Zilele trecute a apărut în Monitorul oficial un ordin (OMFP nr. 3265/2022) care se adresează contribuabililor plătitori de impozit pe profit ce realizează activități de cercetare-dezvoltare.
Consultantul fiscal Adrian Bența a făcut o scurtă analiză a acestuia.
Potrivit Codului fiscal, acele firme beneficiază de două categorii de facilități fiscale:
1. deducere suplimentară la calculul impozitului pe profit a unei sume similare cheltuielilor în procent de 50% din cheltuielile de cercetare-dezvoltare;
2. dreptul de a utiliza metoda de amortizare accelerată pentru aparatura și echipamentele utilizate în activitățile de cercetare-dezvoltare.
Potrivit lui Bența, când analizăm natura unei cheltuieli de cercetare-dezvoltare din punct de vedere fiscal trebuie să ne raportăm la procedura și condițiile adoptate prin OMFP nr. 1056/2016 cu modificări ulterioare.
Noul ordin apărut pe 4 octombrie (OMFP nr. 3265/2022) îmbunătățește și modifică cadrul de identificare a cheltuielilor de cercetare-dezvoltare.
Cu această ocazie sunt definite condițiile pe care trebuie să le îndeplinească un proiect de cercetare, astfel:
1) scopul proiectului şi obiectivele proiectului;
2) domeniul de cercetare-dezvoltare;
3) perioada de desfăşurare a proiectului;
4) resursele alocate proiectului
5) bugetul proiectului;
6) categoria rezultatului activităţii de cercetare-dezvoltare;
7) caracterul inovativ.
În cadrul activităţilor de dezvoltare tehnologică se iau în considerare activităţile de dezvoltare experimentală.
În cadrul autorității de stat pentru dezvoltare-cercetare se va înregistra un registru al experților ce au dreptul să constate/certifice că un proiect este de cercetare-dezvoltare.
Pentru a beneficia de facilitățile fiscale amintite anterior, marii contribuabili au obligația de a solicita certificarea proiectelor de cercetare-dezvoltare de către un expert autorizat.
Celelalte categorii de contribuabili – mici și mijlocii pot (nu este o obligație, este o posibilitate) să solicite certificarea proiectelor de cercetare-dezvoltare.
În principiu, această certificare reduce riscul fiscal ca o cheltuială de cercetare-dezvoltare să fie reclasificată în cheltuială curentă, caz în care s-ar fi pierdut facilitățile fiscale.
Probabil vor exista ceva costuri cu obținerea certificării, însă pare o procedură bună raportarea la expertiza unor terți.
