Economia României va încetini, dobânzile vor rămâne ridicate, inflația va rămâne mare o perioadă bună de timp, iar consolidarea fiscală- esențială în asemenea vremuri- ar putea fi amânată, arată o analiză a departamentului de Cercetare al BRD, transmisă joi investitorilor și consultată de HotNews.ro

BaniFoto: MoiraM / Alamy / Alamy / Profimedia

• Produsul Intern Brut: PIB-ul a înregistrat o performanță surprinzător de bună în primul trimestru din 2022 (+6,5% an/an), creștere bazată și pe efectul statistic de bază provocat de pandemie. Creșterea PIB-ului ar putea încetini considerabil în trimestrele următoare, pe fondul erodării puterii de cumpărare a gospodăriilor, a obstacolelor din sectorul prelucrător (în special auto) și a diminuării efectelor de bază. Ne așteptăm în prezent ca PIB-ul să crească în 2022 cu 2,8%. Într-un scenariu destul de optimist, estimăm ca ritmul de creștere a PIB-ului va scădea în continuare la 2,1% în 2023.

• Inflația: a ajuns la 13,8% în aprilie 2022, nivel asemănător cu cel de la începutul anilor 2000. Principalii factori generatori au fost prețurile la energie și la alimente. Presiuni puternice vin și din mediul extern, pe fondul creșterilor prețurilor mărfurilor și a perturbărilor din lanțurile globale de aprovizionare și transportului internațional, extinse de războiul Rusia-Ucraina. Inflația pare predispusă să rămână semnificativ ridicată și în trimestrele următoare. În scenariul de bază, vârful (probabil în intervalul [14% - 17%]) ar putea fi atins în trimestrul următor, inflația scăzând apoi ulterior, spre 11%, până la sfârșitul anului. Anul viitor, ne așteptăm ca inflația să scadă în intensitate (6,2% la sfârșitul anului 2023).

• Piața muncii: Salariile au crescut în aproape toate sectoarele economice, cu excepția industriei. Cu toate acestea, ponderea managerilor care raportează lipsa forței de muncă ca factor de limitare a producției a crescut. Rata șomajului a scăzut în ianuarie-aprilie 22, până la 5,5%. În ciuda înăspririi pieței muncii, creșterea salariilor abia dacă a ținut pasul cu creșterea prețurilor de consum. Perspectivele pe termen scurt pentru oportunitățile de angajare rămân pozitive, în ciuda mediului tensionat. În a doua jumătate a anului, însă, crearea de locuri de muncă ar putea încetini, odată cu încetinirea activității economice și cu deteriorarea perspectivelor de a face afaceri.

• Sectorul extern: Dezechilibrul extern a rămas pe o traiectorie periculoasă, deoarece deficitul de cont curent a crescut brusc cu 71% a/a, până la 4,7 miliarde EUR în T1'22. Pe lângă slăbiciunile structurale persistente, creșterea susținută a deficitului comercial reflectă creșterea semnificativă a valorii importurilor de combustibil și de bunuri.

• Politica fiscală și datoria publică: Pentru a atenua impactul socio-economic negativ, Guvernul a impus un plafon la prețurile la energie electrică și gaze pentru gospodării și unele companii până în 23 aprilie. De asemenea, în aprilie, a adoptat un pachet de sprijin economic pentru gospodăriile cu venituri mici și industriile cheie, cu o valoare totală de 17,3 miliarde lei (~1,4% din PIBe), din care 52% vor beneficia de finanțare UE. Noi măsuri de sprijin, în valoare de ~5,5 miliarde lei (0,5% din PIB) au fost adoptate în mai și vor intra în vigoare începând cu 1 iulie. Ne așteptăm ca deficitul fiscal din acest an să depășească ținta de 6,2% din PIB (termeni ESA) și să ajungă la 7,3% din PIB. Prin urmare, este probabil să asistăm la o întârziere a planului inițial de consolidare fiscală, care urmărea revenirea la nivelurile de deficit anterioare.
  

• Piața monetară și politica monetară: La ultima reuniune pe teme de politică monetară, Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României a decis majorarea dobânzii de politică monetară cu 75 pb la 3,75%, asta însemnând un pas de creștere mai mare decât așteptările majorității economiștilor. BNR trebuie să meargă pe o frânghie îngustă, încercând să țină prețurile sub control dar și stabilitatea externă fără a suprima o redresare economică deja slabă și eterogenă. Ne așteptăm ca rata de politică monetară să se încheie anul la 6,25%.