Când te uiți mai atent la IMM-urile românești, observi că cele care au contabilitate legală, care sunt în echilibru și care au profit, sunt doar 15%. Nu ar trebui să fie asta o preocupare pentru noi toți? Nu vedem că 35% din firmele românești au pierdere pe o durată medie de 10 ani și au capitaluri negative? Cum funcționează o firmă care e de 10 ani pe pierdere? Ne prefacem că nu vedem că se zboară pe sub radar?, s-a întrebat vineri președintele executiv al sociației Române a Băncilor, Florin Dănescu
Cum poate industria bancară să sprijine o economie în care partea „albă” este atât de mică? , a mai spus Dănescu la un eveniment organizat de Financial Intelligence.
„Vedeți, se spune că ROBORul afectează pe toată lumea. În realitate sunt foarte puțini clienți care mai au contracte în ROBOR. Băncile se uită la sănătatea financiară a clienților săi. Și trebuie să-și asume să crească dobânzile pentru a combate inflația. Pentru că aia e boala cronică de care s-ar putea să nu mai scăpăm... Noi am redus inflația la o singură cifră după un efort de 20 de ani. Astea sunt grijile industriei bancare!”, a mai precizat Dănescu.
El a mai adăugat că 85% din banii unei bănci nu sunt de fapt banii băncii. ”Capitalurile proprii sunt de doar 15%”, a spus Dănescu, care a mai vorbit despre creșterea dobânzilor la depozite și la credite.
„Putem crește dobânzile pasive (la depozite-n.red) chiar dacă ele rămân sub inflație și nemulțumim pe toată lumea....Dar de la 1,5% am ajuns cu ele aproape la 9%. Când crește mai repede dobânzile pasive decât pe cele active (cele la credite), asta deja înseamnă reduceri de marjă. Dar și dobânzile active sunt sub inflație”, consideră bancherul.
Nevoia de capitalizare a economiei românești (cu 32 de miliarde de euro adică 15 % din Produsul Intern Brut) și despre „capitaliștii fără capital” a vorbit în urmă cu câteva luni și prim- viceguvernatorul BNR, Florin Georgescu.
Capitalul românesc s-a transformat din capital în bani. Banii sunt acasă și capitalul e în firme
”Se vorbește frumos despre obiective foarte provocatoare: energie verde, hi- tech, medium hi- tech și așa mai departe. Dar cine să le facă astea din moment ce capitalul românesc s-a transformat din capital în bani? Acestea sunt două noțiuni, două categorii economice diferite. Banii sunt acasă și capitalul e în firme. Capitalul reprezintă banii investiți și supuși riscului. Or după ce s-a făcut privatizarea marea majoritate a întreprinzătorilor români au preferat să socializeze riscul adică să-l lase la comun și să-și aroge numai profiturile. Dacă s ar capitaliza economia românească cu această sumă extrem de importantă- 39 de miliarde – am avea mai multe firme bancabile”, a mai spus Georgescu.
Acum în numai 12 la sută din ele sunt bancabile, susține numărul 2 al BNR. Potrivit acestuia, străinii se finanțează de afară iar cei din România se auto-împrumută. ”De unde? Din banii de acasă; își finanțează firmele din împrumuturi. Din împrumut nu poți să faci nici economie verde nici digitală nici hi-tech pentru că împrumutul se acordă și se retrage după câteva luni . Deci nimeni nu vrea să-și aroge și să își asume riscul de a participa la construirea unei economii performante”, crede fostul ministru de Finanțe.
Am subliniat de nenumărate ori necesitatea modificării legislației privind desfășurarea activității firmelor. Și mă refer îndeosebi la Legea numărul 31/90 privind societățile comerciale la Legea 85/2006 privind procedura insolvenței dar progresele au fost mai mult decât modeste. Inclusiv Comitetul Național pentru Supravegherea Macroprudențială a recomandat o revizuire a celor două acte normative dar autoritățile sunt în continuare așteptate să opereze respectivele modificări. De doi ani așteptăm asta!Nu vă mai vă spun unde e legea privind desfășurarea activității firmelor și de ce stă acolo. Sunt interese contrare punerii în mișcare a legii respective
Nu se poate merge pe autostradă fără benzină. Și să oprești pe dreapta, să ieși cu o sticlă de 2 litri și să ceri benzină de la alții.
„Nu se poate merge pe autostradă fără benzină. Să tragi pe dreapta, să ieși cu o sticlă de 2 litri și să ceri benzină de la alții. Cam asta fac firmele românești. Este o atitudine și o abordare totală contraproductivă.
O schimbare în structura economiei spre domenii mai inovative reclamă și o schimbare în politicile de creditare ale băncilor. Cu adăugirea ca acestea să aibă parteneri cărora să le acorde credite în domenii cu valoare adăugată mai ridicată. Parteneri cu bilanțuri sănătoase și cu proiecte de dezvoltare solide, sustenabile. Trebuie desigur ca și băncile să-și îmbunătățească pregătirea angajaților, să contribuie la creșterea gradului de educație financiară al managerilor de firme și creșterea conștientizării privind riscurile care se conturează la nivel european și național”, crede primviceguvernatorul BNR.
În perioada 1990 și până prin 2008, oameni de afaceri, oameni din Banca Națională, din băncile comerciale au pledat invariabil pentru teoria și practica Statului minimal. Eu m am opus, aducând argumente, dar sigur că eram printre puținii care se opuneau.
Așa încât acel Stat minimal a permis transferarea proprietății socialiste de stat în proprietate privată în general prin metode imorale și de cele mai multe ori ilegale, a mai spus Florin Georgescu
Din capitalul, puțin, pe care le aveau firmele respective, acestea au fost decapitalizate prin transferarea sumelor respective în bani proprii ai oamenilor de afaceri. Aceștia au vândut activele la fier vechi și au verificat terenurile. De aceea în loc de fabrici, acum avem zgârie-nori și mall-uri.
Acum, după ce Statul este deficitar în plan bugetar și este dator, se dorește un Stat puternic. Dar vedeți unde a ajuns datoria publică, iar perspectivele ei sunt de creștere în continuare (dacă nu se face ajustarea fiscal, și nu prea se va face).
Statul slab presupune o administrație fiscală slabă care să nu deranjeze agenții economici. Să nu ne deranjați, să nu ne controlați, că ne deturnați de la activitatea de transferare a capitalului în bani. Bani care nu sunt ținuți în bănci pentru că nu există justificarea lor, ci sunt ținuți în mijloace mai puțin ortodoxe - borcane și așa mai departe, a mai spus Florin Georgesc.
3
7
