Două armate de bugetari luptă într-un război cu o miză de 21 de lei ●Adrian Năstase, despre culisele privatizării Petrom ●Nicușor Dan, amendat pentru că nu a permis construirea unui bloc în cartierul Primăverii, pe spațiul verde ●Ce făceau vameșii austrieci în ziua când România era refuzată în Schengen ● Imagine cu teancurile de bani găsite în casa Evei Kaili, publicată de poliția belgiană ●Statul român boicotează economic Austria cu heirup ●Târguri de Crăciun fără spectatori. Cazul „Calafat”, repetat în restul țării ●Legea avertizorului de integritate merge iar la promulgare. De ce a întors-o Iohannis și ce s-a schimbat ●Mâncarea și arta comerțului ●Doi ani de închisoare cu suspendare pentru o mită de 100 de lei ●La cât se ridică amenda dacă nu comunici Poliției Locale cine a fost la volanul mașinii tale. Legea a intrat în vigoare ●„Afacerea țigareta” Odesa, implicând spioni ruși și chinezi, cu tentacule în România ●Muncitori români în Germania sau când drepturile oamenilor valorează mai puţin decât ale animalelor
Două armate de bugetari luptă într-un război absurd cu o miză de 21 de lei
Pentru două procese a căror miză este suma de 21 de lei, o firmă de stat a plătit taxe de timbru de 40 de lei. Până și hârtia folosită pentru listarea și xeroxarea documentelor necesare în aceste litigii a costat mai mult decât cei 21 de lei revendicați de Apavital. Procesele care se judecă de luni de zile consumă resursele a trei instituții publice: Apele Române, ApaVital și Judecătoria Iași.
Pe 8 iulie 2022, ABA Prut – Bârlad a încheiat două procese verbale de constatare a depășirii concentrațiilor maxime admise ale poluanților din apele uzate evacuate de către Apavital prin două dintre stațiile de epurare din județul Iași în perioada 02.02.2022-11.04.2022. Pentru depășirea acestor valori, ABA Prut-Bârlad i-a calculat companiei de apă-canal penalități de plată în cuantum de 6 lei, respectiv 15 lei. Pentru fiecare dintre cele două procese, Apavital a fost nevoită să achite câte o taxă de timbru în valoare de 20 lei. Cheltuielile făcute și risipa de timp și energie sunt mult mai mari decât sumele care trebuiau achitate pentru poluarea cursurilor de apă. Apavital a înregistrat în anul 2021 un profit net de 17.448.925 lei, adică undeva la 33 lei/minut, scrie 7Iasi.ro.
Adrian Năstase, despre culisele privatizării Petrom și opoziția Austriei pentru aderarea României la Schengen
„Decizia Austriei de vota impotriva intrării României in Spatiul Schengen reprezintă o mare nedreptate si o umilintă pentru tara noastră. Cred insă că ar trebui să reflectăm si la motivele pentru care, după 2011, guvernele noastre nu au reusit să impună o astfel de decizie in Uniunea Europeană.
Pe de altă parte, mi se pare firească dorinta romanilor de a răspunde la această umilire, in diferite moduri, inclusiv prin boicotarea anumitor activităti sau entităti austriece.
Una dintre tintele acestor revolte o constituie si OMV Petrom. Pe bună dreptate. Felul in care, după privatizarea din 2004, au fost decise numirile in conducerea companiei, felul in care au fost organizate diferitele licitatii, conditiile in care s-au distribuit (si cui) contractele de publicitate, joburile-sinecuri pentru anumite rude ale unor oameni politici, nivelul redeventelor, toate acestea ar fi trebuit monitorizate cu atentie de statul român, ca partener initial cu 49% din actiuni.
Institutia care ar fi trebuit să urmărescă aceste evolutii post privatizare ar fi trebuit să fie parlamentul, cu atat mai mult cu cât privatizarea Petrom s-a realizat printr-o lege. Doar in 2008, s-au verificat anumite elemente ale privatizarii respective. Probabil că si acum constituirea unei noi comisii de anchetă pentru a investiga, in principal, indeplinirea clauzelor post privatizare ar fi utilă”, scrie Năstase pe blogul lui.
Nicușor Dan, amendat de ISC. Nu a permis construirea unui bloc în cartierul Primăverii, pe spațiul verde
Inspectoratul de Stat în Construcții l-a amendat cu 7000 de lei pe primarul general al Capitalei pentru că nu a emis certificat de urbanism pentru construirea unui bloc cu 5 etaje în cartierul Primăverii. Edilul a reclamat la DNA și la ISC un Plan Urbanistic Zonal, eliberat de administrația Firea și care permite construcția blocului cu pricina într-o zonă verde.
Pe 2 noiembrie, primarul general a mers la DNA și a depus o plângere penală pe numele fostului arhitect șef al Capitalei. Îl acuza de abuz în serviciu pentru că ar fi aprobat un Plan Urbanistic Zonal ce vizează o zonă din cartierul Primăverii și care lăsa loc construcției unui bloc de 5 niveluri pe un spațiu Verde, scrie Buletin de București.
Ce făceau vameșii austrieci în ziua când România era refuzată în Schengen. Controlul a durat zece ore
Chiar în ziua în care România a fost refuzată de Austria să intre în Spațiul Schengen, vameșii austrieci au dat dovadă de scrupulozitate, într-un control care se anunța de rutină. Ei au controlat un autocar care venea din Republica Moldova și mergea spre Paris. Autocarul în care erau 20 de pasageri și doi șoferi a fost oprit de o echipă mobilă de control a Biroului Vamal austriac la punctul de trecere a frontierei Nickelsdorf. Grupul călătorea de la Chisinău la Paris, scrie Adevărul.
Imagine cu teancurile de bani găsite în casa Evei Kaili, publicată de poliția belgiană
Sumele impresionante confiscate în urma percheziţiilor care au avut la reședința eurodeputatei Eva Kaili, arestată într-un dosar de corupție în care este implicat Qatarul, au fost surprinse într-o fotografie publicată marți de poliția belgiană, preluată de BBC. Imaginea făcută publică de autorități arată teancuri de bancnote în valoare de 200, 50, 20 și 10 euro, potrivit BBC. Imaginea vine după ce Eva Kaili a negat, prin intermediul unui avocat, că a primit mită de la Qatar, scrie Libertatea.
h2: Statul român boicotează economic Austria cu heirup: „Trebuie să ai reacții dure, dar nu să acționezi prostește”
România e pe cale să declanșeze un boicot economic de stat la adresa companiilor austriece, o acțiune fără precedent. Cum și cu ce consecințe însă? a întrebat PressOne. Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) este prima mare companie de stat care sancționează Austria, după veto-ul privind aderarea României la Spațiul Schengen. Compania își mută practic conturile pe care le are la banca austriacă BCR, deținută de grupul Erste, la CEC, o bancă autohtonă la care tot statul este acționar. CNAIR rulează în jur de 12 miliarde de lei pe an de la bugetul public, potrivit PressOne.
Târguri de Crăciun fără spectatori. Cazul „Calafat”, repetat în restul țării
16 milioane de lei au fost cheltuite anul acesta, în toată țara de instituțiile publice numai pe „ghirlande luminoase pentru pomul de Crăciun”. Alți bani de stat au fost cheltuiți pe amenajarea târgurilor de Crăciun sau pentru organizarea de concerte. Numai că în mai multe orașe din țară, localnicii nu se arată prea interesați. Iar turiști nu-s destui.
Luni a devenit virală știrea că artista care a susținut concertul de deschidere a târgului de Crăciun din Calafat a cântat în fața unei piețe goale. Deși nu a avut public, cântăreața s-a comportat ca și cum se afla în fața unui număr uriaș de spectatori: le-a cerut să aplaude, să sară, să ridice mâinile în aer.
S-au adunat în cele din urmă vreo patru persoane, dintre care una a și filmat „show-ul” făcut de Olga Cristina Popa, cu numele de scenă Kristine, scrie PressHub.
Are România șanse să intre în Schengen la primăvară? Trei vești bune, una rea
În prima lui ieșire publică de la eșecul Schengen, președintele Klaus Iohannis a promis că România merge mai departe și nu se va opri până nu va bifa obiectivul strategic reprezentat de aderarea la spațiul european de liberă circulație.
Dar mergem pas cu pas, cum e și titlul cărții șefului statului. Klaus Iohannis a promis că „probabil miercuri” va prezenta „două-trei acțiuni” concrete pe care le va iniția pentru a progresa în dosarul Schengen.
Iar dacă e „probabil miercuri”, probabil o va face de la Bruxelles, unde au loc un summit UE-ASEAN (țările din sud-estul Asiei), alături de o reuniune a Consiliului European. La acest din urmă summit, România speră să mai pluseze pe valul de susținere europeană de care se bucură, după votul nejustificat al Austriei, scrie Panorama.
Legea avertizorului de integritate merge, din nou, la promulgare. De ce a întors-o Iohannis în Parlament, în iulie, și ce s-a schimbat
Camera Deputaților a adoptat, marți, ca for decizional, o nouă formă a Legii Avertizorului de Integritate. Președintele Klaus Iohannis a refuzat să promulge precedenta formă a legii și a trimis-o la reexaminare.
Problema este că nici acest nou act normativ nu-i protejează suficient pe avertizorii de integritate, susțin mai multe ONG-uri specializate în lupta pentru drepturile omului și împotriva corupției. Avertizor de integritate este persoana care semnalează, în contextul său profesional, încălcări ale legii, scrie Spotmedia.
Mâncarea și arta comerțului
Pe vremuri, picturile erau bunuri de lux, așadar nu este surprinzător că majoritatea tablourilor prezintă scene în care se poate regăsi doar 10 sau 20% din populație. În general, tablourile în care este redat modul în care toți cetățenii își duceau traiul sunt rare. Iar, printre acestea, majoritatea înfățișează scene negustorești, precum cele cu nave care aduc pește în docuri, mărfuri comercializate, piețe de pește și cămările în care se depozitau alimentele, fiind, totodată, și motivele cele mai des întâlnite în picturi.
Scenele de acest fel sunt satisfăcătoare pentru orice persoană care știe ce înseamnă comerțul, tocmai pentru că surprind felul de viață obișnuit din acea perioadă. Acesta – și nu luxul în care trăiau regii și aristocrații privilegiați – este modul în care omul de rând își câștiga traiul.
Tema principală este, desigur, mâncarea. Mâncarea este una dintre preocupările principale ale oricărei societăți, indiferent unde și când. Apoi urmează îmbrăcămintea și adăpostul. Apoi, din nou, mâncarea, scrie Syntopic.
Doi ani de închisoare cu suspendare pentru o mită de 100 de lei
Proprietarul unui autocamion s-a prezentat în februarie 2020 la poliția din Mogoșoaia pentru a obține un act de constatare a daunelor. Documentul îi era necesar pentru a completa dosarul de daună al asiguratorului CASCO, motorului camionului cedându-i turbina. În biroul polițistului, proprietarul mașinii i-a înmânat acestuia un plic din care se vedea o bancnotă de 100 de lei.
Polițistul a refuzat mita și a stabilit împreună cu proprietarul camionului să revină în altă zi pentru a obține documentul. În respectiva zi, proprietarul camionului i-a introdus polițistului în buzunar o bancnotă de 100 lei, moment surprins de filmarea realizată de telefonul lui mobil. A fost sesizată procuratura, iar mituitorul a primit o condamnare definitivă de 2 ani închisoare cu suspendarea executării pe 3 ani. Instanța a hotărât să confiște și suma dată ca mită: 100 de lei, scrie JustNews.ro.
La cât se ridică amenda dacă nu comunici Poliției Locale cine a fost la volanul mașinii tale. Legea a intrat în vigoare
Legea care dă noi puteri polițiștilor locali, angajați ai primăriilor, stabilește şi în sarcina poliţiei locale atribuţia de a putea solicita proprietarului sau deţinătorului mandatat al unui vehicul datele de identificare ale persoanei căreia i-a încredinţat vehiculul, iar în cazul nerespectării transmiterii informaţiilor solicitate să poată constata contravenţiile şi să aplice sancţiunile corespunzătoare.
Momentul este mult așteptat de administrațiile locale din București unde se știe că se parchează haotic pentru că instrumentul este la îndemâna primăriilor care pot reacționa mult mai repede pentru a sancționa parcarea neregulamentară, scrie B365.ro.
„Afacerea țigareta” Odesa, implicând spioni ruși și chinezi, cu tentacule în România, destructurată
Ofițerii Biroului Național Anticorupție din Ucraina (NABU) au percheziționat birourile Primăriei din Odesa, confiscând sute de documente juridice și financiare. Raidul surpriză s-a soldat cu arestarea unor traficanți notorii de țigări din „Rețeaua Odesa”. NABU urmărea suspecți într-un caz de fraudă și corupție masivă legată de primărie. Raidul surpriză s-a soldat cu arestarea a două dintre cele mai notorii trei personaje care operează în umbră în contrabanda cu țigări, potrivit Kyiv Post.
Boris Kaufman și Alexander Granovski sunt amândoi bine cunoscuți pentru operațiunile lor financiare opace în Ucraina și Israel, precum și pentru vasta lor influență politică în sălile puterii din Kiev, scrie Newsweek.
Muncitori români în Germania sau când drepturile oamenilor valorează mai puţin decât ale animalelor
Condiţii de muncă grele, cazare la preţuri exorbitante şi intermediari vechi cu nume noi. Problemele din industria cărnii nu au fost complet tranşate."Sunt bucuros să dorm într-un pat şi să fiu la adăpost. M-am temut pentru viaţa mea". După aproape 10 zile petrecute pe stradă, în Germania, pe un ger crunt, Petre vrea să creadă din nou în oameni. Şi este decis să ajute la restabilirea adevărului. Mai mult chiar, el nu uită să îl sprijine pe colegul lui de suferinţă, cu care a împărţit o cameră în ultimele şase luni, într-un adăpost pentru angajaţii din industria cărnii, undeva la graniţa dintre Germania şi Olanda, scrie DW.
