„Supraviețuim, dar asta nu se cheamă că trăim”, spune Ioana Apreotesei, angajată pe salariul minim într-o localitate din nordul-estul țării. „În ziua de salariu rămân instant fără jumătate din bani. Se duc pe plata abonamentului la telefon, pe chirie și pe facturile la utilități. Mai iau mâncare pentru o săptămână, iar cu 10 zile înainte de leafă rămân fără bani”, zice ea. Ioana spune un adevăr nerostit- chiar dacă Iohannis, Ciucă sau Isărescu de la BNR i-ar spune că trăiește în cea mai bună Românie din ultima sută de ani, Ioana i-ar privi cu neîncredere.

Sfinxul din Munţii Bucegi Foto: Dziewul | Dreamstime.com

România stă bine în UE la multe capitole, fără discuție. Avem printre cele mai mari rate de creștere economică, de pildă. Avem o viteză a Internetului care ne plasează în topul mondial.

Avem performanțe școlare de excepție. Lotul de matematică al României a obţinut primul loc în Europa şi locul 5 la nivel mondial la Olimpiada internaţională de matematică. Tinerii noştri au obţinut cea mai bună performanţă din ultimii 25 de ani.

România stă bine sau foarte bine în UE la multe capitole

Foarte sumar, stăm bine la:

1.Producţia de floarea-soarelui şi porumb: locul întâi în UE. România este cel mai mare producător de porumb şi floarea-soarelui din Uniunea Europeană. La floarea-soarelui, are cea mai mare suprafaţă cultivată, dar şi cea mai mare producţie din UE - 2.800 de tone în 2021. Spre comparaţie, Franţa a produs 2.000 de tone de floarea-soarelui în aceeaşi perioadă, scrie Mediafax.

2. Producţia de grâu: locul patru în UE. Suprafaţa cultivată cu grâu în România a fost în 2021 de aproape 2,2 milioane de hectare, iar producţia a trecut de 10 milioane de tone. Cifrele plasează România pe locul 4 în Uniunea Europeană, după Franţa, Germania şi Polonia.

3. Viteza internetului: României e pe locul 1 în UE. Cu o viteză de descărcare de pe internet broadband de circa 200 mbps, România se află pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte acest indicator. Media europeană se află la circa 100 de mpbs, la mai puţin de jumătate faţă de viteza de descărcare din România.

4. Producţia de vin: locul şase în UE. Cu peste 5 milioane de hectolitri de vin produşi în 2020, România se află pe locul al şaselea în topul producătorilor europeni de vinuri. Cei mai mari producători de vin din Uniunea Europeană sunt Italia, Spania şi Franţa, toate producând peste 30 de milioane de hectolitri anual.

5. Volumul producţiei de autoturisme: România e pe locul şapte în UE, în topul producătorilor de autoturisme de pasageri. Producţia din 2020, cele mai recente date agregate, a fost de aproape 438.000 de automobile în România, mai multe decât în Ungaria (433.000) sau Polonia (221.000). Germania, cel mai mare producător european, produce anual 3,4 milioane de maşini.

Dar avem și capitole la care sub-performăm, din păcate. Și nu puține

Mai jos, locul nostru în UE la indicatorul ”Ponderea persoanelor in stare de deprivare materială și socială severă”

Deprivarea materiala si sociala severa se referă la persoanele care, din cauza lipsei resurselor financiare, nu-si pot permite 7 din cele 13 componente esențiale pentru un trai decent, cum ar fi:

- capacitatea de a face fata cheltuielilor neprevazute;

- capacitatea de a putea plati o saptamana de vacanta pe an;

- capacitatea de a achita la timp, fara restane, a chiriei, ipotecii sau a unor facturi la utilitati;

- consumul de carne, peste sau echivalentul vegetarian cel putin o data la doua zile;

- incalzirea corespunzatoare a locuintei;

- accesul la un autoturism pentru uz personal;

- inlocuirea mobilei uzate;

- accesul la internet acasa in scop personal;

- inlocuirea hainelor vechi/ uzate cu altele noi;

- detinerea a doua perechi de incaltaminte (inclusiv o pereche pentru orice vreme);

- cheltuirea unei sume oarecare de bani in fiecare saptamana pentru propria stare de bine;

- participarea in mod regulat la activitati de petrecere a timpului liber;

- intalnirea cu prietenii/ familia acasa sau in alta parte, cel putin o data pe luna, pentru a bea sau manca impreuna.

Aproape un român din trei nu-și permite înlocuirea hainelor vechi cu unele noi

Vedem mall-urile pline și oameni care probează și își iau haine. Dar asta se întâmplă în Capitală și în câteva orașe mari. În restul țării lucrurile stau foarte diferit.

Se spune că suntem un popor căruia îi place să iasă cu prietenii și să petreacă. Așa o fi, dar până una-alta, pe cifre lucrurile par să arate diferit:

Nici la capitolul vacanțe nu stăm strălucit. Ioana Apreotesei n-a mai fost într-un concediu de vreo 3 ani. Adică, deși și-a luat dreptul legal de a nu merge la serviciu, a stat acasă, că nu avea bani de hoteluri la mare sau la munte.

Mai amintim apoi de riscul de excluziune socială și de românii aflați în risc de sărăcie. Adică cei aflați în cel putin una din urmatoarele situatii:

- au venituri disponibile inferioare pragului de saracie;

- sunt in stare de deprivare materiala si sociala severa;

- traiesc intr-o gospodarie cu intensitate foarte redusa a muncii (pentru persoanele in varsta de 0-64 ani)

Graficul de mai sus, adâncit pe grupe de vârstă, arată din păcate la fel. Suntem pe primul loc în Europa (din păcate) și la tinerii de sub 17 ani, și la grupa 17-49 de ani și la cei de 50-65 de ani. Doar la grupa de este 65 de ani bulgari ne întrec.

România rămâne o țară foarte bogată cu uriașe disparități

E drept, alegerile care vor urma reprezintă calea prin care românii aflați în aceste categorii își pot face auzită vocea. PSD a speculat excepțional din punct de vedere electoral sărăcia din țară, promițând salarii mari și pensii consistent mărite.

Cert e că România rămâne o țară foarte bogată cu disparități salariale în creștere, cu un șomaj la cote minime, unde deficitul de forță de muncă dă mari bătăi de cap angajatorilor.

”România are cea mai mare inegalitate a veniturilor din UE şi cea mai mare disparitate inter-regională. Chiar Comisia Europeană a remarcat faptul că decalajele dintre zonele de dezvoltare ale României s-au adâncit în timp, conducând la apariția unor poli de competitivitate regională, concomitent cu cronicizarea sărăciei în unele zone. Din păcate, lipsa infrastructurii care să interconecteze provinciile istorice acționează în sensul permanentizării acestor decalaje. Această problemă tinde să devină o preocupare chiar pentru securitatea națională”, spunea guvernatorul BNR Mugur Isărescu la un eveniment economic.

Principalele constatări ale unui sondaj Eurobarometru (care privesc educația, venitul, statutul social și mobilitatea intergenerațională) arată că mai puțin de jumătate dintre români cred că oamenii au șanse egale în viață.

Și nici n-am mai apucat să vorbim despre autostrăzi, corupție, mortalitatea infantilă....

Sursa foto: Dreamstime.