În primele 9 luni din 2022, Produsul Intern Brut a crescut cu 5% comparativ cu perioada 01.I-30.IX 2021, apropiindu-se de 1000 de miliarde de lei, prețuri curente, a transmis miercuri INS.
„Vedem o continuare a acestei tendințe de încetinire și în trimestrele următoare. Proiecția noastră pentru tot anul e de 4,5% creștere economică în 2022, poate chiar ușor mai jos cu 4,2-4,3% conform estimării noastre actualizate. Iar pentru anul viitor vedem un 2,3 % creștere economică. Toate proiecțiile instituțiilor internaționale arată o încetinire mai mult decât semnificativă la nivelul economiei globale, în particular în Europa. Vedem proiecții pentru țările vestice, în special Germania, care arată chiar un risc iminent de recesiune”, a explicat Ionuț Dumitru, economistul șef al Raiffeisen Bank la dezbaterea „Key points, powered by HotNews”.
„Nu cred că putem discuta în acest moment, nu avem argumentele sau nu avem prea multe argumente să susținem că și economia românească va intra într-o recesiune. În al doilea rând, ați văzut că și în SUA, chiar dacă au avut 2 trimestre de contracție n-a zis nimeni că a fost recesiune până nu confirmă NBER- National Bureau of Economic Research că a fost recesiune.
Ideea e că a proclama recesiunea după 2 trimestre consecutive de scădere e destul de riscant. Cred că putem vorbi despre o deteriorare a performanței economice- acesta este cuvântul cel mai potrivit”, a mai spus Dumitru.
Contribuţia categoriilor de resurse şi de utilizări la modificarea Produsului Intern Brut
Categorii de resurse
La creşterea PIB, în perioada 01.I-30.IX 2022 faţă de perioada 01.I-30.IX 2021, contribuții pozitive mai importante au avut următoarele ramuri:
- - Comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante (+1,4%), cu o pondere de +18,7% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat la +7,6%;
- - Informaţii şi comunicaţii (+1,5%), cu o pondere de +6,9% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate s-a majorat cu o creştere semnificativă de +22,5%;
- - Tranzacţiile imobiliare (+0,7%), cu o pondere la formarea PIB de +6,9%, care au înregistrat o creştere a volumului de activitate de+ 8,7%;
- - Activități profesionale, științifice și tehnice; activități de servicii administrative și activități de servicii suport (+0,9%), cu o pondere la formarea PIB de +7,1%, ȋnregistrând o creştere a volumului de activitate de +14,4%.
O contribuţie pozitivă au avut-o impozitele nete pe produs (+0,7%), acestea înregistrând o creştere a volumului lor cu +6,4%.
Categorii de utilizări
Din punctul de vedere al utilizării PIB, creşterea s-a datorat, în principal:
- - Cheltuielii pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a majorat cu +5,8% contribuind cu +3,7% la creşterea PIB;
- - Formării brute de capital fix, al cărei volum s-a majorat cu +7,3% contribuind cu +1,8% la creşterea PIB;
- - Cheltuiala pentru consumul final individual al administraţiilor publice a crescut ȋn volum la +9,9% şi a contribuit cu +0,7% la creşterea PIB.
Un impact negativ l-a avut exportul net (-0,8%), consecinţă a creşterii volumului exporturilor de bunuri şi servicii cu +11,0% corelată cu o creştere mai mare a volumului importurilor de bunuri şi servicii (+11,2%).
