Într-o scrisoare transmisă marți autorităților (Guvern, Camera Deputaților, Ministerului de Finanțe), Uniunea Profesiilor Liberale și Camera Consultanților Fiscali avertizează asupra ciudățeniilor dintr-un proiect de Ordonanță a Guvernului publicat pe site-ul Ministerului Finanțelor. Este a doua scrisoare deschisă, după ce în urmă cu nicio săptămână consultanții trăseseră un alt semnal de alarmă cu privire la același document.
Redăm din documentul transmis marți autorităților:
- 1. Considerăm nefundamentată, nejustificată și inacceptabilă abordarea proiectului de ordonanță prin care se „extrage” consultanța fiscală din multitudinea de profesii liberale reglementate și din multitudinea de alte activități economice cu caracteristici similare cel puțin din punct de vedere al nivelului rentabilității, dar nu numai, așa după cum am arătat mai sus, și care pe de altă parte, nu ține seama de statutul acestei profesii reglementate a consultantului fiscal.
- 2. Orice eventuală discriminare a consultantului fiscal ar fi nu doar abuzivă, dar va ajunge să afecteze inclusiv administrația fiscală, eforturile de modernizare ale acesteia, Camera Consultanților Fiscali fiind, pe de o parte, într-un parteneriat istoric și benefic atât cu Ministerul Finanțelor, cât și cu ANAF, încheiat în scopul îmbunătățirii permanente a legislației și procedurilor fiscale prin valorizarea expertizei practice a reprezentanților Camerei, inclusiv în pregătirea profesională continuă a funcționarilor fiscali, iar pe de altă parte, fiind interfața dintre contribuabil și administrația fiscală, cu menirea de a asigura colectarea corectă și echilibrată a impozitelor la bugetul public.
- 3. Dacă Ministerul Finanțelor decide să mențină prevederea privind exceptarea în cazul activităților de „consultanță și/sau management”, așa cum apare formulată în proiect, trecând peste argumentele prezentate mai sus, considerăm că este obligatorie precizarea în nota de fundamentare a numărului de contracte de servicii de consultanță fiscală, precum și a valorii totale a acestora, încheiate de societăți de consultanță fiscală organizate ca microîntreprinderi, cu societăți beneficiare, contracte dovedite potrivit legii că disimulează o activitate dependentă a unui consultant fiscal, în raport cu societatea beneficiară. Prezentarea acestor informații statistice în fundamentarea propunerii legislative este necesar a fi făcuta în mod comparativ cu toate celelalte activități liberale menționate și cu celelalte activități economice exemplificate, tocmai pentru a se justifica această „extragere” a consultanței fiscale din lista profesiilor liberale și a activităților economice, pentru a fi exclusă de la regimul fiscal al microîntreprinderilor.O astfel de fundamentare este întotdeauna obligatorie, atunci când se reglementează acest tip de excepții de la regula generală, tocmai pentru a arăta nivelul major de semnificație al unui fenomen care se produce pe scară largă la nivel național, de obicei prin abuz de lege și, care generează prejudicii bugetare importante la nivel național. Altfel, dacă aceste elemente nu pot fi demonstrate în fundamentarea măsurii, astfel de soluții legislative nu pot fi considerate decât disproporționate și lipsite de realism.
- 4. Daca intenția de reglementare ar fi cea în sens larg, care să vizeze toate domeniile, activitățile și specializările care ofera clienților și, respectiv, facturează opinii de specialitate, care substanțial pot însemna o formă specifică de consultanță, așa cum am exemplificat mai sus, atunci semnalăm dificultățile majore de aplicare și riscurile unor noi abuzuri ale administrației fiscale, pentru că aceasta din urmă ar fi cea care ar urma să evalueze, să analizeze și, eventual, să recalifice tranzacțiile reprezentate de sute de mii de facturi, din diverse domenii de activitate care, doar aparent, după denumire, nu ar îngloba și elemente de consultanță.
Propunerile alternative ale consultanților fiscali
1. Eliminarea exceptării „managementului și/sau consultanței” din conținutul alin. (1) al art. 47 din Codul fiscal, din proiectul de Ordonanță a Guvernului, întrucât este insuficient fundamentată, discriminatorie, impredictibilă și lipsită de eficiență și, așa după cum am arătat, iar această „măsură legislativa” să fie realizată practic prin măsuri reale de administrare fiscală cu instrumentele legislative existente deja la dispoziția fiscului, dar nefolosite încă suficient.
2. Dacă prima propunere nu este luată în considerare și se apreciază justificată menținerea unei/unor excepții de acest gen, atunci este obligatorie atât asigurarea clarității și predictibilității reglementării acestei excepții, cât și eliminarea discriminării evidente a unei singure profesii liberale reglementate – aceea de consultant fiscal, dacă, la nivel de intenție de reglementare s-a dorit acest lucru.
Aceste deziderate se pot realiza fie prin menționarea expresă a codurilor CAEN corespunzătoare activităților care într-adevar se justifică să fie exceptate de la regimul fiscal al microîntreprinderilor, fie, pentru mai multă claritate, prin completarea textului de lege cu o prevedere prin care să se precizeze expres faptul că activitățile societăților corespunzătoare tuturor profesiilor liberale reglementate prin lege nu intra în categoria celor excluse de la regimul fiscal al microîntreprinderilor sau a celor condiționate de un nivel limitativ al veniturilor (max. 20% în proiectul de O.G.). Considerentele în acest sens au fost prezentate pe larg în argumentația noastră de mai sus.
0
2
