Sorin, un fost coleg de liceu care practicase medicina în România, a preferat să emigreze. S-a stabilit lângă Paris, într-o localitate cu circa 3000 de locuitori. Din punct de vedere material, o ducea bine în România. Dar simțea că nu se poate dezvolta profesional. Anul trecut l-am vizitat în noua casă. M-a luat de la aeroport și, din mașină, aflând că sunt obosit, a pornit imediat apa caldă, să fie cada plină când ajungem la el.
Casa era construită în 2011, avea 7 camere plus o curte uriașă și îți oferea tot confortul pe care ți l-ai putea visa. Fără să vreau, am făcut involuntar o comparație cu apartamentul meu de două camere din Berceni. De aici a început totul.
El avea apă caldă, eu trebuia să verific în fiecare zi pe siteul autorităților când o să vină apa caldă. Și culmea, cu doar câteva ore înainte de termenul la care urma să curgă apă caldă prin țevi, eram iar amânat cu 24 de ore. Vreme de două săptămâni.
Acum, avem și Strategia Națională a Locuirii pentru perioada 2022-2050- dar noi nu am stat niciodată prost la capitolul „hai să facem strategii”.
Calitatea locuirii e la limita suportabilului în unele zone din România.
Suntem cel mai supra-aglomerat stat din UE. Și în 2021, și în 2020. Dacă media europeană e la 18%, noi suntem la peste 40%.
Calitatea locuințelor poate fi măsurată în multe feluri. Una este supra-aglomerarea. În UE, în 2020, 17,8% din populație locuia într-o astfel de locuință, o pondere care a scăzut de la 19,1% în 2010.
În 2020, cele mai mari rate de supraaglomerare au fost observate în România (45,1%), Letonia (42,5%) și Bulgaria (39,5%), iar cele mai scăzute în Cipru (2,5%) și Malta (4,2%), arată datele oficiale.
… și 32% locuiesc într-o casă sub-ocupată
Opusul unei locuințe supraaglomerate este o casă sub-ocupată, ceea ce înseamnă că este prea mare pentru nevoile celor care locuiesc în ea.
Motivul subocupări este că odată cu trecerea timpului copiii cresc și pleacă la studii ori se căsătoresc, lăsându-i pe părinți singuri.
În UE, în 2020, aproape o treime din populație (32,5%) locuia într-o locuință subocupată, o pondere care este aproape la fel din 2010.
În 2020, cele mai mari cote de locuințe subocupate au fost înregistrate în Malta (72,5%), Cipru (71,4%) și Irlanda (63,3%), iar cele mai scăzute în România (7,1%), Letonia (10,3%) și Grecia ( 11,0%).
În UE, în 2020, 8,2% din populație nu avea capacitatea de a menține o temperatură adecvată în casă
Iar această iarnă și cea care vine nu face decât să agraveze problema încălzirii locuinței. Cele mai mari probleme le au Bulgaria (27,5%), Lituania (23,1%), Cipru (20,9%) și Portugalia (17,5%), iar cele mai mici sunt în Austria (1,5%), Finlanda (1,8%) și Cehia (2,2%).
Mai notăm în treacăt că în medie, în UE, 1,5% din populație nu avea toaletă, duș sau cadă. Acest lucru e cel mai frecvent în România (21,2% din populație), urmată de Bulgaria și Letonia (ambele 7,0%), precum și de Lituania (6,4%).
Banca Mondială a propus de mai mulți ani să facem un Fond Național de Locuire. „O soluţie posibilă la blocajele din România de producere şi menţinere a unui stoc adecvat de locuinţear putea fi înfiinţarea unui Fond naţional de Locuire (FNL) dedicat. Fondul ar fi o sursă centralizată de sprijin guvernamental pentru dezvoltarea pieţei de locuinţe accesibile ca preţ prin sprijin financiar direcţionat. Fondul ar consta din mai multe componente specifice de finanţare accesibile atât pentru sectorul privat cât şi pentru cel public. Obiectivul general al Fondului constă în creşterea disponibilităţii locuinţelor de bună calitate, eficiente energetic şi accesibile ca preţ. Acestea ar putea include locuinţe de închiriat sau achiziţia de locuinţe la un preţ accesibil sau îmbunătăţirea clădirilor sau cartierelor rezidenţiale”
Mai adăugați faptul că suntem una dintre ţările cu cea mai mare viteză de scădere a populației din lume și veți înțelege de ce politicile publice în domeniul calității vieții ar trebui să fie prioritare.
Amploarea fenomenului migraţiei din ultimul deceniu a generat, în domeniul locuirii un dezechilibru al cererii şi ofertei, suprapopularea unor centre urbane și o incidență ridicată a locuinţelor neocupate în alte localități.
Fondul imobiliar se deteriorează rapid din cauza întreținerii necorespunzătoare și a gestionării inadecvate a blocurilor vechi, se arată într-un raport al MDRAP.
Mai mult de o treime dintre românii vârstnici și dintre cei cu venituri mici se simt nesiguri în cartier, se arată într-un raport de cercetare privind calitatea locuirii din România. Traficul este cea mai importantă problemă privind mediul din vecinătatea locuinței, acesta constituind o problemă pentru doi din 5 români, mai arată documentul. România are un model de locuire caracterizat de schimbări reduse pe parcursul vieții.
Cine și când a construit cel mai mult în România?
În anul 1990, 85% din stocul de locuințe din România era construit după anul 1945, reprezentând în prezent o provocare din punct de vedere al întreținerii acestui fond consistent de clădiri aflate în proces de învechire.
Cele mai multe clădiri rezidențiale aflate în prezent în uz în România au fost construite în a doua jumătate a secolului XX. Perioada socialistă (1961-1980) a fost cea mai semnificativă pentru construcția de locuințe. Ne place sau nu, trebuie să recunoaștem cifrele....
Fondul de locuințe din orașe e caracterizat prin predominanța locuințelor construite între anii 1971 și 1990. Ponderea locuințelor construite după anul 1990 este de aproximativ 5% pentru cvintila cu cele mai reduse venituri (ce poate fi explicată de construcția noilor locuințe sociale) și 1-3% pentru toate celelalte cvintile de venituri.
Pe scurt, în baza informațiilor de care dispunem, 90% din clădirile rezidențiale sunt vechi și au nevoie de modernizări sau reabilitări.
Fondul de locuințe din mediul rural este mai vechi decât cel urban, cele mai multe locuințe fiind construite între anii 1946 și 1970, în toate cvintilele de venituri. Totuși, pare să existe un procent mult mai mare de gospodării din zonele rurale care ocupă locuințe mai noi, în toate cvintilele de venituri. Locuințele vechi din mediul rural sunt în cele mai multe cazuri și insalubre, fără acces la utilități și folosesc mijloace de încălzire improvizate care pun în pericol viața locatarilor. Vechimea fondului de locuințe din mediul rural sugerează necesitatea modernizării și realizării de construcții noi.
Calitatea locuințelor- una din trei are nevoie de reparații urgente
Peste 35% dintre cele 8,8 milioane de locuinţe ale țării au nevoie de reparații urgente. Aceste unități, dintre care multe sunt blocuri de locuințe din perioada socialistă, fac ca multe orașe din România să pară neîngrijite. Este vorba de peste 10.000 de blocuri construite înainte de 1980 cu nevoi de reparații legate de structură, acoperiș și încălzire.
Credit foro: Dreamstime
11
8
