Migranții din țările arabe lucrează la companii vorbitoare de limbă engleză, iar cei din Republica Moldova, aproape toți lucrează la firme la care se utiliza limba rusă/ucraineană (diferite call-centeruri). Toți se confruntă cu bariere la angajare și de limbă, chiar și migranții din Republica Moldova, arată datele un studiu privind tinerii migranți, derulat în mai multe țări europene, printre care și România.

OameniFoto: Profimedia Images

„Tinerii moldoveni spun că uneori nu înțeleg despre ce este vorba, că nu întotdeauna înțeleg glumele colegilor români…Eu am crezut că nu au nicio problemă în adaptarea la limbă, dar povesteau că la facultate uneori colegii râdeau de ei pentru că foloseau câte un cuvânt care la noi ieșise din uz. Există cumva acest sentiment că sunt străini. Nu se simt români deși au acest imens avantaj al cunoașterii limbii. Și atunci preferă să stea în grupurile lor, mai izolați, ferindu-se cumva să interacționeze cu localnicii”, a explicat marți conf. Smaranda Cimpoeru, la conferința de închidere a proiectului european- “EMpowerment through liquid Integration of Migrant Youth in vulnerable conditions (MIMY)”

Proiectul a fost coordonat în România de prof. univ.dr. Monica Roman, cu sprijinul echipei formate de conf. Smaranda Cimpoeru, conf. Ioana Manafi, prof.univ.dr. Laura Muresan,lector Elena Prada si lector Vlad Roșca, țoți din ASE

„La tinerele de origine arabă, foarte puține erau active pe piața muncii. Erau însoțite și de familie, cu copii…nu știu dacă acesta era un argument cultural sau pur și simplu trebuia să aibă grijă de copil. Bărbații erau toți angajați, dar la companii vorbitoare de limbă engleză. Iar cei din Republica Moldova, aproape toți lucrau la firme la care se utiliza limba rusă/ucraineană- diferite call-centeruri samd.”, a mai spus Smaranda Cimpoeru.

Tinerii migranți din țările arabe spun că româna e o limbă dificil de învățat, fiind foarte diferită de arabă sau chiar de engleză

Cred că există și o reticență din partea angajatorilor, mai consideră d-na Cimpoeru. ”Cum din eșantion făceau parte mulți studenți care au permis de muncă de doar 4 ore/zi, ei ne spuneau că au întâlnit situații în care angajatorul, auzind câte acte suplimentare are de făcut, a preferat să nu se mai obosească. Refuză ca să nu mai aibă bătaie de cap. Chiar spunea cineva din Republica Moldova că dacă vrei acces pe piața muncii, începe cu o multinațională care să-ți facă documentele necesare și odată intrat, te poți muta ulterior”

Ce mai arată datele studiului:

• Tinerii migranți din țările arabe spun că româna e o limbă dificil de învățat, fiind foarte diferită de arabă sau chiar de engleză

• Mai există frustrări legate de birocrația din țară, de dificultatea de a te acoperi cu toate actele necesare, mai spun tinerii migranți în România

• Unii intervievați nu se percep ca fiind persoane vulnerabile, deși admit că, în general, arabii, musulmanii ar putea fi considerați un grup vulnerabil

• Alții consideră că au fost vulnerabili doar în prima fază a sosirii în România.

• Contactul cu biroul de imigrări este foarte dificil, din punct de vedere birocratic (se solicită multe documente), a mai fost de asemenea invocat de participanții la studiu.

Bariere legate de integrarea în sistemul educational

Potrivit datelor, tinerii migranți vorbesc despre drepturile lor ca studenți, mai restrictive decât cele ale studenților români. Studenții din Republica Molodova au, de asemenea, burse mai mici decât au studenții români.

Pentru studenții moldoveni, indiferent de rezultatele învățării obținute în anii de studiu, sursa de finanțare a educației (cu taxă sau fără taxă) la care au fost admiși prima dată nu se mai poate ulterior modifica.

„Suntem considerați de la început străini [aici în România] nu suntem neapărat integrați ca toți ceilalți „ceilalți“ (tanără participantă imigrantă din Republica Moldova).

Barierele pe piața muncii

• Legislația pieței muncii restricționează permisul de ședere pentru studii, permite doar studenților moldoveni să lucreze maximum 4 ore pe zi (angajare cu normă parțială)

• Birocratie ridicată pentru angajatorii care doresc să îmbarce studenții moldoveni cu normă întreagă 8 ore/zi

• E dificil de a găsi un loc de muncă ca străin, unele companii au fost reticente în a angaja străini. Locurile de muncă pentru străini sunt limitate
  

• „Unul dintre dezavantajele mele este că nu vorbesc română.
  
  Și este important. Al doilea dezavantaj este că salariile medii sunt prea mici, comparându-le cu nivelul de trai - Tânăr migrant din țările arabofone.

Aspecte financiare și locative

Tinerii migranți care trăiesc în numeroase familii primesc sprijin financiar de la rudele din alte țări. Majoritatea intervievaților locuiesc în apartamente închiriate, singuri sau împreună cu colegii/prietenii.

Unii participanți menționează însă că au întâmpinat probleme cu închirierea, deoarece proprietarii au avut mai multă încredere în români decât în străini și au fost reticenți în a le închiria străinilor.

Imigranții tineri din Republica Moldova

Un caz special de imigranți în România sunt moldovenii. Imigrația din Republica Moldova a început la începutul anilor 90, după ce țara și-a declarat independența față de Uniunea Sovietică. Peste 2 milioane de vorbitori de limbă română provenind din Republica Moldova locuiesc în cele opt județe care au făcut parte cândva din Principatul Moldovei. 7% dintre ei s-au declarat ca etnici români sau moldoveni.

După 2007, mulți moldoveni au primit cetățenia română și implicit libertatea de a călători și de a lucra în țările UE.

Când au fost întrebați despre ce este integrarea, unul dintre respondenți a remarcat: Integrarea este un proces bidimensional: eforturile trebuie făcute atât de comunitatea locală, cât și de refugiați”.

Pașii pentru o integrare de succes sunt enumerați de unul dintre părțile interesate: „ Integrarea ideală ar trebui să fie fluidă. Mai precis, ar trebui să urmeze câțiva pași: După sosire, ar trebui oferit un curs intensiv de limba română, sprijin financiar, chirii finanțate pentru un an, vindecarea traumelor, copiii înscriși la școală, ajutându-i să-și găsească un loc de muncă și, în final, oportunități de socializare.”

România, față de alte țări din Europa

În cadrul studiului au fost colectate informații statistice pentru patru grupuri țintă: refugiați, solicitanți de azil, migranți apatrizi și minori neînsoțiți. Datele legate de situația familială, educație, câștiguri sau legate de locuință nu sunt colectate în mod sistematic în toate țările în care studiul a fost derulat.

În multe țări (România, Italia, Polonia) datele sunt colectate de o serie de instituții care nu se coordonează între ele în mod necesar în vederea agregării informațiilor disponibile.

• Norvegia pare să fie țara cel mai bine acoperită cu date, oferind, de asemenea, informații despre motivele migrației, dar nedefalcate în funcție de vârstă

• În unele cazuri (de exemplu, România), informațiile nu sunt colectate în formă digitală, ci doar pe hârtie. În alte țări, chiar dacă informațiile sunt disponibile la oficiile naționale de statistică, ele nu sunt ușor accesibile cercetătorilor (Ungaria)

• Educația incomplete și veniturile scăzute sunt motivul principal pentru care imigranții se simt vulnerabili, dar cei tineri au mai multe șanse să se lupte cu acest tip de vulnerabilități

• Femeile tinere migrante sunt mai vulnerabile decât bărbații pe piața muncii, doar 40% dintre ele sunt angajați, comparativ cu 50% în cazul bărbaților

• Aproximativ un sfert dintre femeile tinere migrante nu au un loc de muncă, și nici nu sunt cuprinse într-o formă de educație, nivel dublu față de rata NEET în cazul localnicelor

• Probabilitatea ca tinerii migranți să părăsească sistemul educational este de două ori mai mare decât tinerii localnici

• Aproape 40% dintre tinerii migranți sunt expuși riscului de sărăcie, de două ori mai mult decât tinerii localnici

• Aproximativ unul din trei migranți trăiește într-o gospodărie supraaglomerată, comparativ cu unul din cinci tineri localnici

Atitudinile față de imigranți în Europa sunt neutre, oamenii văd la fel de multe avantaje cât și dezavantaje migrației

• În medie, 17% dintre europeni resping stabilirea noilor imigranți în țările lor. Analiza datelor din studiu arată că nu se poate stabili o relație semnificativă statistic între numărul tinerilor solicitanți de azil și rata șomajului în rândul tinerilor în niciunul dintre modelele estimate.

• De asemenea, nu s-a putut stabili niciun efect semnificativ statistic între proporția tinerilor solicitanți de azil și rata NEET sau rata celor care părăsesc timpuriu sistemul de învățământ.

• În toate țările europene există indicatori care sugerează o lipsă de integrare pe unul sau pe mai multe planuri, după cum confirmă atât analiza micro, cât și macro.

• Teama privind potențiale presiuni economice și sociale care ar putea apărea din cauza refugiaților (așa cum se susține în discursul public) nu este susținută prin dovezi științifice.

• Politicile privind integrarea trebuie susținute în continuare, deoarece afluxul de refugiați poate adresa problema lipsei de forță de muncă