnițe doar cât să gătească la un foc făcut pe stradă ● Multe alte titluri

Press reportFoto: Profimedia Images

​Adrian Câciu, ministrul Finanţelor: „Total incorectă” afirmaţia că un angajat din sistemul privat susţine salariile unui anumit număr de angajaţi din sistemul bugetar. Ministrul Finanţelor Publice, Adrian Câciu, cataloghează drept „total incorectă” abordarea conform căreia un angajat din sistemul privat susţine salariile unui anumit număr de angajaţi din sistemul bugetar şi un număr de pensii publice. El spune că 1,2 milioane de salariaţi de la stat plătesc, conform statisticilor, 32% din volumul contribuţiilor pentru pensii şi 28% din totalul asigurărilor sociale de sănătate.

„În mediul privat sunt 5,6 milioane de salariaţi, avem 1.260.000 de bugetari, deci abordarea că mediul privat ţine în spate doi bugetari sau trei bugetari şi nu ştiu câţi pensionari este total incorectă. Şi vă spun de ce: din perspectiva, de exemplu, a contribuţiilor de asigurări sociale – îmi pare rău că sunt foarte puţini analişti economici care ar putea să facă un astfel de studiu, recomand să se facă acest studiu – o să observaţi că 32% din volumul contribuţiilor de asigurări sociale de stat, adică banii pentru pensii, sunt realizate de bugetari. Totuşi, 1.200.000 de oameni îşi realizează 32% din acel volum, la asigurări sociale de sănătate, 28%”, a afirmat ministrul Finanţelor Publice duminică, într-o conferinţă de presă la Giurgiu, scrie mainnews.ro.

Mușamalizarea operațiunii de kompromat. Probă fabricată la două ore după o discuție cu ministrul de Interne Lucian Bode. „Să știți că noi nu ne jucăm aici, doamna Șercan!”. Cu aceste cuvinte chestorul Benone Matei, șeful Poliției Române, mi-a prezentat la 21 februarie o presupusă analiză tehnică din care reieșea că o captură de ecran, devenită originea operațiunii de kompromat împotriva mea, a apărut înainte ca eu s-o predau Poliției pe un site înregistrat în Islanda, patrianoastra.com;

Dintr-o expertiză independentă pe care am solicitat-o companiei Bitdefender reiese că imaginile presupus publicate în zorii zilei de 17 februarie apar a fi încărcate sau reîncărcate pe acest site pe 18 februarie;

Operațiunea de încărcare a fotografiilor pe patrianoastra.com a avut loc la doar două ore după ce i-am comunicat ministrului Lucian Bode că proba pe care am depus-o la dosar cu o zi înainte a fost scursă de Poliție și publicată pe un site din Republica Moldova, „sursa zero” a campaniei de kompromat;

Site-ul din Republica Moldova, realitateadinmoldova.md, este deținut de fugarul Cristian Rizea, condamnat la 4 ani și 8 luni de închisoare, a cărui extrădare este tergiversată din 2019;

Ipoteza pe care șeful Poliției mi-a sugerat-o, că telefonul mi-ar fi fost spionat, este infirmată de trei expertize independente pe care le-am solicitat unor reputate instituții internaționale specializate în securitate cibernetică, scrie Emilia Șercan în PressOne.

Un pasager care stă 1 minut în zona de retail a aeroportului va cheltui 10 cenți. (Și) de aceea pasagerii sunt chemați devreme la aeroport, iar porțile se închid târziu. O întârziere de o oră la aeroport creează pierderi în toată industria de peste un milion de dolari. În lumea aviației, o sosire mai rapidă cu 5 minute și o întârziere mai mare de 15:59 de minute este considerată o sosire la timp. Felul în care se măsoară eficiența pentru diferite entități dintr-un aeroport este foarte interesant. De exemplu, un pasager care stă 1 minut în zona de retail va cheltui 10 cenți. (Și) de aceea pasagerii sunt chemați devreme la aeroport, iar porțile se închid târziu – pentru ca pasagerii să petreacă cât mai mult timp în zona de retail și a cheltui bani. Poate părea imoral sau neetic, dar acest sistem sponsorizează într-o oarecare măsură oamenii care altfel nu și-ar permite să călătorească cu avionul.

Pentru o linie aeriană, eficiența înseamnă opusul a ceea ce înseamnă pentru un aeroport. O linie aeriană vrea să încarce și să descarce cât mai repede avionul, fiindcă avionul face bani cât timp e în aer. Autoevaluarea echipei bazată pe sistemul „peer-to-peer bonus system” este o metodă inovatoare și eficientă. La AirportLabs, de două ori pe an, fiecare membru al echipei primește 1.000 de euro pe care-i poate distribui către colegi după cum dorește. E interesant că cei din vârful ierarhiei chiar sunt recunoscuți de către colegi ca aducând valoare companiei. La mijlocul ierarhiei lucrurile sunt mai puțin clare, fiindcă există pericolul ca o persoană mai populară să primească mai mulți bani din partea colegilor. Dar faptul că la vârful acestei ierarhii informale se regăsesc adesea colegi introvertiți, dar cu o contribuție majoră la evoluția companiei, este o dovadă că sistemul de autoevaluare funcționează.

Nu te întinde cât ți-e plapuma – chiar și când plapuma pe care o ai e suficient de mare, e bine să stai ghemuit, spune un proverb. Asta înseamnă să abordezi investițiile cu precauție și să lucrezi cu rezerve financiare care să-ți permită să supraviețuiești luni sau chiar ani de zile fără încasări semnificative. Această strategie poate fi decisivă în perioadele de criză financiară. Atunci când clienții îți solicită reduceri în perioadele dificile, ești astfel în poziția de a le amâna factura, în loc de a le acorda o reducere. Acest lucru te poziționează foarte bine, fiindcă negociatorii din partea clientului pot spune că au obținut o reducere de 100% pentru anul respectiv, firma este percepută ca fiind stabilă și de mare încredere (practic, tu faci o investiție în clientul tău) și nu pierzi cash – da, cash-ul vine mai târziu, dar dacă ai fi acordat o reducere, banii aceia ar fi fost pierduți, scrie Andreea Roșca pe blogul personal.

Dezvăluiri din scandalul USR: excluderi, obsesia controlului, suspiciuni privind cheltuirea banilor publici.

Într-un interviu acordat SpotMedia.ro, Andrei Lupu face acuzații grave la adresa echipei restrânse de conducere a USR și prevestește că Dacian Cioloș ar putea fi urmat de foarte mulți membri într-o nouă construcție.

Iată principalele declarații:

Adevăratele decizii ale USR se iau într-o cameră închisă, în care nu aude nimeni ce se întâmplă. Cea mai mare parte a membrilor e ignorată de la discuțiile importante.

Echipa de conducere restrânsă Barna-Drulă-Ghinea este condusă de teama pierderii controlului.

Disciplina trebuie obținută și prin decizii legitime, la care partidul trebuie să simtă că ia parte, că le poate influența. Această legitimitate nu mai există.

Dacian Cioloș a fost rupt și el de posibilitatea unei reforme interne.

Dacian Cioloș a propus două auditări: în privința modului în care au fost administrați banii până în acel moment și în privința modului în care s-au desfășurat alegerile în cadrul filialei Diaspora, cea mai mare după București. Ambele au fost aprobate în BN și apoi blocate, scrie SpotMedia.

Valentin Lazea / Legile Universale ale Economiei și joaca globală de-a le rescrie. Am fost abordat de cursdeguvernare.ro, cu rugămintea de a răspunde la o serie de întrebări:

în contextul actual în care se reîncearcă rescrierea cărților de economie, ce nu mai funcționează în mod obiectiv din ceea ce este scris acolo și ce nu mai funcționează pentru că a fost abolit de guverne? Avem în față o perioadă de criză provocată de reașezările războiului; ce va mai rămâne din cărțile de economie la capătul acestei crize?

De la bun început trebuie să precizez că, în opinia mea, există o serie de Legi Universale ale Economiei, valabile oriunde în spațiu și oricând în timp, la fel precum legile fizicii, chimiei sau matematicii. Sau precum Cele Zece porunci din Biblie (să nu furi; să nu ucizi; să nu minți etc.), care de asemenea sunt înscrise în structura informațională care guvernează Universul, scrie Valentin Lazea în Curs de Guvernare.

Cum se va desfășura, mai exact, interviul față-n față, în care recenzorii vor cere informații, începând de mâine, celor ce nu s-au autorecenzat. Interviul față în față este, de fapt, metoda de colectare a datelor statistice de către un operator statistic, în cazul recensământului, de către un recenzor, pe baza unui interviu purtat direct cu persoana intervievată, prin care recenzorul adresează întrebările incluse în formularul statistic și înscrie în spațiile special destinate răspunsurile pe care le-a dat persoana intervievată, respectiv recenzată.

E de subliniat faptul că recenzorii îi vor vizita doar pe cei ce NU au parcurs etapa autorecenzării. În cazul în care, într-o gospodărie, doar o persoană nu s-a autorecenzat, interviul va fi susținut doar de aceasta, ceilalți nemaifiind nevoiți să mai stea de vorbă cu recenzorul.

De principiu, interviul față în față se desfășoară la reședința obișnuită a persoanei recenzate. Vizita recenzorilor în teren se va desfăşura în perioada 31 mai - 17 iulie 2022, scrie avocatnet.ro.

Primar din Mehedinți, jefuit de 100.000 euro, în toiul nopții! Edilul avea banii în locuință. Se pare că hoții au acționat la pont. Primarul comunei mehedințene Dîrvari, Ionuț Gîrgă, se afla la un botez. Hoții au intrat în casă, de unde au sustras suma de 100.000 euro. Când a revenit la acasă, și-a dat seama că locuința sa (situată în satul Gemeni, comuna Dîrvari) a fost călcată de hoți. Edilul a alertat, imediat, poliția, care s-a deplasat la fața locului, pentru cercetări. Oamenii legii încearcă să îi descopere pe făptași și să recupereze prejudiciul.

În momentul jafului, se aflau în casă doar cei doi copii ai edilului mehedințean. Tinerii le-au spus, ulterior, părinților că nu ar fi auzit nimic suspect în timpul nopții, scrie Actual Mehedinți.

În Piața Amzei nu mai găsești forfota de altădată. Piața Amzei, cunoscută inițial sub numele de „Piața Mică” a fost deschisă în anul 1841, pe locul proprietății familiei Neculești, boieri înstăriți ai vremii ce dețineau mare parte dintre locuințele situate între Calea Victoriei și Bulevardul Magheru. Numele pieței provine de la măreața biserică din apropiere, ctitorită în anul 1810, de Amza Naescu, al doilea vistier al țării la acea vreme.

Încă de la începutul existenței sale, Piața Amzei a fost un important punct comercial. Aici se găseau, spre încântarea bucureștenilor, de la mărfuri de diferite feluri, până la pește, fructe și legume, sau chiar te miri ce mirodenii. Cumpărătorii, îmbiați de prospețimea mărfurilor, cu greu puteau refuza ofertele precupeților și mușteriilor, al căror strigăt se îngâna, ca într-un cântec pierdut și uitat astăzi, cu tropotul cailor și scârțâitul carelor pline. La sărbători, clopotele bisericii Amzei răsunau puternic în vacarmul pieței, însuflețind și mai mult locul, scrie Turism Istoric.

Studiu. Copiii nu sunt „mai ascultători” după ce sunt loviți. Cât de acceptabil este să-i aplici o corecție copilului lovindu-l cu palma? Este o controversă care încă naște dispute aprinse între adulții care încă mai cred că „bătaia e ruptă din Rai”. Oamenii de știință spun că după o palmă pot rămâne traume psihologice. În România, violența împotriva copiilor are rădăcini adânci în societate: într-un studiu de anul trecut aproape jumătate dintre copii spun că sunt bătuți sau loviți în familie, în timp ce doar 28% dintre părinți recunosc asta, scrie Scoala9.

Guvernul scotian ofera 50.000 lire sterline familiilor dispuse sa se mute pe insule. Sunt eligibile toate nationalitatile. O noua schema de ajutor este promovata de guvernul scotian, de aceasta data vizand repopularea unor insule. Autoritatile au decis un sprijin financiar de 50.000 lire sterline pentru familiile care vor sa se mute pe aceste insule, iar noii locatari pot fi de orice nationalitate.

Publicatia The Times mentioneaza ca guvernul scotian a anuntat intentia platii a 100 astfel de compensatii, in valoare totala de 5 milioane de lire sterline, dupa o selectie a aplicantilor. Deja exista mai multe cereri din zone precum America de Sud, dar si de la persoane care locuiesc in zone mai apropiate, potrivit Urban.ro.

Mica doză de cultură generală. Credința în deochi, sau „ochiul rău”, datează din cele mai vechi timpuri, atât de vechi că nici nu le știm să vi le spunem. Probabil ar veni de pe la sumerieni, că alții mai vechi să scrie nu cunoaștem. Ea s-a răspândit ceva de groază în zona mediteraneeană, respectiv Roma, Elada, Egipt și altele. De aici, s-a dus și mai departe, încât peste 50% din populația planetei crede azi în așa ceva.

Ca să se apere de ochiul rău, anticii, care nu erau așa de evoluați ca noi încât să știe să își pună chiloți sau șosete roșii, foloseau alte metode științifice. Romanii, spre exemplu, apelau la așa numitele „fascinum” , pe care le purtau fie la gât, fie pe mână, fiecare pe unde apuca. În Grecia, ca alt exemplu, se folosea „mati”, sau ochiul. Ochi pe ochi se scoate. Respectiv, ăștia desenau ochi pe vasele din care beau, ca să gonească spiritele rele și implicit deochiul, scrie Mica doză de cultură generală.

Cazul Boné Ferenc. Tot ce a fost românește posibil. Nu vom ști niciodată dacă într-un sistem social funcțional crima comisă de Boné Ferenc ar fi putut fi evitată. Dar știm măcar că s-ar fi făcut tot ce era omenește posibil pentru evitarea ei.

"Faceți tot posibilul pentru a vă asigura că nu își va mai putea abuza prietenele, trecute, prezente sau viitoare.“

Asta cerea într-o instanță de judecată, în 2020, una dintre fostele iubite ale lui Boné Ferenc, bătută sălbatic de acesta în centrul Clujului, apoi abandonată în plină stradă după ce fusese izbită cu capul de pietrele de pavaj.

Dar societatea românească, în ansamblul ei, nu a reușit – nici la nivel instituțional, nici la nivel comunitar – să facă tot posibilul pentru a se asigura că bărbatul nu-și va mai abuza fizic partenerele. Nici doi ani mai târziu, Boné Ferenc își strangula într-un acces de furie noua iubită, apoi îi abandona trupul neînsuflețit pe un câmp. De o săptămână de zile, toată presa națională scrie despre detaliile acestui caz tragic, subliniind cu tușe groase grozăvia întâmplării, scrie Dela0.

Concertul manelistului Tzancă Uraganu a fost oprit de mascaţi în Bihor. Amenda uriaşă pe care a încasat-o. Concertul s-a desfăşurat în clubul Alexa din comuna Budureasa şi a fost promovat de câteva luni. Un bilet a costat 70 lei, dar asta nu i-a oprit pe petrecăreţi. Sute de persoane au fost sâmbătă noaptea în local, în momentul în care concertul a fost întrerupt de echipaje de poliţişti, luptători ai Serviciului pentru Acţiuni Speciale, jandarmi, reprezentanţi ai ISU Crişana, ai ITM Bihor şi ai DSVSA Bihor. Toţi cei prezenţi au fost legitimaţi, organizatorii au fost verificaţi la încasări şi case de marcat, dar şi cu privire la contractele de muncă ale angajaţilor. Acelaşi lucru i s-a cerut lui Tzancă Uraganu. Însă manelistul n-avea niciun document pentru angajaţii săi. Cei 11 membri ai formaţiei lucrau „la negru", motiv pentru care s-a ales cu o amendă de 200.000 lei din partea inspectorilor ITM, scrie Adevărul.

Viața în orașul ucrainean Lîman, ocupat de ruși. Civilii poartă banderole albe pe braț și ies din pivnițe doar cât să gătească la un foc făcut pe stradă. Militarii ruşi, sprijiniţi de trupele autoproclamatei Republici Populare Doneţk, au capturat, vineri, orășelul Lîman din Ucraina, la finalul unui asediu de trei zile. Începând din 27 mai, nimeni nu mai poate lua legătura cu ucrainenii blocați acolo de bombardamente. Jurnaliştii de la publicaţia Meduza au vorbit cu rudele acestora şi au recompus atmosfera din oraşul aflat sub asediu.

În dimineaţa zilei de vineri, Denis Puşilin, şeful autoproclamatei Republici Populare Doneţk, anunţa că oraşul Lîman este sub controlul forţelor de ocupaţie. „Li s-a spus să poarte banderole albe pe mâini, pentru a arăta că sunt civili”, a povestit Oksana, ai cărei părinţi au rămas în oraş, pentru jurnaliştii de la Meduza. Lîman nu este un punct important pe harta economică sau militară a Ucrainei. Înainte de începerea războiului, oraşul aflat în estul regiunii Doneţk avea puţin peste 20.000 de locuitori. Localitatea este însă un punct strategic pentru militarii ruşi: prin el ar putea porni o nouă ofensivă spre oraşele Slaviansk şi Kramatorsk, scrie Libertatea.

Biletele de tren se scumpesc cu 20%, de la 1 iulie. Scumpirea titlurilor de călătorie se va aplica tuturor operatorilor de transport feroviar de persoane din România. Majorarea vine în contextul în care CFR Călători a solicitat acest lucru în bugetul pe anul 2022. Motivul invocat ar fi că se confruntă cu o creștere a prețurilor la energia electrică. În comunicatul Companiei CFR Călători se precizează faptul că scumpirea biletelor de tren va fi luată de către Autoritatea Feroviară și se va aplica pentru toate companiile din acest sector.

Cât de mult înseamnă această scumpire pentru călători, de la 1 iulie 2022?

Pentru ruta București-Brașov, călătorii plătesc acum 50 de lei, iar de la 1 iulie biletul va costa 60 de lei, adică cu 10 lei în plus. Pe ruta București-Constanța, un bilet de tren costă acum 60 de lei. De luna viitoare, va ajunge să coste în jur de 72 de lei, scrie RFI.

Fact checking: Este folosită înfometarea ca armă în războiul din Ucraina? Cine este responsabil pentru porturile închise și căile de navigație minate din Marea Neagră? Provoacă sancțiunile împotriva Rusiei explozia prețurilor la cereale? Poate fi înlocuit grâul ucrainean? Cine plasează mine în Marea Neagră?

Afirmație: "Nu este Rusia cea care refuză să deschidă 'porturile ucrainene', ci Ucraina este cea care refuză să elimine minele din apele portuare, pentru a asigura astfel circulația în siguranță a navelor", a spus ambasadorul adjunct al Rusiei la ONU, Dmitri Polianski.

Verificarea DW: Afirmație nedovedită.

Războiul din Ucraina a dus la închiderea unor porturi importante la Marea Neagră și Marea Azov, ceea ce a provocat prăbușirea exporturilor de cereale din Ucraina. În luări de poziție trimise Organizației Maritime Internaționale (IMO), Ucraina și Rusia se acuză reciproc pentru plasarea de mine în apele mării, lucru care a blocat practic traficul maritim internațional în regiune, scrie DW.

Mulți ruși încep o nouă viață în Armenia, pe măsură ce războiul face ravagii în Ucraina. Artiom Emelianov lucrează în domeniul tehnologiei informației și se numără printre miile de ruși care și-au lăsat casele din Rusia și s-au mutat în Armenia, după invazia armatei ruse în Ucraina, la începutul acestui an.

Programatorul în vârstă de 32 de ani din Ekaterinburg, oraș din centrul Rusiei, spune că războiul pe care Rusia l-a declanșat împotriva vecinului său la 24 februarie i-a pus pe mulți oameni „liber-cugetători” ca el între ciocan și nicovală.

„Oamenii liber-cugetători nu sunt doriți în Rusia, dar în străinătate toți rușii sunt considerați agresori”, spune Emelianov, pentru biroul armean al RFE/RL.

„Dacă nu aș fi plecat, mai târziu această oportunitate s-ar fi putut închide pentru mine. Dacă o persoană este suficient de inteligentă și pricepută, își va găsi un loc de muncă. Oamenii [liber-cugetători] fug pur și simplu din [Rusia]”, mai spune tânărul cu mustață în stilul lui Salvador Dali, scrie Europa Libera.

Romii din Ucraina au fost tratați cu dispreț pe unde au ajuns, inclusiv în România. Comunitatea de romi din Ucraina număra 400.000 de oameni, înainte de război. Când Rusia a invadat, mulți dintre ei s-au văzut nevoiți să fugă, alături de ceilalți conaționali, spre Occident, unde au fost nevoiți să înfrunte rasismul.

În România, unde rasismul și discriminarea se resimt încă în limbajul populației, refugiații romi au primit același dispreț și tratament prost pe care românii îl acordă, în general, romilor din țară. Mai multe ONG-uri povestesc despre cum au fost nevoiți să intervină.

Alin Banu este coordonator al platformei civice Aresel, o organizație non-guvernamentală care combate rasismul organizat împotriva reprezentării politice a romilor din țară. Asociația are mai mulți voluntari trimiși în Gara de Nord, unde îi ajută pe romii sosiți din Ucraina cu informații în limba romani.

El povestește cum, în primele zile de război, mai mulți refugiați romi erau goniți de la standul cu hrană din gară. Motivul invocat a fost revoltător: mâncau prea mult, scrie Europa Liberă.

Fermierii polonezi denunță comerțul ilegal cu cartofi mai ieftini aduși din România. Cartofi românești etichetați în piețe ca fiind produși de fermierii polonezi, subiect de discuții aprinse în Polonia. Un important lider din agricultura poloneză acuză că este distrusă siguranța alimentară a țării prin practici ilegale de etichetare.

Patronatul polonez din agricultură Agrounia acuză un “comerț ilegal” cu cartofi românești în piețele din Polonia, potrivit profit.ro. Cartofii românești, mai ieftini, sunt ambalați ca produs local din Polonia. Liderulul asociației, Michał Kołodziejczak, susține că există cartofi vânduți în piețe, care sunt etichetați ca provenind de la fermieri locali, însă în realitate legumele ar fi importate din România.

”Intermediarii cumpără cartofi din România, care sunt ceva mai ieftini. Apoi îi pun în saci polonezi și îi vând ca fiind polonezi. Ei vând la prețuri din Polonia, astfel încât au o marjă mai mare. Sunt escroci ordinari, ce profită de polonezii obișnuiți care vor să cumpere alimentele noastre poloneze”, a menționat liderul asociației Agrpunia, Michał Kołodziejczak, după o vizită la o piață angro din Cracovia, citat de mass-media poloneză și de AgroIntel.ro.

Visele copilăriei, extrem de greu de împlinit la maturitate: doar 5% dintre angajații români au astăzi meseria la care visau când erau mici. Visele de copil nu se potrivesc cu responsabilitățile de adult sau cel puțin așa arată rezultatele sondajului de Ziua Copilului realizat pe platforma de recrutare BestJobs. Mai exact, 95% dintre angajații români au spus că lucrează în domenii diferite de cele la care visau atunci când erau copii, iar alegerea a fost influențată de maturizare (55%), de parcursul educațional (36%) și de părinți (9%).

Potrivit sondajului BestJobs cu ocazia zilei de 1 iunie, 45% dintre respondenți se visau învățători/învățătoare în perioada copilăriei, alți 18% aviatori, 10% avocați, 9% bucătari/bucătărese, în timp ce 7% visau să fie doctori. Doar 5% dintre aceste aspirații au devenit realitate. Acum, respondenții activează în domenii precum Vânzări, Inginerie, Marketing, IT, Financiar și Producție, potrivit FinEco24News.